Mihai Dascălu – Şapte deosebiri dintre slăvitul oras Chişinău şi Târgul Ieşilor

2imagesI. La 27 august 1991 Chisinaul se dezice de Origini

a) Chisinau. Dupa aproape 200 de ani aflare in sclavia slavilor, pasalacul Chisinaului trufas isi schimba numele (23 mai 1991), dar nu si naravul. Lipsit de scrupule, incalca legea umanitatii privind unitatea natiunii si se autoproclama „Statul Republica Moldova”. Nu se intoarce acasa, de unde a fost rapit, ci, incitat fatis de “multi-etnici”, doreste a fi, efectiv, membru al ONU. Siretlicul ajuta ex-sovietica republicuta sa se transforme peste noapte din bastarda a gulagului intr-un “fermecator” statulet cu „antice” traditii.

Abilitatea de a minti e cocotata in capul mesei potentatilor zilei: facand vajnice prezentari “ot Moldova“, habar n-au de sechestrarea ei (vezi: http://www.asm.md; accesat la 24 aprilie 2014). Bine-a zis, cine a zis: ticalosenia catorva este o nenorocire pentru toti. Romantismul framantarilor de fraza “(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.” nu reuseste sa acopere excentricitatea vanitosilor “alesi“. Mai degraba, vorbeste de falimentul beizadelelor (impreuna cu taticii mentori), calificand indubitabil biruinta moscalului.

Aranjamentul contemporan int-rus, adunat in rapa din jurul Chisinaului, reitereaza suta la suta fantasmagorica inventie a Uniunii Sovietice despre „doua popoare (doua limbi)” pe malurile Prutului. Multi, prea multi (adica, prostii – vorba boerului Motoc), inhiba minciuna si o promulga nu numai la intalniri protocolare cu om-ologii. Lehamite. Proclamandu-si l’indépendance (27 august 1991), Sovietul Suprem al R.S.S.M. a preluat de facto stafeta mentinerii frontierei artificiale pe Prut, instalate de agresor in a.a.1812 / 1940 / 1944. La randu-i, silind a recunoaste enclava separatista, Romania indeparteaza pe cat poate sclipirea reunirii. >>>

Reclame

Mihai Dascălu / Chişinău: „Melidonium” – model al demnităţii patriotice

Romania mareFelicitari colectivului Redactiei pentru munca si abnegatie.
In lumea asta noua, dar plina de reprosuri, calitatea de a fi competitivi nu e ultimul din semnele ce va caracterizeaza.
Dintr-un anumit unghi de vedere, efortul Revistei Dumneavoastra aseamana uluitor chinurilor anticului Tantal, caci va vad antrenati in vesnica cautare a izbavirii de pedeapsa pacatosilor. Mai ales acum, cand „Maldova intreaga” s-a inghemuit intr-o suburbie a slavitului oras Chisinau. Chit, ca acesta s-a si auto-intitulat ditamai „capitala” a Vlaquia Minor, uitand „cavalereste” ca e pe deplin responsabil de promulgarea separatismului, dezintegrarea Basarabiei, iar sorgintea sa „statala” e de un rosu artificial, la infinit.
E clar ca urmeaza sa fiu succint, dar durere e prea mare, ca sa n-o insir. Hai ca si dincolo de Prut naratiunea emana o nuanta mai mult decat rozovioara.

>>>

Mihai Dascălu – Independenţa, ce nu ne aparţine

unire_basarabia_romania„Desteapta-te pamant roman si biruieste-ti durerea. E vremea sa iesi din amortire, semintie a domnitorilor lumii. Astepti oare, spre a invia, ca stramosii sa se scoale din morminte? Ei s-au sculat, dar tu nu i-ai vazut, ei au grait, dar tu nu i-ai auzit. Cauta si asculta: cu cat mai mult pleci capul, cu atata cei nelegiuiti isi bat joc de tine si sug sangele tau. Dar ziua dreptatii se apropie.” Aleco Russo / Cantarea Romaniei
                                                                       ***
Rusinoasa prabusire a Uniunii Sovietice a facut ca fostele republici-„surori” sa purceada in graba la declararea independentei – dovada peremptorie a subrezeniei mult-trambitatei „prietenii” a popoarelor, adunate violent sub steag rosu. De altfel, un proces obisnuit la distramarea oricarui imperiu totalitar si valid -absolutamente- tarilor care au fost, pana la caderea in captivitate, subiecte ale dreptului international. Nu si pentru rupturi din patrimoniul unui stat, fragmente, care dupa eliberare, in mod normal, revin la starea initiala, adica se reintegreaza cu Patria. Tot asa, cum la eliminarea manifestarii prejudiciabile, copilul rapit de raufacatori, inevitabil, se intoarce acasa. Cei cu 7 ani de acasa pot observa reiterarea axiomei in intreaga lume animala. >>>

„Basarabenii sunt mult mai sufletişti, pentru că ei au suferit mult mai mult decât noi” – convorbire cu doctorul şi scriitorul Virgil Răzeşu

Virgil Razesu - Ura si invidiaDomnule doctor, am aflat din presa basarabeană, Biblioteca Municipală „B. P. Haşdeu” din Chişinău a găzduit o întâlnire al cărui protagonist aţi fost. Despre ce e vorba?
– Uniunea Scriitorilor şi Asociaţia Chirurgilor din Moldova „Nicolae Anestiadi” au organizat „O întâlnire cu cartea şi cu medicul-scriitor Virgil Răzeşu din Piatra Neamţ, România”. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa unor personalităţi de primă mărime ale Ba­­sa­rabiei. În afara confraţilor mei, Gh. Ghidirim, Eugen Maloman, Romeo Scerbina, Gh. Rojnoveanu şi alţii, pe care îi cunoşteam din întâlnirile noastre de specialitate, am avut marea satisfacţie de a intra în dialog direct cu Vlad Pohilă, critic de artă, moderatorul întâlnirii şi, mai ales, cu cunoscutul scriitor Nicolae Dabija, cu Ion Ungureanu, omul de teatru şi fostul ministru al culturii, cu compozitorul Constantin Rusnac şi cu mulţi alţii. >>>

Mihai Dascălu – Ţara Moldovei în faţa Adevărului

Moldova”Nihil possumus contra veritatem”
(Nimic nu poti face contra adevarului)
***
Daca este adevarat ca la 16 (28) mai, anul 1812, Rusia Tarista a sfasiat Tara Moldovei in doua, atunci –
– jumatatile nu pot fi decat identice;
– Interfluviul Nistru – Prut este tot atat de roman, precum e spatiul dintre Prut-Carpati;
– supozitiile ”stiintifice” ale sovieticilor despre sterila controversa moldoveni – romani sunt totalmente mincinoase;
– niciodată în istorie Basarabia nu a fost o entitate teritoriala;
– statalitatea moldoveneasca are o singura continuitate, cea a Principatului Moldova, si nu poate fi combatuta de ”statalitatea socialista moldoveneasca“, instrument veritabil in expansia revolutiei permanente; >>>

