Mihail Ciupercescu – versuri

Ziua Poeziei

Ar fi momentul azi să-ți spun cum te gândesc,
capodoperă ce n-ai fost încă pusă
pe piedestal, pe ape, pe firmament ceresc,
pe pânză sau într-o anume spusă.
 
În fața ta de basm romanticii-amuțesc,
natura însăși intră-n umbră și-i sedusă,
admiratori de-a valma se îngrămădesc
iubirea să ți-o pună caldă în mănușă.
 
Nu am stare, stau singur doar să te tânjesc;
cum de te-aș culege ca să te pun în vers
când curgi sau zbori ca nimenea lumesc
poemul meu de suflet devine un eres. >>>
Reclame

Ioan Miclău – Cartea şi valoarea ei

Ioan_Miclau Motto:   “Arta ca raspanditoare a bunului gust, nu se poate cobori in noroi, ci are sa ridice la sine pe toti cei ce vin sub steagurile sale. Ridicarea aceasta se face prin propagarea eternului frumos, a carui temelie este adevarul”. Iosif Vulcan
 
   Trebuie sa recunosc aci un anume adevar, adica, initial aveam in minte a numi acest eseu “Cartea si valorile acesteea”, dar mi se parea o prea largire a spatiului de investigatie. Mai ales ca in ideea mea urmaream o ancorare in acea valoare a cartii in sine, ca mijloc de expresie si comunicare! Ca apoi, de aici sa se desprinda acea universala valoare a carti in lunga si zbuciumata evolutie a fiintei umane! >>>

Ileana Costea: La Melbourne am întâlnit un român special, Ben Todică

Ben face parte din lanţul de descoperiri care mă preocupă pe mine de ani de zile: prezenţa românească surpriză în străinătate. Ben, imigrantul australian care izbucneşte în plâns când aterizează înapoi la Melbourne dintr-o călătorie în Taiwan (simte că Australia este ţara lui). Ben românul, a căror priviri şi simţiri sunt veşnic îndreptate spre români şi România. Ben jurnalistul, reporterul. Ben autorul unor minunate, delicate şi puternice filme documentare (şi multe, 260 pe YouTube; unele premiate, stilul lui studiat într-o universitate americană). Ben tatăl (trei copii) şi soţul iubitor. Ben sudorul. >>>

Poeți din Roman: Florin Vasile Bratu și Eugen Stețcu

„…noi asteptări în gloata/ îndemnului nefericit spre ireal!”

O carte neobisnuită de poeme dialogate ne propune spre lectură Florin Vasile BratuDurerea vesnică a neîmplinirii (Medialux, 2011), subintitulată Convorbiri, de fapt un serial de conversatii imaginare cu personalităti legate într-un fel sau altul de meleagul Mării Negre si de cel vecin, egeic, spatiu de unde erupe constiinta europeană, dar si sentimentul zădărniciei, al vanitătii în confruntarea cu rupturile produse de istorie, care au măcinat adînc, aidoma talazurilor, idealurile umanitătii. Despre acest autor am mai avut prilejul să vorbesc la această rubrică, remarcînd revenirea sa în lumea literară, după o absentă de mai bine de două decenii, de la debutul în proză, la editura Junimea din Iasi, interval de tăcere >>>

Judeţul ROMAN în „Portretul României interbelice”

Asezare. Judeţul Roman este aşezat spre mijlocul Moldovei, pe valea Siretului şi anume la confluenţa acestuia cu apa Moldovei.

Suprafata. 1.880 km². Numai judeţele Suceava şi Cernăuţi sunt mai mici decât judeţul R.

