Ion Ionescu Bucovu – O fotografie a lui Eminescu care a suscitat și suscită și astăzi controverse

În Muzeul fotografiei există o fotografie a lui Eminescu, provenită din fondul fostului Muzeu de Istorie al PCR. Fotografia îl înfățișază pe Eminescu stând pe un scaun în parc; în mâna stângă rezemată pe genunchi ține un ziar. Acestă fotografie a fost achiziționată, contra sumei de 10 lei, de la Ion Petcu din București, în luna martie 1967. Pe spatele fotografiei este scris cu creionul: „Mihai Eminescu, bolnav la Mânăstirea Neamțului, în aprilie, anul 1887” (România Literară nr.24/2007) Se știe că la Mânăstirea Neamț Eminescu a fost internat între 9 noiembrie 1886 și 9 aprilie 1887, fiind tratat rudimentar cu găleți de apă aruncată în cap, cu cufundări în putină și cu bătăi cu frânghia udă. La 9 noiembrie 1886 este predat ospiciului de un gardian. Onicescu l-a găsit aici într-o încăpere îngustă cu încă 11 demenți, dintre care unii foarte furioși, în haine ospitalicești și cu o tichie pe cap. Poetul încă nu-și dădea seama unde se află și protesta că el se află aici ca nebun, fără a fi nebun. >>>

Părintele Arhimandrit Justin Pârvu a trecut la Domnul şi Mîntuitorul nostru

Parintele-Justin-in-Ianuarie-2007La ora 22:40, ora României, după o suferinţă de mai multe săptămîni şi după un chin care s-a acutizat în ultimele ore, Părintele Justin Pârvu a încetat din viaţa aceasta trecătoare şi s-a mutat la cereştile cete, la Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori pe care atît i-a iubit şi după care atît a jinduit.

Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 Februarie 1919, s-a închinoviat la Mănăstirea Durău în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în al doilea război mondial, apoi a fost întemniţat pentru legionarism între anii 1948-1964, iar între anii 1966-1975 a fost reprimit în monahism ca vieţuitor al Mănăstirii Secu (jud. Neamţ), iar între 1975-1991 ca vieţuitor al Mănăstirii Bistriţa (jud. Neamţ). În toamna anului 1991 a pus piatra de temelie a Mănăstirii Petru Vodă (de călugări), iar din anul 1999 a început construirea Mănăstirii Paltin (de maici). >>>

Constantin Mălinaş: ,,Gheorghe Şincai şi Oradea” (restituiri)

Implinirea la 28 februarie 2004 a 250 de ani de la nasterea marelui Gheorghe Şincai ne da prilejul sa revedem iarasi drumurile sale prin centrele de idei si actiune ale Şcolii Ardelene, intre care Oradea a ocupat un loc remarcabil, generator de constiinta romaneasca in cadrul eclesiastic, de care biografia sincaiana este puternic legata.
De altfel, tocmai acestea au fost temeliile, care ne-au motivat sa actionam in 1990, pentru ca Biblioteca Judeteana Bihor sa-i primeasca numele, ca patron cultural, fapt cu care ne mandrim si pe care in fiecare an il sarbatorim, in luna noembrie, in memoria Elegiei sale, publicata in anul 1804 la Oradea si a scrisorii din 2 noiembrie 1811, prin care isi lasa manuscrisele la Oradea, in grija Episcopului Samuil Vulcan.
Dar legaturile lui Gheorghe Sincai cu Oradea au fost mai multe decat aceste doua, citate mai sus, au fost mai de durata, ceea ce ne propunem sa refacem si sa dezvaluim in cele ce urmeaza. >>>