Teo Cabel – ,,Templu Ruinat” de Tatiana Dabija

Templu ruinat copertaÎn lirica poetei din Chișinău s-a prins un altoi din copacul viguros al poeziei lui L. Blaga. Mai este unul, păunescian, (Recviem și Monolog Imaginar) dar nu mi s-a părut așa bine prins în fondul poetic, ci doar în forma poeziei. Nuanța meditativă reușește de cele mai multe ori să ocolească filosoficul și să rămână în voalul… liricului.
Cotidianul năvălește în lumea autoarei, dar aceasta nu capitulează. Sub presiunea acestuia îi despică brațul dominator în altele mai puțin dure, mai docile, mai sensibile. Undeva în fundal se aude ca o cascadă inima înconjurată de un curcubeu de sentimente și contraste.
Templu are o salbă de încăperi, fiecare cu farmecul său. La lumini de Scânteie,
Absurdități se desprind în Cercul închis de Cuvinte pe Valea Deșertului.
Raza se lovește ca o pasăre prinsă între oglinzi de Zăpăcire, când Iarna întrebărilor nu îngheață Vântul clar al umbrei.
Aripi frânte , da, pe Așteptări ruginite; un Destin demolat este revitalizat de un Vals în Primăvară. Muguri uscați? Bineînțeles, Dezacord constrâns. Gustul de gutui, cu puf amărui este un voal pentru dragoste. Ții minte!? O, câte minți au încercat să spună…dar, ca eclesiastul, Iluzii. >>>

Mihai Dascălu – ,,Brâul” de la Chişinău: uite rusul, nu e turcul…

Romania mare„Una salus victis: nullam sperare salutem” (O singura salvare pentru cei invinsi: sa nu spere in nici o salvare) Vergiliu, „Eneida”, II, 354.

Nu stiu cum mustrau, la un cuvant, pe cel neindemanatic in Valahia Minor. Idee nu am, de asemenea, despre cuvintele de dojana ale anticilor geto-daci, scapate la mana iute. Dar in sat Vanatori, Nisporeni, unde am vazut lumina zilei, am prins ca obicei de la batrani, vorba cu „turcul”.
Astfel, la o greseala ori neintelegere oarecare era de regula sa fi-i apostrofat sever – „mai turcule”. Te blagosloveau la tot pasul parintii, rudele, vecinii, da orisicine la o inconvenienta oarecare; ba si intre noi, copiii, ne batjocoream la cearta tot asa. Iar la o graba cam pripita, insotita mai ales de vreo peripetie, se obisnuia in popor a avertiza – „hai, ca nu dau turcii”. Cu toate ca se perindau timpurile „slavitei” Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti (R.S.S.M.) si, prin urmare, umbra de osman – ma scuzati, nu zaream. Banuiesc, totusi, nu de flori de cuc a nascut intelepciunea batraneasca inflacaratele repere ca mijloc de expresie si comunicare. Ele au intrat in circuitul lexical, s-ar putea rezuma, proiectand tragismul evenimentelor parcurse de poporul roman in decursul a cateva secole de robie. >>>

F. Brunea Fox – ,,prinţul reportajelor”

BRUNEA-FOX FilipFelix Brunea Fox, pe numele lui adevărat Filip Brauner, a fost unul dintre cei mai mari reporteri din perioada interbelică. S-a născut  la Roman, la 18 ianuarie 1898 şi a decedat acum 36 de ani (12 iunie 1977) la Bucureşti. Provine dintr-o familie de intelectuali evrei, din Chişinău, care, în anii 1980, a venit în România, stabilindu-se la Roman, în judetul Neamţ. A făcut şcoala primară la Roman, iar studiile medii la Iaşi, la Liceul Naţional. Face şi studii universitare, incomplete, la Bucureşti. >>>

Mihai Dascălu – Ţara MOLDOVEI in faţa Adevărului

Moldova”Nihil possumus contra veritatem” (Nimic nu poti face contra adevarului)
                                                                          ***
Daca este adevarat ca la 16 (28) mai, anul 1812, Rusia Tarista a sfasiat Tara Moldovei in doua, atunci –
– jumatatile nu pot fi decat identice;
– Interfluviul Nistru – Prut este tot atat de roman, precum e spatiul dintre Prut-Carpati;
– supozitiile ”stiintifice” ale sovieticilor despre sterila controversa moldoveni – romani sunt mincinoase;
– statalitatea moldoveneasca are o singura continuitate, cea a Principatului Moldova, si nu poate fi combatuta de ”statalitatea socialista moldoveneasca“, instrument veritabil in expansia revolutiei permanente;
– niciodată în istorie Basarabia nu a fost o entitate teritoriala;
– pseudo – „Maldova” de pe malul Bicului constituie o totala aberatie comparativ cu frumoasa legenda a descalecatului Moldovei;
– Romania nu poate avea frontiera la est cu Moldova (? – si viceversa!) – aceasta fiind una din componentele statului;
– la discretia Federatiei Ruse, ”independenta” din 27 august 1991 a satisfacut ambitia personala si de grup a liderilor locali, dar a sacrificat Unirea; in fapt, suntem complicii unui haos; >>>

Daniel Ciugureanu, un simbol al istoriei naţionale!

Daniel_CiugureanuDaniel Ciugureanu este unul dintre arhitecţii României Mari, omorât cu bestialitate de către comunişti, la Sighet şi pe nedrept şi cu ură şters din istoria și conștiința națională, ca şi cum n-ar fi existat!
Supranumit şi Iuliu Maniu al Basarabiei, tocmai contribuţiei covărşitoare a acestuia în procesul unirii Basarabiei cu România, devenind astfel după Alexandru Ioan Cuza, deschizător de drumuri şi sursă de inspiraţie şi curaj pentru liderii românilor din celelalte provincii istorice asuprite de străini, dându-le poate, un impuls în a fii mai hotărâţi în a-şi lua crucea românimii călcată în picioare de secole de toţi neaveniţii de pe acele meleaguri străvechi româneşti şi a o ridica ca un stindard de luptă de eliberare de sub jugul străin şi spre unitatea naţională. >>>

Vavila Popovici – Fragment din cartea „Popasurile vieții”- în pregătire

Statuia lui Mihai Eminescu din satul Noua Sulita, regiunea CernaNoua Suliță –  Hotin

Nu plânge pentru că s-a terminat, zâmbeste pentru că s-a petrecut.”

