Biserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Popăuţi

Biserica-Sfantul-Nicolae-de-la-Manastirea-Popauti-din-BotosaniBiserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Popăuţi este un moment nodal în evoluţia picturii interioare la bisericile ştefaniene şi ulterior.  Doar datorită întinderii, încerc să rezist în a nu comenta aici înalta teologie şi sublimul picturii din interiorul acestei biserici. Am preferat să reproduc un lung fragment al eminentului istoric de artă Sorin Ullea, care fixează o parte din inovaţiile principale în ce priveşte pictura. În continuarea studiului am prezentat inovaţia constatată de mine prin observaţii directe asupra picturii din turlă şi acoperişul multiplu.
Biserica Mănăstirii Popăuţi din Botoşani (în trecut aflată la o oarecare distanţă de târg) este ctitoria Domnitorului Ştefan cel Mare – 3 septembrie 1496. >>>

Reclame

Arhitectura ca peisaj

Arhitectura este privită ca “arta a spațiului”, materie primă de modelat. La baza ipostazei arhitecturii ca peisaj, stă ideea că spațiul arhitectural trebuie să fie înteles ca o concretizare a imaginii mentale despre mediul înconjurător construit.

Peisajul în arhitectură, sau mai bine zis în privirea și practica arhitectilor, a fost legat foarte multa vreme de idea de gradină. Peisajul se constituie, în ochii arhitectului, din dialogul dintre construcție (casa, palat, vila…) și spatiul ei înconjurator – gradina, parcul, piața..

1peisajul in arhitectura a fost legat foarte multa vreme de idea de gradină. >>>

Romanul, în căutarea identităţii pierdute

Multe clădiri vechi ale orașului Roman au ajuns în ruină. Propunerea profesorului doctor Vasile Ursachi de punere în valoare a Străzii Mari ca rezervație de arhitectură n-a fost pe placul autorităților.

 Puține dintre construcțiile boierești de la sfîrșitul secolului al XIX-lea sau din cele construite în perioada interbelică în Roman, ori palate în stil baroc și neogotic, edificii publice au mai rămas în picioare după 1990. Amprenta unor arhitecți celebri se vede în zidurile și fațadele unor clădiri care ne arată că știința și arta de a construi erau susținute de rigoare și răspundere. Reamenajarea urbanistică a Romanului, din anii de industrializare forțată, a însemnat dărîmarea multor clădiri vechi, unele cu valoare de patrimoniu, în locul cărora au apărut blocurile terne, simboluri ale comunismului, fapt care a dus la pierderea identității orașului. >>>

Roman – Oameni ai cetăţii romaşcane

Ana Maria Alexe, arhitect șef al municipiului Roman, recunoaște cu seninătatea celui trecut prin 30 de ani de administrație publică: “În administrație nu faci arhitectură, faci administrație, adică citești proiecte, gestionezi planuri urbanistice, ești conțopist, verifici și veghezi să fie respectată legea“.
Pentru cine s-a visat un vrăjitor al volumelor, pare trist, dureros chiar, să fie în conflict permanent cu propriile vise. “Arhitectura este artă dacă ești vizionar, iar eu, în adolescență, cînd am ales această meserie, visam să construiesc case, orașe, campusuri universitare, temă pe care am și absolvit facultatea. Și nu oricare, facultatea de Arhitectură din București, etalon și atunci, și acum. >>>

Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt

După o domnie de 47 de ani, 2 luni şi trei săptămâni, Ştefan cel Mare, cel mai eminent conducător al Moldovei se stinge din viaţă la data de 2 iulie 1504. Acesta, pe lângă măreţele sale fapte războinice care au dus la consolidarea statului pe care îl conducea, a încurajat dezvoltarea culturii, a artelor, a arhitecturii, devenind ctitor a peste 44 de lăcaşuri de cult, fiind întrecut doar de Neagoe Basarab (46), după cum ne informează cronicarul Grigore Ureche. A mai construit cetăţi, fortificaţii de apărare, case domneşti şi a făcut importante donaţii unor lăcaşe de cult din afara perimetrului naţional. A contribuit la emanciparea condiţiilor de trai a supuşilor săi, câştigând respectul şi iubirea acestora. >>>

Start la reabilitarea Bibliotecii municipale „George Radu Melidon” din Roman

Reprezentanții municipalității au semnat, luni, contractul de lucrări pentru restaurarea și reabilitarea Bibliotecii Municipale. Aproape patru milioane de lei vor fi investiți în următorii trei ani în reabilitarea și restaurarea imobilului.

Lucrările vor consta atît în intervenții structurale, cît și în refaceri ale unor finisaje prost executate și în întreținerea finisajelor existente. Tîmplăria exterioară necesită o revizie a stării de conservare, iar turnul clădirii – element de referință în ansamblul urban, atît prin proporții, cît și prin bogatele decorațiuni exterioare de factură neo-gotică, avînd o înălțime de 19,25 metri – trebuie consolidat. Lucrările vor presupune inclusiv >>>

Sorin Ullea (3mai1925-11martie2012)

Marele iubitor al Moldovei, eruditul istoric şi profesor  SORIN  ULLEA, născut la  Iaşi la 3 mai 1925, a păşit în veşnicie în 11 martie 2012 la Bucureşti.

  Exemplu de intransigenţă ştiinţifică, probitate şi modestie, s-a dedicat îndeosebi studiului artei moldoveneşti din epoca ei de aur (sec.XV-XVI), dovedind că pictura interioară şi exterioară a bisericilor nu a aparţinut meşterilor străini, aşa cum se socotea, ci unei mari şcoli moldoveneşti, din care au făcut parte cei opt >>>