Gheorghe Stoica, artist plastic şi poet din Cordun

stoica

,,Cartea cu vise” poezii de Gheorghe Stoica, Muşatinia 2013

Visele, gândurile, năzuinţele unui tânăr ce bătea la porţile vieţii, în perioada 1947-1948, născut în satul Cordun şi elev la Liceul Roman Vodă din Roman, sunt scrise într-un jurnal de poezii, personalizat până la cel mai fin detaliu, de cel ce avea să fie mai târziu artistul plastic şi profesorul de desen îndrumător a generaţii întregi de copii cărora le-a deschis porţile spre frumos şi culoare…
gh.stoicaÎntâmplarea a făcut să descopăr un nume: Stoica Gheorghe din satul Cordun, Neamţ, iar curiozitatea şi fascinaţia pentru acest poet şi artist plastic a venit în momentul în care am descoperit, păstrat cu veneraţie de către rudele artistului, un caiet, în care, fostul elev al Liceului Roman Vodă din Roman a consemnat peste 40 de poezii şi epigrame. Versuri diafane de un lirism elocvent care uimesc şi seduc cititorul, versuri scrise la vârsta tinereţii.
Un adevărat jurnal al tinereţii cu poezii scrise zilnic de către poetul clasei a VIII-a având subiecte variate, de la primii fiori ai iubirii pentru făptura diafană cu ochi albaştri până la entuziasmul în faţa naturii ce stăpânea satul mult iubit de tânărul licean şi visele făptuite odată cu noua orânduire socială, toate simţămintele tânărului nostru erou arată neliniştea căutărilor. >>>

Reclame

Burgul transilvan – Ovidiu Cărpuşor

Burgul transilvanOvidiu Cărpuşor este un artist care caută mereu în el însuşi noi faţete, îl plictiseşte să se repete şi încearcă să nu devină unilateral. El nu suferă de prejudecata unităţii stilistice, atât de înrădăcinată în mentalitatea multor artişti şi care ajungând obsesie, provoacă inhibiţii. Un spirit neobosit, mereu în căutarea unor noi soluţii şi drumuri artistice, ce refuză cantonarea într-o anume manieră sau tip de expresie plastică, defineşte investigaţiile sale. El s-a afirmat deopotrivă în domeniul picturii, al graficii, al artelor decorative sau al iconografiei. Incredibila sa vitalitate şi putere de muncă este evidentă atunci când parcurgem lista activităţilor în care este implicat: specialist în restaurare atestat de MCCPN, teoretician al artei, designer de interior, participant la diferite cursuri de Drept muzeal, Constituţional, Umanitar, Internaţional, de Management muzeal, al firmei, resurselor umane, etică în afaceri, de teoria organizaţiilor, marketing, metodică şi pedagogie, etc.
Beneficiar al unor Burse de performanţă şi de merit în timpul studiilor, doctorand şi absolvent de Master şi Facultate de profil la Universitatea Naţionala de Artă Bucureşti şi Sibiu, cu nenumărate atestate şi diplome obţinute cu ocazia participării ca organizator şi coordonator al unor programe artistice şi festivaluri de artă derulate în diverse ţări pentru promovarea imaginii României în lume, având la activ reuşite lucrări de restaurare atât în ţară dar şi în străinătate (la Roma,Veneţia, Milano, Viena), Ovidiu Cărpuşor se afirmă cu consecvenţă şi ca artist plastic. A obţinut premii la Saloane de caricatură, la Concursuri internaţionale de pictură şi participă în mod constant, din 1999, la Expoziţii în ţară şi străinătate, nelipsind de la nici una din ediţiile Salonului Judeţean Braşov având la activ peste 120 de expoziţii personale (incluzând-o şi pe cea cu caracter permanent din incinta Transilvania Art Gallery din Braşov). >>>