Gabriel Jose Garcia Marquez

  Trecutul însemnă timp trăit, prezentul este doar o clipă. De aceea refuz să cred că ceea ce s-a petrecut aparține morții, întrucât trecutul, se răsfrânge asupra clipei prezente și asupra viitorului nostru.
Istoric vorbind, după dezintegrarea marilor imperii din Europa Centrală și de Est la sfârșitul Primului Război Mondial, Transilvania, Basarabia și Bucovina s-au unit cu Regatul României în 1918, formând pentru a doua oară în istoria românilor după Unirea realizată de Mihai Viteazul în anii 1599- 1601, România Mare. >>>

Dumitru Rareş – Scrisoare pentru cel pe care sigur îl voi (re)întâlni

Romania mareMotto:
Din Țara mamă eu vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.
(Parafrază după Grigore Vieru)

Prieten drag,

Astăzi, 27 martie 2013, în România, dar și în Chișinău, s-a sărbătorit împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara Mamă.
Cu acest prilej, împreună cu un coleg, am făcut o prezentare a evenimentului în liceul nostru din Brașov. În privirile colegilor mei și ale celorlalți invitați am simțit o dorință vie de cunoaștere și am realizat că te-ar bucura foarte mult să auzi această veste, să afli că mi-am ținut promisiunea făcută în urma vizitei tale – aceea de a aduce povestea Basarabiei, pentru prima oară, în Sala Festivă a prestigiosului nostru colegiu.
Căldura pe care am simțit-o în sala arhiplină e încurajatoare. A fost ca și cum aș fi sădit un vis în conștiința unor oameni. >>>

Paştele din sufletul creştinului

„El iubirea şi-o arată pentru nişte păcătoşi/ Care-ar fi ucis nu unul, ci o mie de Hristoşi…/ Nu murea: fiu pentru tată, tată pentru fiu, sub spini,/ Ci murea – să-i învieze – un străin pentru străini/ Dar Străinul de pe Cruce, sub ocară fiecui,/ Îi iubea mai mult cât tatăl şi-ar iubi copiii lui!/ Numai limbă îngerească ar putea cândva să spuie/ Cât de mari dureri îndură Sfântul pironit în cuie:/ De la creştet la călcâie, carnea Lui cu oase sfinte/ Rabdă chinuri ce nu omul le-ar putea grăi-n cuvinte./ Dar mai mult decât îndură trupul Său Iisus îndură/ Pentru că iubirea-I Sfântă I se răsplătea cu ură!…!, scrie Vasile Militaru în poezia „Iartă-le lor, Doamne…” >>>

Antonie Plămădeală – ,,Exemplul Faptei”

cuvinte-pentru-urmasiProvin dintr-o parte de ţară care nu se mai află azi în rotundul alcătuirii statului românesc. M-am născut în Basarabia, localitatea Stolniceni, jud. Lăpuşna (azi raionul Hânceşti din RepublicaMoldova), în 17 noiembrie 1926. Acolo mi-am petrecut copilăria, alături de ceilalţi cinci fraţi ai mei, şi acolo am terminat clasele primare.

În 1937, răspunzând unui imbold lăuntric şi ascultând şi de sfatul părinţilor, m-am înscris la Seminarul teologic „Gavriil Bănulescu Bodoni“, din Chişinău. Întâmplându-se însă ca, în 1940, Basarabia să fie ocupată de trupele sovietice, cursurile Seminarului au fost suspendate, iar eu care nu apucasem să le termin (eram în anul III), m-am înscris la Şcoala Pedagogică din Chişinău. care mai rămăsese în funcţiune. Am terminat aici primul an şi m-am înscris în cel de-al doilea, când Basarabia a revenit la sânul patriei-mame şi eu m-am reînscris la Seminarul teologic din Chişinău. Dar nici acum n-am avut norocul să-mi finalizez studiile dat fiind faptul că, apropiindu-se, în 1944, linia frontului de Chişinău, m-am refugiat, cu toată familia la Işalniţa, lângă Craiova. M-am înscris, în toamna acelui an, la Seminarul „Nifon Mitropolitul“ din Bucureşti pe care l-am absolvit pe un loc fruntaş, în 1945. >>>

,,Schimbarea la Faţă” – Catedrala din inima Chişinăului

IMG_0002După cum v-am promis, vom călători în fiecare săptămână prin Chişinăul spiritual. În această duminică (zece martie) ne oprim chiar în inima urbei, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, 164. Aici se află unul dintre sfintele locaşuri de o frumuseţe rară – Catedrala ortodoxă „Schimbarea la Faţă a Mântuitorului”. Acum se înalţă semeaţă, chemând la rugăciune creştinii, iar în anii ateismului sovietic, i-a fost pângărit numele. Astfel, timp de aproape trei decenii (1962 – 1991), a fost condamnată la tăcere şi transformată în Planetariu, un fel de centru de studiere a astronomiei, cosmonauticii, a ştiinţelor despre Pământ. >>>

Unirea noastră cea de toate zilele

Basarabia-Pământ-RomânescIon Coja: „Idealul Unirii trebuie trecut în Constituţie!”

„Unirea în cuget şi simţiri a românilor de pretutindeni este mai importantă decât unirea politică!”

Domnule profesor Ion Coja, aţi primit din Basarabia un filmuleţ de câteva minute cu Iacov Golovcă, pătimaşul şi inimosul luptător pentru Unirea Basarabiei la Patrie. Iar celui care v-a trimis filmul, dlui Ilie Bratu, i-aţi trimis următorul comentariu:

E frumos ce spune bravul Iacob Golovcă. Dar cât este de realizabil acum? La 1918 a fost un concurs de imprejurari excepțional de favorabile! Nu mai putem spera să se repete! Și cu toate astea, marile puteri – SUA; Anglia, Franța, nu au recunoscut Unirea Basarabiei cu Țara!… De ce oare?!…
Condițiile de azi sunt net diferite! România nu are niciun aliat care să o susțină! Lucrul cel mai important de făcut este să se pună capăt rusificării! Să se întoarcă Basarabia la o viață românească! Să întărim conștiința românească pe ambele maluri ale Prutului! Să redobândim sudul Basarabiei! >>>

Întâmplări cu Grigore Vieru

001grigorevieru11000xDragoste şi ură  

N-a existat, cred, nicăieri în lume un alt poet care ar fi fost iubit atât de mult şi, totodată, care ar fi fost urât atât de mult.
Pentru ce a fost iubit Grigore Vieru?
Pentru talent, curaj, omenie, demnitate, consecvenţă, dârzenie, bunătate, credinţă, curăţenie, verticalitate…
Pentru ce a fost urât Grigore Vieru?!
Pentru talent, curaj, omenie, demnitate, consecvenţă, dârzenie, bunătate, credinţă, curăţenie, verticalitate…
Era iubit de către unii pentru acelaşi lucru pentru care alţii îl urau… Şi viceversa. >>>