Biserica din Topoliţa, Neamţ a fost schit de călugăriţe

biserica-topolitaBiserica satului Topoliţa, comuna Grumăzeşti, a fost, timp de două secole, schitul călugăriţelor ce au întemeiat Văratecul. Iniţial, pe locul pe care se vede azi biserica era o pădure întinsă. De-a lungul timpului, oamenii au tot tăiat pădurea, ridicându-şi case în jurul mănăstirii. Primele măicuţe au venit aici în 1550, de la schitul din Boiştea, o localitate aflată la doar 5 km distanţă de Topoliţa. Potrivit datelor consemnate în registrele parohiei, biserica de lemn de la Topoliţa a fost ridicată în anul 1598 de Petru Şchiopul, cel care a fost şi ctitorul Mănăstirii Galata din Iaşi, şi a fost refăcută în 1784. Timp de aproape două veacuri a deservit, ca schit, comunităţii de maici ce se formase aici, iar în anul 1781, una dintre călugăriţe, maica Olimpiada, a pornit să caute un loc retras de mănăstire. Aşa a luat naştere, în pădurile Văratecului, schitul de maici Văratec. În anul 1790, locţiitorul de >>>

Mariana Cristescu – La Cotroceni se joacă deja ceardaşul, iar, în Transilvania, ungurii pregătesc un martie… autonomist!

După ce, la prima conferinţă de presă din 2013, liderii Partidului Popular Maghiar din Transilvania au propus proclamarea anului 2013 ca „Anul Autonomiei” şi au instigat maghiarii la proteste inclusiv în Bihor şi Satu Mare, PPTM şi CNMT au organizat sâmbătă, 2 februarie, la Satu Mare, o conferinţă intitulată „Alege viaţa! – Alege Autonomia!”.

Evenimentul a fost ocazionat de împlinirea unui deceniu de la lansarea mişcării de autodeterminare a maghiarilor din Transilvania, mişcare care, în acelaşi an, 2003, a condus la înfiinţarea CNMT, se arată în comunicatul remis de organizatori. „În cadrul conferinţei au rostit discursuri mai mulţi membri ai fostei Comisii de Iniţiativă pentru înfiinţarea >>>

Pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos

Eftimie†EFTIMIE, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului

 Iubitului nostru cler, cinului monahal și tuturor drept mărturisitorilor creștini din această de Dumnezeu păzită și binecuvântată eparhie, har, milă și pace de la Îndurătorul Dumnezeu, iar de la noi părintească dragoste!

 Iubiții mei fii duhovnicești,

 Din milostivirea Bunului Dumnezeu, retrăim, și anul acesta, misterul întrupării Domnului nostru Iisus Hristos. Evenimentul, consumat în istorie acum mai bine de două mii de ani, a însemnat manifestarea cea mai evidentă a iubirii negrăite a lui Dumnezeu pentru noi oamenii. Cuvântul lui Dumnezeu S-a făcut trup ca să ridice pe om la starea de nepătimire, așa cum ieșise din mâna Creatorului la începutul veacurilor. Intrarea în timpul nostru a Fiului lui Dumnezeu nu a fost sesizată de oameni, dar evenimentul a rupt istoria umanității în două. De la Nașterea Domnului se vorbește despre “înainte” și “după”, pentru că toată umanitatea își orientează cursul vieții potrivit acestui moment. Timpul istoriei profane și profanate devine timp al mântuirii. Sfântul Ioan Evanghelistul, în Prologul Evangheliei sale, imortalizează într-un mod aparte taina Logosului întrupat în istorie, zicând: «Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume. În lume era și lumea prin El s-a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut… Iar celor ce L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu… și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr. » (Ioan 1, 9-14). >>>

Ben Todică – „Pi-un picior di plai, pi-o gurâ di rai” – rădăcinile moldave

 

Conacul de la Bozienii de Sus, judeţul Neamţ, revendicat de urmaşii boierului Balş.

Spitalul de boli cronice din satul Bozienii de Sus judeţul Neamţ, este disputat de trei ani în instanță între moștenitorii boierului Balș și Primăria Ruginoasa. Urmașii boierului Balș au revendicat conacul în care funcționează spitalul, 1.700 de hectare de teren și 150 de hectare de pădure.