Editorial: Dan Hăulică – Idei în Cuvinte şi Imagini

coperta2O esenţială conivenţă, leagă între ele desenul, pictura şi sculptura lui Neculai Păduraru. O atmonsferă ce proclamă puterile imaginarului: saltul înspre germinaţia de nelinişti care e un patrimoniu al nostru, – legitimat de un precursor enigmatic ca Paciurea; al nostru, deopotrivă cu teritoriul contemplării clasice, al aţintirii spre miezuri clare, magistral ilustrat de Brâncuşi. De la desen şi pictură la construcţia de obiecte există însă variaţiuni de accent, bidimensionalul implică, la Păduraru, vîltoarea unui dinamism care antrenează şi arhetipalul şi aluzia modern tehnologică; o levitaţie tensionată, bunăoară, – de oameni dar şi de instrumente sonore împletite exploziv cu fiinţa lor zburătoare. De la zig-zagul acrobatic printre regnuri şi speţe, de la rămăşagul ce uneşte hieraticul şi bestialul, punînd aripi transparente de libelulă pe trupuri de greoi Dinosaurieni, de la acest proteism expansiv, prezent mai ales în picturi, – zgîndărind în trecere cîte o notă de sinistritate –, imaginaţia artistului, niciodată confortabilă, îşi impune acum, în obiecte, un regim de frontală despuiere. >>>

George Petrovai – A fi sau a nu fi kafkian (II)

Kafkianismul nu este un moft sau o modă, cu toate că în jurul anului 1930, adică după efectuarea traducerilor în franceză şi engleză – ceea ce a facilitat circulaţia scrierilor kafkiene pe arii culturale mult mai întinse, opera scriitorului praghez s-a constituit într-o modă literară. Ba mai mult, după al doilea război mondial Franz Kafka ajunge să fie socotit un adevărat profet al ororilor naziste.

Dar cu toate că în ţările occidentale moda Kafka  începe să se estompeze în jurul anului 1950, gloria postumă pe care şi-a adjudecat-o acest straniu scriitor, graţie unicităţii operei sale şi imposibilităţii repetării ei, nu a fost nicicât afectată de capriciile modei, şi asta pentru că ea (opera) – urmând curba ascendentă pe care se înscriu valorile perene ale literaturii universale -, s-a întipărit rodnic şi definitiv în memoria culturală a omenirii atât ca obiect de cercetare ştiinşifică, cât şi ca model literar. >>>

Mariana Cristescu – Ştire de presă, ori nu? – Zeii de lângă noi!

Mariana CristescuAdesea trecem grăbiţi pe lângă ei, adresându-le un fugar, politicos, „Bună ziua!”, ori zăbovind măcar câteva clipe, pentru a schimba o vorbă-două împreună, amintindu-ni-i însă cu adevărat doar în clipele de cumpănă, când, într-un fel sau altul, viaţa ne este în primejdie. Atunci când conştientizăm că, aşa cum preotul este trimisul Domnului pentru a ne îngriji sufletul nepieritor, DOCTORULUI Creatorul i-a lăsat în grijă pământeanul, trecătorul nostru trup. Grea şi nobilă misie! Jertfelnică şi încărcată de iubire, căci, fără forţa de a-ţi iubi Aproapele ca pe tine însuţi, nu se cuvine, nu ai măcar dreptul moral de a îmbrăca halatul alb. Şi când spun „halatul alb”, mă gândesc la toţi cei care se dedică semenilor, de la simpla infirmieră până la profesorul doctor, docent, academician etc., etc.. >>>

Ştefan Lucian Mureşanu – Artă a sensului codificat în poezia bacoviană „Altfel[1]”

POZA -  0259Motto: Omul începuse să vorbească singur… / Şi totul se mişca în umbre trecătoare – . (George Bacovia, „Altfel”)

  În anul 1914, George Bacovia publică o poezie cu un înţeles tăinuitor, distribuită în două catrene, sub un titlu al inversului existenţial, o cu totul altă pregătire a omului elevat, care se destăinuie celor iniţiaţi. „Altfel”[2] este dorinţa de a explica că omul poate trece, prin voia necunoscutului, într-o altă dimensiune, cea a cunoaşterii, a înţelepciunii. Este o cale a întunericului luminată de gândirea profundă a fiindului elevat: „Omul începuse să vorbească singur…” nu este oare începutul începerii noii „Faceri”?, noua ordonare a Haosului pe care omul-poet o simte! Oare singur, poetul-om nu are ca şi divinitatea puterea absorbirii cuvântului pe care îl exprimă? Bacovia, luminat şi călăuzit de umbra sa spune că „omul începuse” în taina >>>

Biserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Popăuţi

Biserica-Sfantul-Nicolae-de-la-Manastirea-Popauti-din-BotosaniBiserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Popăuţi este un moment nodal în evoluţia picturii interioare la bisericile ştefaniene şi ulterior.  Doar datorită întinderii, încerc să rezist în a nu comenta aici înalta teologie şi sublimul picturii din interiorul acestei biserici. Am preferat să reproduc un lung fragment al eminentului istoric de artă Sorin Ullea, care fixează o parte din inovaţiile principale în ce priveşte pictura. În continuarea studiului am prezentat inovaţia constatată de mine prin observaţii directe asupra picturii din turlă şi acoperişul multiplu.
Biserica Mănăstirii Popăuţi din Botoşani (în trecut aflată la o oarecare distanţă de târg) este ctitoria Domnitorului Ştefan cel Mare – 3 septembrie 1496. >>>