Vasile Șoimaru – un patriot român din Moldova

Vasile SoimaruVasile Şoimaru – Economist, conferenţiar universitar şi publicist moldovean. Născut la 30 aprilie 1949, Cornova, RSS Moldovenească, URSS, astăzi în Republica Moldova, în familia gospodarilor Şoimaru Alexei şi Nina (n. Roşca). Licenţiat al Facultăţii de Economie a Institutului Politehnic (ulterior – Universitatea Tehnică) din Chişinău (1971). Studii de doctorat (1973-1977) la Institutul de Finanţe şi Economie din Leningrad (Sankt Petersburg), susţinând, în 1978, teza de doctor în >>>

Aspecte din viaţa Mitropolitului Visarion Puiu în evocarea prietenului său, profesorul Constantin Tomescu

Visarion Puiu3

1. Constantin N. Tomescu – profesor de teologie şi istoric

Constantin N. Tomescu s-a născut la data de 20 februarie 1890 în Constanţa. Fiind orfan de la vârsta de 9 ani, copilăria şi tinereţea sa s-au aflat sub ocârmuirea arhimandritului Nicodim Munteanu, viitorul Patriarh. A urmat un scurt noviciat la o librărie, sub îndrumarea arhimandritului Nicodim, iar în toamna anului 1904 a fost admis la Seminarul Teologic “Veniamin” din Iaşi, unde a fost ales preşedinte al Societăţii Literare “Boldur” a elevilor seminarişti. >>>

Visarion Puiu, călugărul luptător

Visarion PuiuVisarion Puiu născut la 27 februarie 1879, în Paşcani, jud. Iaşi, decedat la 10 aug. 1964, în Viels-Maison, lângă Chateaul-Thierry, dep. Aisne (înhumat ulterior în cimitirul Montparnasse din Paris). 

Studii la Seminariile din Roman (1993-1896) şi ,,Veniamin” din Iaşi (1896-1900), la Facultatea de Teologie din Bucureşti (19(X)- 1904), apoi la Academia duhovnicească din Kiev (ian. 1907-iul. 1908). Tuns în monahism la Roman (22 dec. 1905) şi hirotonit ierodiacon (25 dec. 1905), diacon la catedralele episcopală din Roman (1905-1908) şi Galaţi (1908), hirotonit ieromonah şi hirotestit protosinghel la Galaţi (6 dec. 1908), apoi arhimandrit (1 ian. 1909), şi numit tot atunci vicar al eparhiei Dunării de Jos, director al Seminarului “Sf. Andrei” din Galaţi (1 apr. 1909 – 1 Sept. 1918), apoi director al >>>

Întâmplări cu Grigore Vieru

001grigorevieru11000xOchelarii lui Vieru

Când un grup de intelectuali basarabeni a fost invitat la Cotroceni, fostul preşedinte Ion Iliescu l-a aşezat pe Poet chiar lângă el, la o măsuţă pe care Vieru şi-a pus cartea cu autograf, pe care urma să i-o dea domnului Iliescu, pixul şi ochelarii.
La despărţire, autorul „Albinuţei” a luat o pereche de ochelari de pe masă, care s-au dovedit a fi ai preşedintelui României. Confuzia n-ar fi fost prea de tot, dacă ochelarii lui Vieru pe care-i lăsase pe masa lui Iliescu n-ar fi avut alte dioptrii. Şi – dacă imediat după întâlnirea noastră Iliescu nu urma să vorbească în Parlamentul României. >>>

Interviu cu Mircea Druc: ,,Un concept pentru salvarea naţiunii române”

MirceaDrucRomânii, ca toţi europenii, sunt într-un moment de răspântie. O răsturnare absurdă a valorilor ne marchează pe toţi, chiar dacă nu tuturor ne îngăduie timpul să conştientizăm acest dezastru. Alte popoare se pregătesc temeinic pentru experimentele campionilor globalizării. Nu toţi europenii vor să devină „sat mondial” şi se pregătesc să riposteze. Înainte de Crăciun, Parlamentul de la Budapesta a adoptat o lege uluitoare pentru liderii de la Bruxelles: „Începând cu 1 ianuarie 2013, numai ungurii vor putea cumpăra pământ în Ungaria”, a comunicat ministerul maghiar al Dezvoltării Rurale. Ungurii îşi conservă spaţiul cucerit târziu. Noi ne înstrăinăm pământurile. L-am sunat pe Mircea Druc, primul şef de guvern anticomunist de la Chişinău, excelent cunoscător al teoriilor antropologice şi realităţilor actuale din spaţiul euroasiatic. Mi-a spus: „Mie îmi place constatarea gen: «Cine ştie nu vorbeşte, iar cine vorbeşte nu ştie»”. După mai multe replici ţâfnoase, l-am convins totuşi să vorbim. >>>

Dinu Poştarencu – Politică rusească în Basarabia a fost antiromânească

Postarencu DinuDinu Poştarencu, doctor în istorie, cercetător ştiinţific superior la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în dialog cu Ilie Gunca, de la Jurnal md. –Ilie Gulca: Stimate domnule profesor, pentru început, aş vrea să-mi satisfaceţi o curiozitate jurnalistică. La o primă privire a hărţii etnografice a RM, constatăm că elementul românesc este concentrat preponderent în zona centrală, iar la extremităţile de sud şi nord avem un pronunţat mozaic etnic… >>>

Ştefan Plugaru – Profil de preot basarabean: părintele Vlad Mihăilă

Vlad Mihaila Discuţia cu un preot hăruit de către Dumnezeu cu vocaţie duhovnicească este întotdeauna un prilej de a căuta răspuns la problemele sufletului şi cugetului. Prin voia Domnului, l-am întâlnit, relativ recent, la o manifestare culturală organizată de Asociaţia Culturală ,,Pro Basarabia şi Bucovina” România, la Oneşti, în judeţul Bacău, pe cuviosul părinte Vlad Mihăilă de la Biserica cu hramul ,,Sfânta Teodora de la Sihla” din Chişinău, pendinte de Mitropolia Basarabiei. Dialogul cu părintele a fost ca o spovedanie reciprocă, atât din partea mea, un creştin ortodox nu tocmai prieten bun cu Biserica, iar pentru preotul Vlad Mihăilă o mărturisire a credinţei româneşti şi o împărtăşire către noi a valorilor şi idealurilor creştin – ortodoxe şi naţionale care, prin voinţa lui Dumnezeu, i-au călăuzit existenţa până acum. >>>

Mihai Dascălu – Dimensiunile basarabene ale Ţării Moldovei

MoldovaNoi, săracii de legi, ca să păstrăm moştenirea aceasta, sau ca să o luăm înapoi, când ni s-a răpit, trebuie: o mare stăruinţă şi privighiere, jărtfe necurmate şi o unire strânsă între oamenii din acelaşi sânge… astfel, ca toţi să stea pentru unul, şi unul pentru toţi. Alecu RUSSO. Cântarea României. >>>

Poetul Leo Butnaru din Republica Moldova: “Scriitorul trebuie să facă tot posibilul pentru a-şi câştiga libertatea de creaţie”

Leo ButnaruLeo, ai deţinut, deţii încă, funcţii în Uniunea Scriitorilor din Chişinău? Cum trăiesc scriitorii din Basarabia? Îi ajută statul, guvernul?

