La Mănăstirea Nechit se află Papucul Sfântului Spiridon

Manastirea-Nechit-NeamtAşezată într-un loc deosebit de pitoresc, pe malul pârâului cu acelaşi nume, Nechitul este una din cele mai măreţe mănăstiri ale judeţului Neamţ. Cine vine aici,  măcar o dată, nu va uita uşor semeţia turnului-clopotniţă, tihna din jurul lacului din dreapta intrării, munţii dimprejur ce străjuiesc valea îngustă. Obârşiile acesteia ne duc în vremuri îndepărtate. Se spune că locul a fost ales de sihastrul Nechita în jurul căruia s-au adunat mai mulţi credincioşi. Acesta a construit o biserică de lemn, în anul 1399, astfel luând viaţă începuturile actualei Mănăstiri Nechit. Documentele vremii ne arată că, încă din sec. >>>

Reclame

Biserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Popăuţi

Biserica-Sfantul-Nicolae-de-la-Manastirea-Popauti-din-BotosaniBiserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Popăuţi este un moment nodal în evoluţia picturii interioare la bisericile ştefaniene şi ulterior.  Doar datorită întinderii, încerc să rezist în a nu comenta aici înalta teologie şi sublimul picturii din interiorul acestei biserici. Am preferat să reproduc un lung fragment al eminentului istoric de artă Sorin Ullea, care fixează o parte din inovaţiile principale în ce priveşte pictura. În continuarea studiului am prezentat inovaţia constatată de mine prin observaţii directe asupra picturii din turlă şi acoperişul multiplu.
Biserica Mănăstirii Popăuţi din Botoşani (în trecut aflată la o oarecare distanţă de târg) este ctitoria Domnitorului Ştefan cel Mare – 3 septembrie 1496. >>>

Corala „Episcop Melchisedec”

corala Episcop MelchisedecAu fost admirați și aplaudați la scenă deschisă cu ocazia Concertului de Colinde și a altor concerte. Au cântat în diverse instituții și cu diferite ocazii, lăsând impresii dintre cele mai frumoase auditoriului. Deși recent înființată, corala „Episcop Melchisedec” a Protopopiatului Bacău a reușit să se impună prin profesionalismul demonstrat. Frumusețea și ineditul acesui grup constă în faptul că este alcătuit din tineri slujitori ai sfintelor altare dornici să promoveze valorile spirituale și culturale, nu doar de la amvon, ci și prin intermediul muzicii corale.

„Corala a fost înființată în toamna anului 2011 și activează cu binecuvântarea Preasfinției Sale Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. Într-o perioadă de blamare a Bisericii noastre Ortodoxe, am hotărât, prin puterea exemplului, să oferim o altă imagine pastorației. Activitatea misionară, de promovare a valorilor religios-morale și a sentimentului de patriotism, nu trebuie să se încheie pe solee, în cadrul predicilor sau a vizitelor pastorale, ci ele trebuiesc continuate in extensis în societate. Așa s-a născut în noi dorința de a înființa acest cor”, a explicat diaconul Andrei Antal, dirijorul coralei. >>>

Ben Todică – Programul în limba română al postului de radio 3ZZZ, Melbourne, Australia

Ben Todica

Din afara granițelor României∗   Personalități media și evenimente culturale

1. Reflecţii asupra istoricului postului de radio 3ZZZ

Înăsprirea condiţiilor de viaţă din România a produs, la mijlocul anilor ’80, un fenomen de radicalizare a atitudinii comunităţii româneşti din Melbourne (Australia) împotriva regimului comunist din România şi împotriva acelor organizaţii şi personalităţi din Melbourne percepute ca având legături de colaborare cu regimul de la Bucureşti. Comunitatea ortodoxă română era îndeosebi divizată în privinţa opiniei asupra activităţii preotului paroh al Bisericii Ortodoxe Române, suspectat de legături strânse cu Consulatul României din Sidney şi cu organizaţia Securităţii româneşti.

Comitetul Asociaţiei Românilor din Victoria, care îl avea pe atunci preşedinte pe Nicolae Năstase, imigrant postbelic, şi ca secretar pe Ioan Gionea, a decis să iniţieze formarea unei noi biserici ortodoxe în Melbourne, sub denumirea de Biserica Ortodoxă Română Liberă, care să funcţioneze paralel cu biserica existentă în mod tradiţional. Primul preot al noii biserici a fost un imigrant român din Banatul Sârbesc. Slujbele se desfăşurau în fiecare duminică la Biserica Anglicană „St. James” din West Melbourne, cea mai veche biserică din Melbourne, construită în 1842. >>>

Biserica Buhalniţa, loc de legendă şi închinăciune

„As spune că istoria acestei biserici se aseamănă cu istoria poporului român“, spune preotul Cristian Dăscălescu.