Sincronizarea structurilor expresive. Bienala Internaţională de Artă Decorativă – Chişinău, 2012

Bienala Internaţională de Artă Decorativă iniţiată acum doi ani, de către Uniunea Artiştilor Plastici din Chişinău – secţia Arte decorative, este prezentă, acum la ediţia a II-a, pe simezele Galeriei de Artă Constantin Brâncuşi din capitala Republicii Moldova. Amplul proiect cultural, susţinut de un considerabil şi ambiţios grup de artişti profesionişti în domeniu din U.A.P. – Chişinău a atras numeroşi creatori omologi (Belgia, Polonia, Lituania, Rusia, Belarus, Ucraina, Ungaria, România ..) cu peste şaizeci de participări în artele textile, ceramică, design vestimentar. >>>

Transformările oraşului citite pe chipurile oamenilor

Intr-o fereastra deschisa catre oras şi oameni, necunoscuţii cotidianului sunt percepuţi de cele mai multe ori ca fiind simpli trecatori, straini. Privim omul ca purtator de poveşti, omul creator de urme, spontan şi expresiv în gest, omul ca prezenţa singulara, omul în comunitate, omul locurilor pierdute, cu grijile şi zambetul de zi cu zi, omul ca prezenţa sau ca lipsa decisiva, ca element definitoriu al locului.

Oamenii ca actori pe scena oraşului pe care artistul fotograf îl parcurge ca privitor şi ascultator sensibil, cu simţurile ascuţite, ca martor, ca povestitor – constituie o resursa inepuizabila de inspiraţie. Prin privirea asumata in registrul afectiv strainul se apropie, devenind cel caruia i-am aflat “o secunda” din viaţa. >>>

Constantin Enianu – Eluţiuni reflexive

Eluţia 1
Pitagora
Iubesc corpul iar sufletul urcă
Prin el de la Unul spre Mulţi.
De aceea împletirea lor descurcă
Binele sub legi de culţi.
Aedul
Din Unul Mulţi se nasc,
Apoi vin la-ntâiul şi-l pasc… >>>

Gheorghe A.M. Ciobanu : „Mecena, Medic şi Misionar – Teodorescu” -note critice

Gheorghe A.M. Ciobanu – un umanist cordial

 Profesorul şi omul de cultură Gheorghe Ciobanu, intelectual eminent, a dovedit convingător şi constant că aşa zisa provincie poate exista doar în irealul administrativ, în plan spiritual având adesea priorităţi incontestabile. Este indubitabilă contribuţia provinciilor româneşti la configurarea unei dimensiuni naţionale apte să exprime potenţialul creator al unor artişti de notorietate nu numai românească. >>>

Romașcanul Ovidiu Kloșka, în lumea artiștilor plastici

Absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații, Ovidiu Kloșka și-a dorit foarte mult să urmeze Artele Plastice. Deși nu a fost încurajat de familie, Ovidiu a crezut în talentul său.

 Tînărul pictor romașcan Ovidiu Kloșka, în vîrstă de 35 de ani, stabilit de cîțiva ani în Focșani, a devenit un nume în pictura românească și a încîntat Europa cu lucrările sale.

Am descoperit adevărata artă prin galeriile ieșene și albumele de artă vîndute de anticarii de pe Lăpușneanu. Nu am mîncat culori, deși prin primele clase am băut apa de la acuarele după ora de desen și, uite, deocamdată tînăr, delirez continuu și dedicat, și lansez din cînd în cînd invitații într-un spațiu de conservare a spiritului“, se descrie artistul plastic. >>>

Vavila Popovici: Festivalul de dans american -2012

Îmi place dansul! Cine nu simte muzica îl crede nebun pe cel ce dansează!, spunea, pe drept, cineva.
Dansul este mișcarea grațioasă a omului, a lumii care îl înconjoară, a cosmosului. Totul din jurul nostru dansează și noi toți ne mișcam dansând, conștient sau inconștient, unii mai frumos, alții mai urât, unii mai grațios, alții mai dizgrațios. Mișcarea este cea care se revoltă contra stării de repaus. Corpurile care dansează pierd pentru câteva clipe echilibrul, în căutarea lui fiind. Corpul dansatorului consumă combustibilul interior – al >>>

