Mihai Dascălu – În ce limbă tace Insula Şerpilor?

Insula Serpilor-harta Insula Serpilor e localizata in Marea Neagra, la 45 de km de tarm, si constituie teritoriu moldovenesc, acaparat fraudulos de catre Uniunea Sovietica. Dovada peremptorie serveste Procesul-verbal cu privire la Insula – Anul 1948, luna Mai, ziua 23 – care e intemeiat pe grosolana minciuna referitor la inapoiere (?): „…insula Şerpilor sau Zmeinâi… a fost înapoiată Uniunii Sovietice de către Republica Populară Română şi încadrată în teritoriul Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice .”[1] Faza haioasa a fabulei razbate din siretlicul ca Insula niciodata (!) n-a apartinut U.R.S.S. Cu lux de amanunte probeaza vestigiile ca in toata grozavia si strasnicia Imperiului Sovietic si, in context, cat de dureros nu ar fi adevarul (chiar daca uneori starneste ura), Insula apartine Moldovei. >>>

Reclame

Cetatea Hotin

Cetatea Hotin

Cetatea Hotinului – cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului. Aparatorii vrednici ai acestui tinut din nordul principatului Moldovei au tinut piept hoardelor de invadatori si venetici ce au rivnit la pamintul strabun de-a lungul intregii istorii a neamului nostru. Cetatea cu turnurile inalte a sfidat norii negri de plumb si ploile naprasnice de foc si de singe, ce s-au abatut necontenit asupra acestor paminturi manoase, dar napastuite de soarta, iar curajul aparatorilor ei baga frica in asediatori, facea sa li se moaie genunchii si sa o ia razna indarat. >>>

La Roman, cea mai veche catedrală ortodoxă din Moldova

Una dintre cele mai vechi catedrale din spaţiul ortodox românesc este cea de la Roman. Având în vedere că marea catedrală creştin ortodoxă de la Iaşi, care are trei hramuri, Sfânta Cuvioasă Parascheva, Sfântul Gheorghe şi Întâmpinarea Domnului, este din secolul al XIX-lea, iar cea din Rădăuţi din secolul XX, cea din Roman, fiind din secolul al XV-lea pare a avea întâietate.

Începuturile catedralei din acest oraş sunt anterioare înfiinţării Episcopiei Romanului, înainte de perioada 1408-1413, probabil încă din perioada domniei lui Roman I (1931-1934). Primul lăcaş de cult, menţionat în documente ca “Sfânta Vineri”, funcţiona în vremea lui Alexandru cel Bun, care la 1408 îi dăruia două sate, deoarece aici era înmormântată mama sa, “cneaghina Anastasia”. Ulterior, la 1415, acelaşi Alexandru cel Bun s-a îngrijit pentru zugrăvirea lăcaşului. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, >>>

Mândria de a fi român

În ultimul timp am întâlnit persoane, în special dintre tineri care, la întrebarea daca sunt mândri de faptul că sunt români sau ce părere au despre România, dădeau un răspuns scurt: nu, nu sunt mândru că sunt român…fiecare argumentând în felul lui. Acum, întrebarea mea este: ce i-a determinat pe aceşti oameni să fie aşa indiferenţi faţă de propria lor ţară şi de ce? Care sunt cauzele si cine se face vinovat de aceste lucruri? Nu o să incerc să aflu răspunsuri la aceste întrebări pentru ele se află în faţa fiecăruia dintre noi, în schimb o să încerc să pun problema mândriei de a fi român pe baza istoriei.

>>>

Castelul Sturdza de la Miclăușeni

 

Castelul de la Miclăuşeni este situat pe soseaua Roman-Iasi, la 25 de kilometri de municipiul Roman și 65 de kilometri de municipiul Iaşi. Exteriorul monumentului are numeroase turnuleţe şi decoraţiuni cu simboluri preluate din stema familiei Sturdza. Parcul dendrologic din jurul castelului a fost gândit în stil englezesc şi are arbori exotici. Oferta turistică este completată de un iaz miniatural, plin cu nuferi galbeni, în faţa mănăstirii, şi cu două iazuri mari, în exteriorul parcului. O trăsură de epocă lăsată la Miclăuşeni aminteşte că, în 2003, la castel a fost filmată cea mai mare parte a filmului „Orient Expres“, regizat de Sergiu Nicolaescu. >>>

Mănăstirea Bistriţa- Neamţ

După tradiţie, începuturile obştei monahale din Bistriţa moldavă s-ar situa în timpul domniei lui Petru I Muşat, la asfinţit de secol XIV, când s-a ridicat aici o modestă bisericuţă de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. În locul acesteia, Alexandru cel Bun a zidit – în 1402 – o frumoasă biserică de piatră, de peste 30 m lungime, cu pronaos, gropniţă, naos şi altar, pentru a-i fi loc de veşnică odihnă, lui şi familiei sale. >>>

Mănăstirea Moldovița

Mănăstirea Moldoviţa este una dintre cele mai vechi aşezări monahale, cu un important trecut istoric. 
Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiţia o aminteşte încă din perioada voievozilor Muşatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, atestată documentar între 1402-1410 cu întregul ansamblu de contrucţii, având hramul Buna Vestire şi fiind deja un centru cultural. Mănăstirea Moldoviţa s-a bucurat de privilegii şi din partea lui Ştefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave voievodul a confirmat >>>

Pisania Mănăstirii Bistrița

Mănăstirea Bistrița zidită de domnitorul Alexandru cel Bun în anul 1406

Mănăstirea Căpriana

>>>

Iancu Wexler – Evreii romaşcani: evoluţia numerică, ocupaţii, personalităţi

La Roman, alături de populaţia majoritară, de-alungul timpurilor s-au aşezat etnici minoritari, precum: armeni, evrei, greci, saşi, maghiari, ruşi – lipoveni, etc. Relaţiile acestora cu populaţia majoritară au fost de frăţietate, fiind uniţi cu toţii la bine şi la greu, contribuind, cu posibilităţile specifice, la dezvoltarea oraşului. >>>

Mariana Gurza: Ciprian Zaharia – Un ctitor voievodal

poetă, Timişoara

poetă, Timişoara

        Una dintre cele mai importante ctitorii muşatine din Moldova este Mănăstirea Bistriţa, situată la 8 km de Piatra-Neamţ, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Un loc care vorbeşte de la sine despre istoria neamului, având un trecut spiritual şi cultural incontestabil. După tradiţie, primul ctitor este considerat a fi Petru I Muşat (1375-1391), dar adevăratul ctitor al Mănăstirii Bistriţa este voievodul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432).

>>>