–  Între 1990-1993 am fost unul din cei doi vicepreşedinţi ai USM, responsabil de relaţiile literare. (De unde şi nota de jurnal reprodusă mai sus.) Între 1998-2005 am fost preşedinte al Filialei Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România. Astăzi fac parte din consiliile acestor două organizaţii scriitoriceşti, dar nu am o funcţie oficială, cu toate că >>>

Moldova, între neofascismul rusesc și unionismul românesc

Covoarele roșii au fost strânse, Barroso s-a întors acasă, pe 1 decembrie unioniștii au mai „lichidat” o dată statalitatea moldovenească, psalmiștii rușilor continuă să discrediteze Alianța de la guvernare, agățându-i în piept o panglică neagră, funerară, iar Alianța nu se poate trezi din beția corupției și hipnoza ideologiei imperiale rusești.

Pe 1 Decembrie, Ziua Națională a României, rușii din Liga tineretului rus le propuneau unioniștilor din P.M.A.N. prezervative, „ca să nu se înmulțească”, declarând că unionismul e mai periculos decât SIDA… Presa nu a reacționat la acest gest „frățesc”, precum nu reacționează nici la alte fenomene ce se produc în această zonă. >>>

Mariana Cristescu – Doamne, ocroteşte-i pe români! – Pact pentru Basarabia

„Nu vorbiţi despre iubire – iubiţi-vă!
Nu vorbiţi despre Unire – uniţi-vă!”
                                                                            (Mircea Chelaru)

 Demersurile pentru Unirea dintre România şi Republica Moldova nu au şi nu trebuie să aibă culoare politică!  În consecinţă, în săptămâna ce a trecut, numeroşi candidaţi ai principalelor partide angrenate în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie au semnat Pactul pentru Basarabia. Este printre puţinele evenimente demne de semnalat şi de salutat! Şi cu adevărat important.

    Despre Pactul pentru Basarabia am mai scris, dar voi relua tema, în cele ce urmează, preluând documentul, pentru a nu da naştere niciunui derapaj de interpretare, direct de pe blogul doamnei Vitalia Pavlicenco, preşedinte al PNL din Republica Moldova. Din câte cunoaşteţi –  încă nu s-au stins ecourile, sper! –, la Bucureşti, în 21 octombrie a.c., s-a desfăşurat un mare Marş unionist, replică a celor din Basarabia. „Participanţii la Marşul Unirii de la Bucureşti au adoptat un «PACT pentru BASARABIA», semnat, prin urmare, şi de membrii prezenţi ai PNL, ca entitate componentă a Consiliului Unirii, precum şi de membrii CU din întreg spaţiul românesc, veniţi la acţiunea unionistă de demnitate naţională.” >>>

Liliana Moldovan – Un neam care a supravieţuit milenii

„Mai sunt români în fruntea statului român?” Liliana Moldovan în dialog cu conf. univ. dr.Vasile Şoimaru

Vasile Şoimaru – Economist, conferenţiar universitar, publicist şi fost deputat al Parlamentului Republicii Moldova, s-a născut în 30 aprilie 1949, în satul Cornova, Republica Moldova. A susţinut teza de doctorat în economie „Prognozarea productivităţii muncii în industria RSSM” în anul 1978 la Institutul de Finanţe şi Economie din Leningrad (Sankt Petersburg). În perioada 1971-1973 a fost asistent la catedra de Economia Muncii de la Politehnica din Chişinău apoi a desfăşurat activitate pedagogică la Facultatea de Economie a Universităţii de Stat din Moldova (1977-1990) unde a deţinut, succesiv, funcţiile: lector, lector superior, conferenţiar universitar (din 1982) şi prodecan. În 2004 editează albumul „Poeme în imagini”, care conține circa 300 de fotografii artistice, iar în 2008 – albumul monografie „Românii din jurul României în imagini”, cu un studiu introductiv și circa 850 de imagini, selectate din mii de lucrări efectuate în ultimii cinci ani în zece țări, pe trasee ce însumează peste 100.000 km. „Este o carte pentru veșnicie, pentru că niciodată nu vor mai putea fi surprinse mărturiile așa cum V. Șoimaru le-a înregistrat și pe care le lasă tuturor românilor. Unicitatea acestei lucrări este o realitate științifică” (prof. univ. dr. Zamfira Mihail, Universitatea „Spiru Haret” din București). >>>

Traian Vasilcău – poeme

  Traian Vasilcău (Traianus) a răsărit la 2 aprilie 1969, in satul Viişoara, raionul Edineţ, Basarabia. A absolvit facultatea de Istorie şi Etnopedagogie a Universităţii de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău. E preşedinte al Societăţii Culturale „Pasărea Phoenix“. Membru al Uniunii Scriitorilor din România şi Moldova. Director al proiectelor: „Dicţionarul scriitorilor români contemporani de pretutindeni“ şi „Antologia poeziei româneşti în mileniul III“ (în lucru). A editat 39 de cărţi la Chişinău, Iaşi, Alba Iulia, Craiova, Timişoara, Arad, Bucureşti şi Ottawa. Maestru în Artă. >>>

Expoziția temporară „Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere” itinerată în Republica Moldova

Muzeul Naţional de Istorie a României, în parteneriat cu Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chişinău, anunţă itinerarea expoziţiei “Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere”, în mai multe oraşe din Republica Moldova.

După Chişinău şi Cimişlia, expoziţia va putea fi admirată în perioada 7 – 29 noiembrie 2012 la Căuşeni, urmând să fie deschisă şi în Cahul, în perioada 1 decembrie 2012 – 15 ianuarie 2013.