Buhalnita, unul dintre frumoasele sate ale comunei Hangu (judetul Neamt), cu gospodării presărate de-o parte si de alta a pîrîului cu acelasi nume, n-ar atrage poate atentia trecătorilor, dacă turlele fostei mănăstiri, ctitorite de voievodul Miron Barnovschi în urmă cu aproape patru secole, nu s-ar înălta si astăzi semet spre soare. „Un roi de case acoperă vechea terasă a Bistritei si coastele din jur, iar pe fundalul acestui peisaj se profilează silueta sveltă si strălucitor de albă a Mănăstirii Buhalnita“, descrie foarte frumos istoricul Marcel Drăgotescu într-una din lucrările sale dedicată monumentelor istorice din Neamt. Răsărită din dreaptă credintă voievodală si purtînd pe chipu-i istoria locului, lăcasul de cult al satului, avînd hramul „Intrarea în Biserică“, cu un trecut deosebit de interesant, ne-a dat ghes mai zilele trecute în a-i călca pragul. Ne-a întîmpinat cu chipul luminos tînărul preot Cristian Dăscălescu, păstorul de suflete al buhălnitenilor, cel care avea să ne fie pentru cîteva clipe desăvîrsită călăuză întru cunoasterea locului.

>>>

Pe urmele părintelui Arsenie Boca – Cronica de la Sâmbăta

Necanonizat de oficialitatile Bisericii Ortodoxe, ardelenii l-au transformat de multa vreme pe Arsenie Boca in sfant. E primavara dezlantuita si peste Sambata de Sus se lasa o inserare de aur pur. Adunat sub poalele Muntilor Fagaras, satul straluceste cu fata la soarele care apune peste crestele inca inzapezite, aprinzand turlele celor doua biserici, Hristosii rastigniti pe troitele de la rascruci si albul camasii in care e imbracat omul din fata mea. Il cheama Gheorghe, Gheorghe Silea, si e cantor bisericesc: „mai mult crasnic, de fapt, paracliser, cum se zice la dvs., in regat, ca nu mi-a dat Dumnezeu voce mare, sa ma fi rascumparat din pacate”. >>>

„Doamna” Oltea, mama lui Ştefan cel Mare

„Doamna” Oltea (n. începutul sec. XV – d. 4 noiembrie 1465). Mama lui Ştefan cel Mare (1457–1504). Originară din zona Trotuşului, unde fiul şi nepotul său Alexandru vor construi, în 1493–1494, o biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, „întru amintirea sfântrăposaţilor noştrii înaintaşi şi a părinţilor lor”. Ştefan va dărui acestei biserici, în 1495, un Tetraevangheliar cu o însemnare care arată că este „fiu al lui Bogdan şi al Oltei”. Se pare că nu a fost căsătorită cu domnul Moldovei Bogdan II (sau căsătoria nu a fost recunoscută), ea nu a „fost doamnă în secolul XV şi nici cneaghină (femeie măritată aparţinând boierimii)” (Constantin Rezachevici), titlul lipsind chiar şi de pe lespedea >>>

Despre comunitatea armenească din Roman de-a lungul timpului

Biserica Armeneasca din Roman

 Armenii, purtători ai unei civilizaţii milenare au dat un imblod deosebit vieţii economice în ţările în care au emigrat. În Moldova, potrivit documentelor, emigrări masive ale armenilor au avut loc în timpul domniilor lui Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. Astfel, la începutul sec. al XV-lea s-au aşezat în Moldova aproximativ 3000 de familii de armeni în şapte târguri ale acesteia, între care Romanul nu figura . În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, Romanul este menţionat ca târg, unde au fost aşezaţi armeni, alături de Suceava , Iaşi, Botoşani şi Focşani. Prima menţiune a unui centru armenesc la Roman a fost făcută de diaconul Minas din Tokat, la anul 1551, în scrierile lui despre persecuţiile suferite de armenii din Moldova în timpul domniei lui Ştefan Rareş.1 >>>

Constantin Enianu: Dreapta-slăvire (fundamente)

 În oraşul istoric încărcat de distrugeri şi de prefaceri, Ierusalim, unde a trăit şi suveranul Regatului Israel, David, au loc mereu sărbători cu cântece, localitatea fiind considerată „mama omenirii” sau „centrul Pământului”, după profetul Ezechiel. Aici Dumnezeu a ales a se desluşi pe Sine în Persoana singurului Său Fiu, care era un Om smerit. El a fost arhetipul sacrificiului de Sine pentru salvarea omenirii de păcatul adamic. Viaţa Lui modestă din Palestina şi durerea suferită în Ierusalim au schimbat calea civilizaţiei omenirii. Două mii de ani mai târziu, mesajul lucrării Sale „cu moartea pre moarte călcând” este resimţit şi în mileniul trei, ca un imperativ categoric: pentru ca mileniul să existe, trebuie să fie religios. >>>

Cântări ale Sfintelor Paşti în manuscrisele muzicale româneşti

Filothei sin Agăi Jipei, Psaltichie rumanească (1713)
mss. 61 BAR, fol .4

Parte integrantă a culturii româneşti, muzica bizantină a lăsat numeroase urme în biblioteci şi arhive, laice sau bisericeşti. Legată indisolubil de Biserică, în cadrul căreia a luat naştere şi s-a dezvoltat împreună cu imnografia creştină a primelor veacuri, această artă a contribuit substanţial la întreţinerea cadrului spiritual specific ortodoxiei. Urmând îndemnurile psalmistului David: „Lăudaţi-L pe Domnul din ceruri, lăudaţi-L pe el întru cele înalte (Psalmul 148, 1) şi „Cântaţi-I Domnului cântare nouă, lauda lui în adunarea celor cuvioşi” (Psalmul 149, 1), melozi şi melurgi, psalţi şi protopsalţi, lampadari şi maistori au scris de-a lungul veacurilor nenumărate pagini de slăvire a lui Dumnezeu. Creaţia >>>