 “În anul 2000, moștenitorii boierului Balș, stabiliți în Franța, au spus că renunță la tot. Între timp, de problema revendicării moștenirii din satul Bozienii de Sus s-a ocupat a șaptea spiță a boierului Balș. Acesta și-a schimbat poziția și a spus că vrea despăgubiri pentru clădirea și terenurile pe care le-a moștenit“, a precizat Nicu Chirilă, primarul comunei Ruginoasa. :::

Mitropolitul Visarion Puiu, 48 de ani de la trecerea la Domnul

Un păstor iscusit, un misionar erudit şi un patriot desăvârşit

Cu binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului , a Catedrala arhiepiscopală din Romana fost pomenit astăzi in cadrul Sfintei Liturghii mitropolitul Visarion Puiu, la împlinirea a 48 de ani de la trecerea sa la cele veşnice. După Sf. Liturghie si slujba Parastasului, a fost evocată personalitatea ierarhului , iar in dupa amiaza zilei, la biserica Sf. Vasile cel Mare din mun. Roman, in sala speciala ce-i poarta numele, unde se afla si o expozitie foto documentara permanenta dedicata ierarhului, au avut loc activităţi religios-culturale menite sa readuca in atentia contemporanilor viata si faptele celui ce la 10 aug.1964, s-a mutat”  la cerestile locasuri”. >>>

Moldova e România

Astăzi, în anul de graţie 2012, afirmaţia Moldova e România, este o realitate şi nu o simplă lozincă. Şi nu oricum, ci în perfectă conformitate cu dreptul internaţional. Acesta este un fapt care rezultă din câteva observaţii simple pe care le voi expune în cele ce urmează.

Nu mă voi opri astăzi asupra faptului că Moldova (românească) a avut întotdeauna ponderea cea mai mare din punct de vedere teritorial, demografic, administrativ, politic şi cultural. Să examinăm chestiunea din punct de vedere juridic. >>>

Maria Diana Popescu – Referendum, Gay-fast şi Ceauşescu

Peste opt milioane de români au vrut să scape de preşedinte şi au pus ştampila pe „demitere”, însă lipsa cvorum-ului s-ar putea să-l facă din nou beneficiar, deşi ar fi normal să-şi dea demisia de onoare. Ce va face interimarul, cînd va fi constrîns să-şi amintească de promisiunea că se va retrage definitiv din politică, dacă referendumul este invalidat? Vom reveni cu informaţii picante despre referendum în ediţia următoare. Să nu-l uităm pe premierul ungar Viktor Orban! El trebuie sancţionat dur pentru amestec în treburile interne ale României, şi nici pe „jurnalistul-colonel” de la Tv…, care, rămas fără epoleţi, spune adio pensiei barosane! Aşa-i trebuie! Tot timpul a dat cu praştia în adevăr, adică în antenuţele gîdelui de la trei. >>>

Festivalul primăverii -Sechseläuten

Sechseläuten este un festival tradiţional din oraşul elveţian Zurich. Este sărbătorit în forma sa actuală din 1904. Festivalul are loc în a treia zi de luni din aprilie şi include mai multe evenimente. Se termină la ora şase seara (de aici şi numele Sechseläuten) prin incinerarea Böögg-ului, acesta fiind cel mai important moment al festivalului.

Pe rug este incinerată o efigie cu pocnitori a unui om de zăpadă din vată numit Böögg. Arderea păpuşilor care intruchipează imaginea iernii datează dinaintea sărbătorii Sechseläuten. >>>

Constantin Enianu- Poetică şi Poezie (decupaje noematice)

Aristotel în concepţiile sale estetice, prezentate în tratatul „Despre retorică“, dar mai cu seamă în „Poetica“, refuză separarea sensibilului de inteligibil, detaşându-se astfel de perspectivele esteticii platoniciene. „Poetica“ lui, prima sistematizare ştiinţifică de teorie filosofică a literaturii, descrie : deosebirile dintre arte, în ce priveşte mijloacele cu care acestea săvârşesc imitaţia, diversele feluri de poezie, după formele imitate şi după modul cum realizează imitaţia, împărţind poezia in serioasă şi hazlie. De asemenea, Stagiritul >>>

Cine salvează muzeul “I.I. Mironescu” de la Tazlău?

