Constantin Enianu – Artă şi victime: Joseph Mallord William Turner

La Expoziţia anuală a Academiei Regale din Londra, în mai 1840, toată lumea era în consens cu prezentarea unui tablou: „Îngenuncherea legii“ de Edward Lancier, unde în rolul învăţatului judecător e reprezentat un pudel. Criticii au căzut de acord: tabloul e perfect, executat cu gust şi rafinament. În aceeaşi expoziţie putea fi văzut şi tabloul „Corabie cu sclavi“, de Joseph Mallord William Turner, în privinţa căruia criticii au fost unanim de acord că era un dezastru. Cum se face că posteritatea îl consideră o capodoperă, iar criticii de atunci, un accident coloristic prelins pe o pânză ? Pictorul a redat o scenă îngrozitoare cu sclavi ucişi cu cruzime de corăbii şi apoi aruncaţi în mare. De ce un tablou care ar fi trebuit să emoţioneze a fost descris drept o absurditate detestabilă ? Toţi iubitorii de artă credeau că-l cunosc pe Turner, fiindcă el părea la fel de „englez“ ca şi o ceaşcă de ceai la un five-o’clock, el fiind şi preferatul galeriei naţionale. Dar, iată că exista şi un Turner, care nu a fost cunoscut: pictorul haosului, al tulburării şi al apocalipsei, autorul unor tablouri dezlănţuite şi ambigue, pe care un critic de atunci le-a numit generic „o pictură a nimicului“. Acesta se putea identifica cu extremele unui poet în pragul nebuniei. Dar, posteritatea fiind dreaptă, consideră că Turner trebuie cunoscut şi preţuit pentru călătoria sa vizionar-creatoare. >>>

Reclame

Mariana Cristescu – Nicolae Balint, între Marele urs şi Marele licurici

Mariana CristescuÎntâmplarea face – deşi eu cred că nimic nu este întâmplător – că pe colegul Nicolae Balint l-am „descoperit” cu adevărat, cu ani în urmă, nu atât în urma materialelor publicate în presa locală, ci parvenindu-mi – cred că datorită lui Nicolae Băciuţ – cartea „Zece ani de teroare – Procuratura Militară Principală Mureş (1954-1964)” şi primul volum din „Oameni, fapte, atitudini”, pe care, la vremea respectivă, le-am semnalat cu bucurie, prezentându-le în paginile „Cuvântului liber”.
Nicolae Balint este militar de carieră şi profesor de istorie, la catedră, fiindcă aşa a fost să fie. Doar el ştie dacă „tot răul a fost spre bine”, eu nu pot decât să spun, cu mâna pe inimă, că jurnalistica mureşeană are în Nicolae Balint unul dintre cei mai puternici reprezentanţi ai ei, intelectualul bine informat fiind „purtătorul” unui spirit elevat, al unei inteligenţe ieşite din tipare şi, mai ales, al unui bun-simţ excepţional –, calitate pe cale de dispariţie în zilele noastre în mai toate domeniile de activitate. >>>

Emilia Ţuţuianu: Gheorghe Stoica – un artist din satul Cordun jud. Neamţ, descoperit în sertarul cu amintiri al nepoţilor

DSCF0474

Câte valori culturale, oameni cu real potenţial  artistic nu au fost descoperiţi şi apreciaţi la timp…ajutaţi sa-şi împlinească visul…crezul pentru care au ars, au dăruit totul în cursul vieţii?
Întâmplarea a făcut, ca lucrând la punerea în pagina a volumului Valori artistice la Roman, sub semnătura distinsei doamne Minodora Ursachi , să descopăr un nume: Stoica Gheorghe din localitatea Cordun, Neamţ.
Curiozitatea şi fascinaţia pentru acest poet şi artist plastic a venit în momentul în care am descoperit, păstrat cu veneraţie, de către familia artistului, un caiet, în care, fostul elev de la Colegiul Roman Vodă din Roman a consemnat peste 40 de poezii…Versuri diafane de un lirism elocvent  care uimesc şi seduc cititorul…versuri scrise la vârsta de 15-16 ani. Ne bucurăm că putem reaşeza la locul cuvenit şi iubit pe acest artist al satului Cordun de care şi oamenii locului vor fi mândri, în ciuda unui destin sentimental mai dureros al artistului. >>>

Maria Diana Popescu – Sărbători pe datorie și ecusoane cu cip

Tot mai puţină siguranţă, tot mai multe invazii: instabilitate, corupţie, criză, imoralitate, politică, alegeri, vrăjitori, războaie cu partituri false, colonizare, crime, droguri, arme, sărăcie, profeţi şi învăţători mincinoşi. Rusul Aleksandr ne invită în oraşul Simferopol din peninsula Crimeea, la un curs de pregătire pentru sfîrşitul lumii. Sfatul său este ca oamenii să-şi plătească datoriile înainte de pretinsa apocalipsa din 21 decembrie, altfel, vor fi judecaţi în viaţa de după. Din propoziţiune se înţelege că nicăieri nu vom scăpa de mîna lungă a bancherilor. Alianţa descendenţilor mayaşi condamnă folosirea miturilor apocaliptice în scopul obţinerii de profituri. Reacţia vine după ce Ministerul Culturii din Guatemala a anunţat că, în 21 decembrie va organiza un eveniment cu tema „apocalipsa în direct”, la care vor participa peste 90.000 persoane. >>>

Mihai Eminescu – „Vom avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional, impusă de străini”

Eminescu nu a fost doar poet şi gânditor, ci şi un mare jurnalist român (cel mai mare) şi, în această calitate, primul analist economic şi politic din istoria României. “Diagnosticele”, avertismentele, analizele şi soluţiile sale, bazate pe o profundă cunoaştere a realităţilor româneşti, a istoriei şi a contextului european, sunt valabile şi astăzi. Citindu-i textele publicistice, ai senzaţia halucinantă că sunt scrise aici şi acum.
Pornind de la această realitate culturală care, deşi publică, este necunoscută publicului (căci Eminescu este mai mult citat decât citit), ne-am gândit să-l “confruntăm” cu situaţia din prezentul imediat, printr-un interviu virtual. De fapt, virtuală este proiecţia în prezent, pentru că răspunsurile “intervievatului” sunt, de fapt, extrase din textele sale apărute în publicaţiile FederaţiuneaConvorbiri LiterareCurierul de Iaşi (1869-1877), Timpul (1877-1883), România Liberă (1889) – şi din manuscrisele publicate postum. >>>

Dorin Ploscaru- Agapia și poetul ei

La una din emisiunile noastre memorabile de la „Cuvânt Bun” (Unu Tv Neamţ) poetul Gheorghe Simon îmi povestea cu francheţe că până să vină ora intrării în emisie a trecut pe la anticariat şi pe la Librăria Humanitas să-l caute pe Femando Pessoa şi cartea sa, „Cartea neliniştirii”. Mă gândeam: iată un om atât de calm, atât de liniştit caută „Cartea neliniştirii”. Curând însă aveam să descopăr multe afinităţi ale Poetului cu Pessoa. >>>

Eugen Doga – biografie

muzician, Moldova

 Eugen Doga, este un renumit compozitor moldovean, autorul muzicii mai multor filme, romanțe, cantate, piese instrumentale, autorul unei simfonii, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei din 1992.

La 1 martie 1937, în casa lui Dumitru și Elizaveta Doga, în satul Mocra, raionul Rîbnița, R. A. S. S. Moldovenească (Astăzi Republica Moldova) s-a născut viitorul compozitor moldovean Eugen Doga. >>>