Adrian Alui Gheorghe- “Am ştiut dintotdeauna că destinul meu va fi unul literar”

Opera scriitorului Adrian Alui Gheorghe este subiectul disertaţiei, care va fi susţinută public în data de 27 iunie, la Universitatea Bucureşti, de către un tînăr scriitor şi traducător, Andrei Alecsa, care îşi definitivează astfel masteratul în traducerea şi promovarea literaturii române pentru spaţiul anglofon, sub coordonarea doamnei Lidia Vianu. Întreaga lucrare de susţinere a masteratului este, de altfel, dedicată operei >>>

Eminescu, gazetarul intolerabil

       Ignoranta, interesele politice si propagandistice derizorii, dar si reaua credinta sau ostilitatea unor alogeni au deformat de atâtea ori adevaratul spirit al operei lui Eminescu – poetul si ziaristul. Destinul acestei opere s-a dovedit a fi tot atât de dramatic, precum destinul omului care a creat-o, precum biografia sa. G. Calinescu sublinia într-o celebra conferinta rostita la Academia Româna, în 1964, la împlinirea a 75 de ani de la moartea celui ce a scris „Oda, în metru antic“, ca viata acestuia „se confunda cu opera, Eminescu n-are alta biografie“. Dar, când facea aceasta remarca, marele critic avea în vedere opera poetica („el a scris în versuri o zguduitoare biografie“). Eminescu a scris însa o biografie tot atât de zguduitoare si în proza de ziar, rodul, de altfel, al singurei sale profesii si al unei vocatii paralele, cum observa Serban Cioculescu într-un articol aparut în „Revista Fundatiilor Regale“, din 1939, când trecuse o >>>

Romaşcanii din trupa de teatru Gong- Patru premii naţionale la Festivalul de Teatru pentru liceeni “Viceversa”, de la Cluj.

Trupa de teatru “Gong” a obţinut premiul I la Festivalul de Teatru pentru liceeni “Viceversa”, de la Cluj.

Trupa de teatru “Gong” a liceenilor romaşcani a obţinut patru premii la cea de-a patra ediţie a Festivalului de teatru pentru liceeni “Viceversa”, care a avut loc la Cluj Napoca, între 11 şi 13 mai. Festivalul a fost organizat de Compania de teatru “Viceversa”, din Cluj Napoca. Artiştii romaşcani, abonaţi deja la premiile concursurilor de gen, au obţinut premiul I pentru spectacolul “Veşnicie provizorie”, de Valeriu Butulescu, regia Cătălina Bostan, scenografia Constanţa Munteanu, regia tehnică Dan Rusu, un Premiu special pentru cel mai spectaculos cuplu teatral, format din Amalia Popa şi Vlad Ianuş, premiul “Cea mai bună actriţă în rol principa”, decernat Amaliei Popa, pentru rolul “Bătrînei”, şi un Premiu special de interpretare decernat lui Vlad Ianuş, pentru rolul “Bătrînul”. Trupa romaşcană este formată din Vlad Ianuş, Amalia Popa, Xenia Bălan, Georgiana Severin, Adrian Pricopoaia, Mădălina Tofan şi Sergiu Ursache. >>>

Interviu cu Părintele Justin Pârvu: Nu mai este binecuvântarea lui Dumnezeu peste lucrul oamenilor

Pământul, izvoarele şi apele strigă împotriva nesimţirii noastre

– Părinte, cum vă explicaţi faptul că încă mai sunt azi duhovnici, preoţi care susţin că nu cunosc problema cipurilor şi ca atare nu găsesc răspunsul potrivit pentru ucenicii lor? Sub pretextul că nu e treaba lor să cerceteze ce conţin aceste cipuri dau un răspuns evaziv celor ce îi întreabă cum să procedeze cu aceste acte biometrice.