   Judeţul Neamţ nu este printre cele din urmă în ţară din punct de vedere al muzeelor, şi asta doar dacă avem în vedere casele care au aparţinut scriitorilor: casa Creangă de la Humuleşti, casa Veronica Micle de la Tîrgu Neamţ, casa Vlahuţă de la Agapia. Toate sînt funcţionale, iar turiştii le caută cînd trec prin zonă. Cîndva era şi Casa Sadoveanu de la Neamţ…. >>>

Anghel Popa- O enigmă a Societăţii academice „Junimea“ din Cernăuţi – Ion Iacoban

Nebănuite şi, uneori, chiar surprinzătoare pot fi informaţiile de arhivă ale unor instituţii. Un exemplu concret, în acest sens, ni-l oferă arhiva Societăţii academice „Junimea“ din Cernăuţi. Deşi am cercetat-o de-a lungul unei perioade ce a însumat şase ani, concretizându-i informaţiile în câteva lucrări pe care le-am publicat, avem plăcuta surpriză, recitând fişele în mod aleatoriu, să ne aflăm în faţa unor aspecte noi, nesesizate la prima lectură, când urmăream alte obiective tematice, care au importanţa lor, dezvăluindu-ne lucruri inedite, aparţinând unei lumi, astăzi, din păcate, uitate. >>>

Ionel Necula: Prezenţe tecucene într-o revistă bârlădeană

Pentru tecuceni, pentru cei animaţi de intenţii spirituale, anul 1925 n-a fost prea generos din punct de vedere publicistic. Revistele Tudor Pamfile şi Gândul îşi începuseră apariţia în 1923, după o efemeră licărire peste arealul spiritului tecucean, iar cele două publicaţii nou-apărute în 1925 – Muguri şi Opoziţia unită n-au reuşit să coaguleze intelectualitatea oraşului într-o mişcare culturală  decomplexată şi sporitoare. Viaţa de provincie se târşia anodin,  leşietic şi doar câte-o conferinţă publică ocazională mai ventila, din când în când, aerul stătut şi placid de provincie uitată de Dumnezeu. >>>

Dana Banu – poezie

poetă, București

portretul de septembrie al danei

dana priveşte spre soarele ei printr-o frunză de viţă-de-vie

stă aşezată pe un morman uriaş de pantofi vechi şi fumează

fiecare pereche de pantofi e un drum pe care nu l-a dus până la capăt >>>

în memoria lui Ioan Slavici

scriitor (1848-1925)

 Anul 2011 a fost un an deosebit pentru Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „IOAN SLAVICI”. Sediul acesteia a găzduit 4 evenimente culturale în onoarea lui Ioan Slavici. În colaborare cu Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” din România – Filiala Timiş, Despărţământul „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei, Societatea Culturală „Patrimoniu” Timişoara, Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” Timişoara, Sindicatul Independent al Învăţământului Preuniversitar din judeţul Timiş – Federaţia „Spiru Haret” şi sub egida Centrului de Cultură şi Artă >>>

Vasile Menzel – Nietzschenianul Wagner

artist, Bucureşti

               Anul 1813, se năştea el. Un prunc, cum sunt toţi pruncii, frumos. L-am aşteptat să  mai crească, apoi…Domnule Wagner ne-aţi vorbit de Melodia Infinită. -Da!(răspunse cu un glas minunat „sosia” lui din film, Richard Burton). De atunci s-a iscat în mine o iubire infinită pentru cel mai remarcabil muzician romantic despre care filozoful Nietzsche, referindu-se la întreaga operă a acestuia, spunea că este:” O boltă cerească de frumuseţe şi bunătate…” >>>