Expoziţia comemorează două sute de ani de la încheierea Tratatului de la Bucureşti, care a consfinţit anexarea părţii de răsărit a Principatului Moldovei.
Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la Bucureşti, la Hanul lui Manuc, tratatul care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexată de Imperiul Ţarist. La 200 de ani de la acel moment, expoziţia aduce în prim plan, prin intermediul hărţilor, documentelor, imaginilor, publicaţiilor şi obiectelor, principale trasee diplomatice, evoluţia frontierelor şi societăţii acestei provincii. Principalele subiecte abordate sunt: cartografia istorică a Basarabiei înainte şi după 1812; anexarea Basarabiei prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, realipirea sudului Basarabiei în urma Războiului Crimeei prin Congresul de la Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878), ce a urmat războiului ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România (1918), tratatul de recunoaştere de către principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României (1920), Basarabia în perioada interbelică; ocupaţia sovietică din 1940, în urma Pactului Molotov – Ribbentrop şi campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferinţa de pace de la Paris 1946-1947 şi Tratatul de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate. >>>

Moldoveanul care cântă la Teatrul Bolșoi din Moscova: „Mă rog la Dumnezeu înainte de a urca pe scenă“

Andrei Jilihovschi a câştigat premiul III la Festivalul „Maria Bieşu“ din acest an. Modest și îndrăgostit de muzică. Aşa se descrie Andrei Jilihovschi, moldoveanul care cântă la Teatrul Bolșoi din Moscova. Îşi alege cu grijă rolurile şi îşi face semnul crucii înainte de fiecare spectacol.

Aplaudat pe scene mari din Rusia şi Letonia, cântăreţul de operă Andrei Jilihovschi (27 de ani) este un necunoscut în satul natal – Hârtop, Cimişlia. „Aveam 19 ani când am plecat din Republica Moldova. Foarte rar mai trec prin sat, pentru că şi părinţii mei s-au mutat mai aproape de Chişinău”, explică tânărul. Chiar şi aşa, nu-i place să i se spună vedetă şi se recomandă cu modestie ca un băiat de la ţară, născut într-o familie numeroasă, cu 11 copii. >>>

Mariana Cristescu – „România, nu uita: Basarabia e a ta!”

„România, nu uita: Basarabia e a ta!”;  „Chişinău şi Bucureşti – două inimi româneşti”; „Basarabia – pământ românesc!”; „Acelaşi sânge, aceeaşi ţară,/ Români am fost cu toţi, odinioară”; „Basarabia e România!”; Trăiască, trăiască, trăiască Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!”. 3.000 de glasuri tinere basarabene au înălţat către cerul Capitalei româneşti aceste chemări.

Duminică, 21 octombrie 2012, s-a scris o nouă pagină de istorie. Din păcate, ostentativ, nebăgată în seamă. Poate doar aparent??? Din laşitate mioritică?

Poate doar din prudenţă, ca să nu provocăm un conflict diplomatic, fiindcă iată ce relata Radio Europa Liberă în aceeaşi zi de duminică, 21 octombrie:Unioniştii moldoveni au organizat un marş la Bucureşti. Câteva sute (n.n. – !?!) de persoane purtând steaguri tricolore au scandat în faţa clădirii guvernului României, în Piaţa Victoriei, lozinci ca: «Basarabia, pământ românesc» şi «România, nu uita, Basarabia e a ta!». Demonstraţia a avut loc din iniţiativa Platformei Civice «Acţunea 2012», aceeaşi care a organizat marşuri unioniste în principalele oraşe moldoveneşti, inclusiv la Chişinău şi Bălţi. În urma acelor demonstraţii, formaţiunile moldoveneşti de stânga au introdus în parlament proiecte de legislaţie care ar scoate în afara legii chemările la desfiinţarea statului moldovean prin unirea cu România.” >>>

Marșul Unirii din București (21 octombrie 2012)

Această prezentare necesită JavaScript.

Manifestaţie de amploare la Bucureşti: mii de români au cerut Unirea Republicii Moldova cu România!!! Deşi erau anunţate doar 1000 de persoane la eveniment au participat peste 3000 de persoane. Aceştia au îmbrăcat veste în culorile naţionale şi au format în Marş un drapel.

Manifestaţii s-au strâns în Piaţa Victoriei începând cu ora 13.00 şi au plecat în Marş la ora 15.00 . Coloana de manifestanţi s-a deplasat pe Calea Victoriei şi apoi pe Kogălniceanu până în faţa Operei Naţionale din Bucureşti.

Ştirea legată de marş a fost preluată de către toate agenţiile de ştiri şi televiziunile din România, numărul mare de participanţi uimind chiar şi pe organizatori. >>>

„Fraţii in veci vor fi fraţi”

Suporterii din Moldova nu ratează nici o ocazie pentru a-şi arăta devotamentul şi dragostea pentru ţara noastră. Ultima reprezentaţie, meciul dintre Moldova şi Ucraina, disputat sâmbătă, în timpul căruia suporterii de peste Prut au fluturat steaguri româneşti şi au afişat fulare imprimate cu România.

Coregrafia, naţionalistă, şi mesajele cu numele unor oraşe româneşti au fost oprite la intrare. Nici peste Prut, suporterii nu scapă de cenzura impusă de forţele de ordine şi de către şefii Federaţiei Moldovene. Pentru meciul disputat acum două zile, suporterii au avut pregătită şi o coregrafie specială, mai ales că Moldova a întâlnit Ucraina într-un meci pe teren propriu. Coregrafia nu a primit acceptul de introducere în stadion. >>>

Mariana Cristescu – „Nu plecaţi capul! Ridicaţi sus Tricolorul românesc!”

Azi, într-o Europă fără graniţe, constatăm, cu tristeţe, că unica valabilă mai e doar cea dintre români şi români. Iar graniţa de pe Prut trebuie mutată cât mai curând într-un muzeu. Acolo e locul ei.” (Nicolae Dabija)

Duminică, 16 septembrie, mai multe organizaţii nonguvernamentale de pe ambele maluri ale Prutului au organizat, la Chişinău, dar şi la Bucureşti, Marşul Unirii. „Cea mai amplă manifestaţie unionistă publică din ultimii ani s-a desfăşurat în ciuda încercărilor unor formaţiuni pro-ruse şi a unor lideri politici de a împiedica prin mijloace de intimidare şi de presiune exprimarea liberă a voinţei populare” – se arată într-un comunicat de presă al Platformei Civice „Acţiunea 2012”.

