,,Părintele Ciprian de la Mănăstirea Bistriţa – restaurator al unui leagăn de civilizaţie medievală”

arhim-ciprian-zahariaPentru monahismul românesc, în general, şi pentru obştea mănăstirii Bistriţa, în special, sărbătoarea Crăciunului din anul abia încheiat a fost cernită de trecerea în odihnă veşnică a părintelui proin-stareţ, arhim. Ciprian Zaharia.

Tristeţea şi doliul au coborât ca un văl peste necropola domnească a lui Alexandru cel Bun, dar şi peste noi, mulţimea ucenicilor şi prietenilor care am stat în prejmă-i şi pentru care el a avut mandatul de la Dumnezeu şi Biserică să ne acorde paternitate spirituală. Mă număr printre aceştia şi-mi exprim compasiunea şi recunoştinţa faţă de stareţul şi părintele meu, lângă care am petrecut un anume timp pentru a împlini lucrarea misionară la care am fost chemat de Dumnezeu. >>>

Reclame

Maria Diana Popescu – Trupa de saltimbanci şi sperietoarea pentru lăstuni

Maria Diana PopescuMorişca lumii nu se opreşte, ziarele scriu, hoţii îi învaţă pe morari să macine cu autoritatea celor care împart făina, eu pornesc din nou prin mulţime, e impresionantă viaţa în mijlocul inamicilor. Sub lupa practicienilor chitiţi pe comersanţii de piei, la fel ca privirea unei copile spre primul flăcău chipeş întîlnit, actuali şi foşti parlamentari, cincisprezece la număr, sînt cercetaţi penal pentru „conflict de interese”. Ce muzică uşoară! În plus, reţeaua penalităţilor se îmbogăţeşte cu două exemplare din judecătorie, vîndute pe 150.000 de euro bucata. Culmea Justiţiei, însă, cele două judecătoare înapoiau şpaga inculpatului, dacă acesta nu era eliberat. Precum vedem, corupţia are şi ea morala ei! Somnul omenirii e profund, la doi ani după izbucnirea revoltelor, răvăşită complet, Siria  înregistrează peste 70 de mii de morţi şi peste un milion de refugiaţi. Obama, de frică, vrea >>>

Cațavencu şi gâştele Coanei Pipă

I. L. Caragiale a fost un fin observator al vremurilor lui, luându-şi subiectele din societate, satirizând cu un limbaj înverşunat dar „suculent”. Eugène Ionesco a fost influenţat în creaţia sa de mulți autori, cele mai vizibile relații se stabilesc cu opera lui Caragiale, de care era  fascinat. Legăturile dintre cei doi sunt numeroase şi o bună parte a operei ionesciene se poate reciti din perspectiva unui dialog intertextual cu opera caragialiană.Ambii dramaturgi au fost preocupaţi de rolul scriiturii în actul teatral, contribuind la înnoirea ei. I. L. Caragiale s-a dovedit a fi şi un teoretician, care propunea un mod bine organizat de concepţie teatrală. Personajele lui Caragiale, mai ales cele împătimite de politică, ilustrează o evidentă „absență psihică” fiind lipsite şi de o autentică viață interioară, spre exemplu – Cațavencu. Demagogia şi absurdul discursurilor politice vor fi transcrise peste timp de Eugène Ionesco în „caragialismele” Coanei Pipă (Mère Pipe) din Ucigaş fără simbrie, un amestec de „cațavenci, ioneşti, popeşti sau farfurizi”. >>>

Când dragostea de viaţă învinge dorul de casă

„Exilul Românesc la mijloc de secol XX” oferă un foarte interesant periplu în lumea celor care au ales să trăiască într-o altă ţară decât cea natală. Şi eu fac parte din această categorie, şi eu m-am simţit exilată din România, ceea ce bineînţeles că mi-a trezit un interes imediat faţă de această lectură. Dar cartea lui Octavian Curpaş m-a făcut să văd cât de diferite în formă, dar asemănătoare în esenţă sunt majoritatea acestor experienţe. Un prânz cu Nea Mitică declanşează o avalanşă de povestiri >>>

Dorinţa de răzbunare aduce nefericire

Crezi că te răzbuni asupra aproapelui dar te chinuieşti pe tine însuţi. Te dai în braţele pornirii ca unui călău lăuntric care te împresură din toate părţile; şi-ţi sfâşii liniştea. Ce poate fi mai nefericit decât un om mereu stăpânit de mânie?

Ca şi nebunul furios care nu se bucură niciodată de linişte; care e fără încetare în fierbere, zi de zi furtuna gândurilor lui se înteţeşte şi îşi >>>

Petru Vodă – cea mai căutată mănăstire

Scurta întâlnire cu Iustin Pârvu, unul dintre cei mai mari, dar şi mai căutaţi duhovnici români, a fost foarte emoţionantă pentru mine. Doar cei care au trecut pe la luminata faţă bisericească ştiu cât de mult înseamnă binecuvântarea acesteia şi cuvintele rostite cu multă căldură. „Ajutor de la Domnul”, mi-a spus părintele Iustin Pârvu, aflat într-un pridvor de la Schitul Mănăstirii „Petru Vodă” (Paltin) din judeţul Neamţ. Păstrez în suflet aceste cuvinte, precum şi imaginile văzute la Mănăstirea de la Petru Vodă, dar şi la schitul acesteia. >>>