– Dragii mei, ieşim de pildă la păscut cu o turmă de oi. Turma aceasta de oi e dirijată de cineva. De cine? De cioban. Cine este păstorul cel bun în viaţa noastră? E preotul. Preoţii, păstorii, de la mic, la mare, duc această răspundere a mântuirii turmei. În ce constă această răspundere? În propovăduirea adevărului, căci fără adevăr nu există viaţă„Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” – spune Mântuitorul. El e cel care continuă această propovăduire a >>>

Oameni deosebiţi- Maria Botnaru

„Maria Botnaru face parte din rindul celor fulgerati de harul cuvintului, a celor care cred ca inaltarea la poezie a fiintei e posibila prin redescoperirea cuvintului ales. Ea inmanuncheaza trasaturile unui artist menit evocarii, inaltarii lucrurilor prin cuvint. Un spirit contemplativ si extrem de sensibil, impresionata de cele traite, creaza o poezie plina de lumina ce cucereste prin tristete, incintare, melancolie, dar si bucuria implinirii. Textele ei isi gasesc un loc aparte in inimile noastre, ne induioseaza, sapind izvoare de lacrimi. ” >>>

Când „copilaria este cea mai frumoasă amintire a vieţii”. Interviu cu Mara Babiciu – artistă origami

Origami (în limba japoneză, oru=a plia, kami=hârtie) este o artă tradiţională niponă, în care prin plierea unei foi de hârtie se obţin modele de creaturi vii, obiecte neînsufleţite sau forme decorative abstracte. Origami înseamnă creativitate, pasiune, precizie matematică, dar şi gândire originală şi înclinaţie către valori estetice înalte. Mara Babiciu, bibliotecar la Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu din Baia Mare, s-a apucat de origami în urmă cu patru ani. Acum, ea practică această veche artă din Ţara Soarelui Răsare de plăcere, pentru relaxare, dezvoltare şi în scop educativ. >>>

Gh. A. M. Ciobanu- Jean Mihail, un mare cineast

publicist, Roman

Apartenent oraşului Roman cu primii lui paşi cu care a pornii să-şi constituie sensibila sa formaţie intelectuală de mai tirziu, cineastul Jean Mihail (1896-1963) reprezintă pentru arta românească a marelui ecran unul din ctitorii ei de seamă. Visul său, zămislit pe băncile Gimnaziului ROMAN VODĂ din mirajul rostogolirilor de umbre mute şi din penumbra stranie a sălilor de proiecţie, se va converti, apoi, în ideal şi creaţie, în profesionalism înalt şi totală dăruire. >>>

Constantin Toni Dârțu- Personalități române și faptele lor 1950-2010

Volumul cu numărul XLIX întocmit la inițiativa regretatului acad. Cristofor Simionescu (președinte al Academiei oamenilor de știință din România- Iași) și prof. univ. dr. DHC Crișan Mircioiu (președinte al Academiei oamenilor de știință din România- Cluj Napoca), cu aprecierile prof. Leon Dănăilă ( membru titular al Academiei române) cuprinde personalități de excepție selectate din diverse domenii de activitate și realizările lor. >>>

Ştefan Remus, iconarul căruia i-ar plăcea să fie „zugrav de subţire“ :

pictor, Roman

„Pictarea unei icoane nu ţine doar de meşteşug“

 Deşi cu foarte multe expoziţii la activ şi cu un curriculum vitae impresionant, artistul Ştefan Remus consideră că tot ce-a făcut până acum au fost doar studii de înţelegere a fenomenului şi a limbajului plastic, drumul lui fiind pe tradiţia creştină românească de pictură, dorindu-se a fi un succesor al şcolii lui Pârvu Mutu şi al lui Savu Moga prin importanţa, minuţiozitatea şi atenţia redării chipului, prin păstrarea tradiţiei bizantine şi linia canonică a reprezentării. Dintr-un scurt interviu vom afla care sunt reperele lui stilistice, canonice şi duhovniceşti. >>>

George Tănsănică – biografie

poet, scriitor, pictor, S.U.A

Născut la 22 decembrie 1954 la Roman, stabilit in California, S.U.A, poet, scriitor, artist plastic. A publicat peste 31 de volume – proză, poezie, poveşti şi povestiri – găzduite la cele mai mari biblioteci ale lumii: Biblioteca Congresului American, Biblioteca Britanică, Biblioteca Academiei Române, Vatican, Institutul Norvegian Nobel-Oslo, etc. primind  numeroase premii internaţionale şi naţionale. Membru al International Society of Poets şi Author and Linear Artist. Trăind în America, George Tănsănică îşi demonstrează dragostea faţă de ţara căreia îi aparţine printr-o serie de lucrări publicate în limba engleză >>>

Emanuela-Roxana Arghir

 S-a născut pe 13 decembrie 1989. Este absolventă a Liceului de Artă „Ştefan Luchian”, Botoşani şi în prezent studiază Designul Interior la Facultatea de Artă George Enescu Iaşi ( anul III). >>>