În capitala cea ştefană,  10.000 de români de pe amb ele maluri ale Prutului au cerut în stradă Unirea cu Ţara-Mamă, România, scandând:Limba Română – unica Stăpână!”, „Moldova! Trăiască, trăiască, trăiască şi înflorească Moldova, Ardealul şi Ţara Românească !”. Între participanţi, tineri foarte mulţi – unionişti din România, cu drapele tricolore, între care uriaşul val de mătase al Noii Drepte flutura temerar în faţa Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Traseul iniţial – de la Academie, până la Teatrul de Vară din Parcul „Valea Morilor” –  avea să fie modificat, din ordinul Primăriei municipiului Chişinău, pentru a preîntâmpina ciocnirile între membrii Platformei „Acţiunea 2012” şi statalişti – reprezentanţi ai mai multor forţe politice. De fapt, forţele de ordine nici nu au permis, iniţial, accesul în scuarul Academiei, locul de întâlnire al unioniştilor, percheziţionând toate persoanele care doreau să participe la manifestaţie şi interzicând tinerilor să ia parte la eveniment. De asemenea, mai multe autocare din raioanele republicii, care transportau unionişti spre Chişinău, au fost blocate în repetate rânduri pe traseu. La presiunea celor deja strânşi în scuar, şi care scandau împotriva acestor abuzuri, autocarelor le-a fost permis accesul în oraş, dar cu o întârziere de o oră, unioniştii fiind nevoiţi să se alăture pe parcurs coloanei de manifestanţi. ,,Am fost legitimat de două ori, alături de colegii  mei, şi nu ni s-a permis accesul în scuarul Academiei, sub pretextul că nu am fi majori. Am fost, astfel, nevoiţi, să ne alăturăm Marşului Unirii după ce manifestanţii au părăsit scuarul” – a declarat, conform Info.Prut,  Elena Matei, elevă la Liceul ,,Gheorghe Asachi” din Chişinău. >>>

Mariana Cristescu – „ Emoţie de toamnă”

Coat of arms of Moldavian SSR (1990-1991), tod...

„Am făcut cel mai lung drum din viaţa mea: de acasă – acasă”… 

„A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.” (Nichita Stănescu, „ Emoţie de toamnă”)

 Privesc o fotografie datată 7 aprilie 2006, reprezentând bustul cu „inima de aur”, de la Chişinău, al Poetului care spunea că „limba română e frumoasă ca o duminică”. Un comentariu adiacent marchează întru neuitare: „Scriitorii şi oamenii de cultură din Basarabia consideră că mişcarea anticomunistă şi de eliberare naţională din Basarabia a fost declanşată de vizita lui Nichita Stănescu la Chişinău, în 1976, când a îngenunchiat la gara Chişinău şi a spus: „Am făcut cel mai lung drum din viaţa mea: de acasă – acasă”… . Aşa să fie? Şi dacă da, îşi mai aminteşte cineva?

„Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,/ că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,/ că ai să te ascunzi într-un ochi străin,/ şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.// Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,/ iau cuvintele şi le-nec în mare./ Şuier luna şi o răsar şi o prefac într-o dragoste mare.” >>>

Un scriitor nemţean celebru în lume, necunoscut în ţară

Cum se scrie istoria… În vreme ce în România se puneau bazele proletcultismului, iar marii artişti, scriitori şi filosofi umpleau puşcăriile politice unde mureau în mizerie şi în chinuri sau rămîneau traumatizaţi pe viaţă, Constantin Virgil Gheorghiu publica în 1949 “Ora 25″ roman care se traducea în zeci de limbi pe toate meridianele. Cartea este tragică şi absurdă, ea integrîndu-se existenţialismului aflat în acei ani în plină afirmare. Preotul şi scriitorul Gheorghiu era şi el condamnat de regimul comunist: nu era tradus, nu era publicat, îi era interzis numele în ţara lui. Ce condamnare mai grea poate fi pentru un scriitor decît aceea la prohibiţie? >>>

Unirea Basarabiei cu România – Act întemeietor pentru ordinea Europei

După cum vă anunţam în numărul de ieri al ziarului nostru, luni, 20 august, în capitala Moldovei de dincolo de Prut, la Chişinău, în sala „Begonia” a Hotelului Leogrand, s-a desfăşurat o conferinţă-dezbatere cu titlul „Reunirea celor două state germane – model pentru reunificarea celor două state româneşti”. Evenimentul, prilejuit de vizita la Chişinău a cancelarului german Angela Merkel, aşteptată în 22 august, a fost organizat de Centrul Român de Studii şi Strategii, Asociaţia „George Marshall”-Republica Moldova şi Centrul European pentru Studii Etnice al Academiei Române, în parteneriat cu Platforma Civică „Acţiunea 2012”, condusă de preşedintele PNL, Vitalia Pavlicenco. În acest cadru au fost prezentate rezultatele unui sondaj de opinie efectuat în România, potrivit căruia, 85% din intervievaţi consideră că „Basarabia este pământ românesc”-transmite Moldpres. Istorici, jurnalişti şi politicieni din Republica Moldova şi România au discutat luni, la Chişinău, despre posibilitatea aplicării modelului german pentru eventuala unire dintre cele două state. De pe blogul Vitaliei Pavlicenco aflăm opinia deputatului liberal Valeriu Saharneanu: „Republica Moldova este ultima consecinţă a Pactului Ribbentrop-Molotov şi trebuie să muncim ca această consecinţă să fie lichidată”. Desigur, afirmaţia acestuia este limitativă, după cum constată şi un >>>

Vasile Iovu, cetățean de onoare al municipiului Chișinău

Naistul Vasile Iovu a devenit cetățean de onoare al municipiului Chișinău, potrivit unei decizii aprobate, marți, 21 februarie, de Consiliul Municipal al Capitalei.

Vasile Iovu s-a născut la 24 iulie 1950 la Bardar, în familia Mariei si a lui Gavril Iovu. La vîrsta de 10 ani, Vasile studiază flautul la liceul „Ciprian Porumbescu”, iar intre anii 1967-1971 e student la Academia de muzica „Gavriil Musicescu” din Chișinău, clasa de flaut si dirijat de orchestră.

>>>

Vitalie Sorbală, destinul frânt al unui român din Basarabia

Era în vara anului 1962, când mă pregăteam să plec la Leningrad pentru a-mi încerca norocul la Universitatea de acolo, la limba italiană. Întâmplarea a făcut însă să dau de un anunţ din presă, din care am aflat, cu mare surprindere, dar şi cu uşurare în suflet, că la Universitatea din Chişinău se deschide o secţie de limba spaniolă. Aşa am devenit student şi am învăţat cinci ani de zile limba, literatura, istoria şi cultura Spaniei şi a lumii hispanice. Pe tot parcursul anilor de studenţie primul meu profesor, apoi şef de catedră şi decan al facultăţii a fost neuitatul Vitalie Sorbală, un bun filolog şi un mare român. [1] >>>

Ştefan cel Mare: 2 iulie 1504 – 2 iulie 2012

Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504. S-a născut în anul 1433 la Borzeşti şi a plecat de pe această lume în 2 iulie 1504, la Suceava. A domnit 47 de ani, perioadă care nu a mai fost egalată în Istoria Moldovei. În timpul său, ţara a dus multe lupte pentru independenţă împotriva Imperiului Otoman, a Regatului Poloniei şi a Regatului Ungariei. Mai multe dintre bisericile şi mînăstirile ridicate de el fac parte din patrimoniul mondial. Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru >>>

Pe 28 Iunie ieșim în stradă la București și Chișinău pentru Basarabia!