Înfatisarea pamântului. Valea Siretului, însoţită, pe dreapta de terase frumos şi continuu desfăşurate, taie judeţul în două părţi neegale: în partea vestică o serie de culmi deluroase coboară domol de la peste 300 m printre afluenţii Moldovei şi ai Siretului. În stânga acestuia însă, judeţul se întinde până sus, pe spinarea netedă a podişului moldovenesc, înalt aici  de peste 400 m . >>>

Vasile Menzel – O întâmplare adevărată

                   Născut în 1763, compozitorul francez de largă popularitate, Henri Etienne Mehul, era bântuit de o lene proverbială de care nu putea să scape cu nici un chip. Pentru a se feri de meteahna sa, Mehul a folosit o metodă foarte originală şi anume: l-a rugat pe domnul Lenoir, prefectul poliţiei de la acea vreme, care era un mare admirator al muzicii sale, să-i facă favoarea să-l aresteze cât mai repede cu putinţă. >>>

Andrei Pleşu – Ce ştii să faci?

Sîntem o ţară stabilă. Textul de mai jos, publicat în 2004, e încă valid, cred, după opt ani. Judecaţi şi Domniile Voastre. 

„Ciocoiul nu are o ocupaţie anume rezervată pentru sine“, nu iubeşte şi nu poate practica nici o profesiune – spune Constantin Rădulescu-Motru, într-un text din 1908. „Încarnare a dorinţei de putere“, iubitor de ranguri, „poftitor de onoruri“, incapabil să depăşească orizontul satisfacţiei imediate, ciocoiul nu-şi pune problema dacă merită încrederea publică, dacă poziţia lui socială corespunde unei îndemînări anume, dacă nevoia lui de a fi în fruntea bucatelor are acoperire într-o echivalentă nevoie de a fi de folos. N-are idealuri, n-are convingeri, are doar scopuri conjuncturale şi abilităţi. >>>

Petruş Andrei – În dulcele stil clasic: versuri

Cântec de leagăn

 Nani, nani pui de om

Eu îți cânt ca să te-adorm

Soarele, al zilei Domn,

Doarme că și lui i-i somn. >>>

Constantin Noica – Pagini despre sufletul românesc

 

Constantin Noica (12 iulie 1909, Vitănești, jud.Teleorman – 4 decembrie 1987, Păltiniș, jud. Sibiu)

Pare că e un lucru foarte uşor să desprinzi din volumaşul Pagini despre sufletul românesc al lui Constantin Noica, apărut prima oară în 1944 şi întrunind cîteva eseuri circumscrise de titlul său, teza de căpetenie a filosofului. Pornind de la complexul „culturii minore” („Noi ştim că sîntem ceea ce se numeşte „o cultură minoră””), acesta schiţează un gest de revoltă faţă de ruralitatea, patriarhalitatea, anistorismul patriei noastre, refuză „România eternă” a specificului ei stagnant, în favoarea unei Românii a actualităţii: „tocmai aceasta ne nemulţumeşte azi: că am fost şi sîntem – prin ce avem mai bun în noi – săteni. Noi nu mai vrem să fim eternii săteni ai istoriei. Tensiunea aceasta – agravată nu numai prin faptul că sîntem conştienţi de ea, >>>

Cristian Munteanu – „După un an de stat în Canada mi s-a făcut dor de România”

 Antrenorul Cristi Munteanu: „Mă bate gîndul să mut echipa de copii la Brăila sau să plec  înapoi în Canada”. Cristi Munteanu încearcă să îi explice directorului Zburlea că hocheiul pe gheață se practică pe gheață, nu pe asfalt.

Cu Cristi Munteanu ați făcut cunoștință ieri aici, pe antidotul.ro. Este antrenorul căruia directorul Neculai Zburlea i-a spus că micii hocheiști pe care el îi antrenează de trei ani încoace nu produc nimic, așa că trebuie să stea la coadă pînă cînd le va veni rîndul să intre pe gheață. La 37 de ani, Cristi Munteanu este deja un antrenor de hochei cu vechime. A format destule echipe de copii, iar acum se mîndrește că are 3 jucători la Steaua. Cristi Munteanu a revenit în Galați, lăsînd Canada în urmă, ca să facă ceea ce îi place cel mai tare: să îi învețe pe puști să joace hochei. Are cuvîntul antrenorul Cristi Munteanu. >>>