Babele sau Zilele Babei Dochia

targ-de-martisor-la-muzeul-satuluiTradiţia spune că începând de astăzi şi până pe 9 martie, fiecare zi spune o poveste, face o prezicere. Ca să afli cum va fi anul pentru tine, trebuie să îţi alegi o zi (aceeaşi în fiecare an) şi să vezi dacă sorocul îţi va surâde. Obiceiul spune că, dacă de “baba” ta va fi soare, vei parte de un an plin satisfacţii, că eşti binecuvantat cu un suflet pur şi bland şi că totul îţi va merge bine. Dacă vremea e urâtă, dacă e frig şi bate vântul, iar cerul e acoperit de nori, se spune că vei avea inima îngheţată şi neagră.

Perioada cuprinsă între 1 şi 9 martie este cunoscută în tradiţia populară şi sub numele de ,,Zilele Dochiei” sau ,,Babele” şi reprezintă intervalul de timp în care Dochia îşi implineşte destinul urcând muntele, împreună cu turma sa de oi, pentru a muri înspre renaştere. Dochia păstrează amintirea Marii Zeiţe a Pământului (Terra Mater), fiind identificată cu Iuno din panteonul roman sau cu Hera şi Artemis din panteonul grec. >>>

Reclame

Marţişorul – origine şi semnificaţie

martisorIn vechime, pe data de 1 martie, martişorul se daruia inainte de rasaritul soarelui, copiilor si tinerilor – fete si baieti deopotriva. Snurul de martisor, alcatuit din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric. Snurul era fie legat la mana, fie purtat in piept. El se purta de la 1 martie pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: se aude cucul cantand, infloresc ciresii, vin berzele sau randunelele. Atunci, martisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc, fie era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele si da-mi albetele”.  >>>

Denis Marian Malciu – Mărţişorul în tradiţia populară

    Nu putem să începem un rând despre „mărţişor” fără să cităm vorbele lui Nicolae Gane (1838-1916, din Fălticeni, descendent al unei vechi familii boiereşti, membru al Academiei Române), scrise la 1873 (Încercări literare, Iaşi) şi menite să înfăţişeze starea rea a lucrurilor de la finele sec. al 19-lea; >>>