Pe 28 iunie, la ora 17.30 , românii ies în stradă pentru a cere unirea României cu Basarabia.

Pe 23 august 1939 Hitler şi Stalin s-au înţeles , peste drepturile celorlalte popoare ale Europei, să îşi împartă continentul aşa cum consideră ei că e mai bine. La Moscova, pactul semnat între cei doi şi denumit dupa miniştrii de externe semnatari , Ribbentrop-Molotov, prevedea într-o anexă secretă interesul deosebit pe care Rusia îl manifesta faţă de teritoriul românesc de la Est de Prut. >>>

Emilian Galaicu-Păun: Uneori, şi un poet singur poate ţine loc de generaţie

Mihai Vakulovski: Servus, Emil. Încep astfel pentru că v-am auzit spunînd că sînteţi pe jumătate ardelean. Asta în legătură cu faptul că sînteţi redactor pentru Basarabia al revistei Vatra (Tg. Mureş) şi aţi publicat o carte (Cel bătut îl duce pe cel nebătut) la Cluj, sau…?

Emilian Galaicu-Păun: Sunt „ardelean” prin adopţiune, odată cu angajarea mea la Vatra, deşi în familie exista o legendă conform căreia străbuneii mei pe linie maternă (Păunii) ar fi venit din Transilvania. Dar adevăratul „certificat” de ardelean mi l-a semnat Al. Cistelecan: într-o cronică la Levitaţii deasupra hăului el spune: „în sufletul ortodox al luiEmilian Galaicu-Păun zace un protestant şi chiar în expresionismul crucificării el exploatează mai curînd o tradiţie catolică decît una bizantină”. Ergo: sunt un fel de greco-catolic („unit”) basarabean lăsat… la Vatra… >>>

„Saloanele Moldovei” – Ediţia a XXII-a

Invitație- regulament
Condiții de participare:
Sunt invitaţi să participe artişti plastici din România şi Republica Moldova.
Fiecare invitat poate participa cu 1-2 lucrări de pictură, grafică, sculptură sau artă decorativă.
Fiecare lucrare va fi semnată şi etichetată cu titlu, tehnică, dimensiuni, adresă şi telefon de contact. >>>

Românce care ne fac cinste: Maria Cebotari

 Maria Cebotari [Cibotaru](n. 10 februarie 1910, Chişinău, Basarabia – d. 9 iunie 1949, Viena, Austria). Interpretă de operă, actriţă de teatru şi film. Cel de-al cincilea din cei 12 copii ai profesorului Ion Cibotaru şi ai Mariei, face primele clase la Şcoala Normală de Fete „Florica Niţă” şi la Capela Metropolitană din Chişinău, sub atenta supraveghere a protoiereului Mihail Berezovski, dirijor şi compozitor, cel care a îndrumat-o spre Conservatorul „Unirea” din acelaşi oraş, absolvit în 1929. Debutează pe scenă în ansamblul Corului Metropolitan, la vârsta de 14 ani, iar un an mai târziu, cântă arii din Tosca de Giacomo Puccini şi Aida de Giuseppe Verdi. Între 1927 şi 1928, participă la un turneu în >>>

Grigore Vieru- de Alex. Ştefănescu

Glorie de o zi. Am avut la dispoziţie mii de zile pentru a ne bucura de prezenţa în mijlocul nostru a lui Grigore Vieru. N-am făcut-o. Aşa cum nu ne mai uităm de multă vreme la cer, decât pentru a afla dacă trebuie să luăm cu noi umbrela, aşa l-am ignorat ani la rând pe unul din cei mai sensibili poeţi din câţi au scris în limba română, poet care, departe de a ne fi ţinut în vreun fel la distanţă, era prietenos şi accesibil. Moartea sa a suscitat interesul mai multor posturi de >>>

Corina Martin: Sunt convinsă că în viitorul apropiat tot mai mulţi turişti vor trece Prutul dintr-o parte într-alta

Interviu cu Corina Martin, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT) pentru Moldova.ORG.

Turismul românesc este în ascensiune, litoralul pregătit pentru sezonul estival, Delta Dunării tot mai cunoscută printre cele mai solicitate destinaţii. Cel puţin asta susţine Corina Martin, preşedintele ANAT. Potrivit ei, cam de doi ani lucrurile au început să schimbe şi asta datorită implicării active a organizaţiei pe care o conduce. >>>

Mihai Dascălu- Zece negri albișori

 Mai Suverană, mai Independentă, mai Unitară, mai Indivizibilă etc. etc. Ţeară pe globul… Moldovei, nu exista astazi nicăieri, decâtRespublica Maldova. Pretinsa ei statalitate e promulgată cu amarnică îndârjire de numai cui nu-i e lene – ne-rugat, de altfel, de nimenea. Mulţime de indivizi îşi face capital politic, garantat sută la sută, mai ales, prin scuipatul în autenticitatea băştinaşilor, respectiv, în România.

Iar dacă ai sta să te gândeşti, pourquoi România? De ce nu Antarctida,  par exemple. Sau planeta Marte? Orice persoană care cugetă prinde leger subtextul ne-pronunţat al acţiunii. Suntem parte integrantă a României. Veridicitate apreciată de toţi: o palmă de pământ, dăruită “generos” de răpitor din patrimoniul ce ne aparţine de jure, continuă să fie ţinta atacului slavofil. Din care motive ridică “moldoveniştii” primii prăjina. În schimb, mândra Ţară de odinioară a Moldovei – distrusă de Rusia Ţaristă în fatidicul an 1812, impresionează prin cumplitul drum al patimilor fără de sfârşit; dar absolut nemeritate. >>>

Nicolae Dabija- Biserică şi neam

Arhimandritul Serafim Dabija afirmase cu o ocazie: „Credinţa pentru Neamul Românesc este ca cheagul pentru brânză. Ea i-a dat tărie şi consistenţă”.
Credinţa ne-a ajutat să supravieţuim, dăruindu-ne speranţă în Dreptatea lui Dumnezeu şi pentru această aşchie de Popor.
Dintotdeauna, biserica noastră a fost una de oblăduire. Ea nu s-a zbătut să cucerească spaţii (canonice) străine, ci şi-a apărat doar propriile fruntarii…
Imaginea preotului basarabean, nevoit să slujească între lumi, o suprapun cu cea a preotului din Cetatea Albă, asediată de turci la 1484: atunci când în luptă a căzut pârcălabul fortăreţei, el a ridicat de jos sabia acestuia şi i-a luat locul, fiind comandantul de pe metereze al asediaţilor… >>>