Sărbătoarea Războienilor

Română: Mănăstirea Războieni, Neamț County, Ro...

Mâine 27 iulie se va da startul celei mai mari şi mai vechi manifestări din istoria locală, „Sărbătoarea Războienilor”. Locul ales, nici nu se putea altul mai nimerit!, este cel din preajma  impunătorului  monument din parcul comunal,  ridicat de  ofiţerii Regimentului “15 Războieni” în memoria ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă,  în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Monumentul este opera sculptorului alsacian Visenberger şi a fost inaugurat  la 27 octombrie 1879. La data de 29 august 1903 a avut loc prima ediţie a manifestării „Sărbătorii Războienilor”, organizată la iniţiativa lui Spiru C. Haret – ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice de atunci. >>>

Icoana făcătoare de minuni de la Horăicioara

horaicioaraExistenţa Horăicioarei în Munţii Neamţului se pierde în vremuri trecute. Ea vine din a doua jumătate a secolului al XV-lea (1466), după cum menţionează pisania bisericii. În anul 1480, arhimandritul Chiriac, la porunca lui voievodului  Ştefan cel Mare, ridică, din lemn, prima biserică a acestui aşezământ monahal, cu hramul “Buna Vestire”. Astăzi, locul Sfintei Mese a bisericii de la 1480 este marcat de o lespede din piatră, pusă în anul 1937 cu cheltuiala soţilor Epifanie şi Aglaia Curcuţ din satul Mitocu Bălan. Documentele istorice mai indică faptul că biserica actuală a mănăstirii a fost ridicată, din piatră, în anul 1868, de către
arhimandritul Ermoghen Buhuş, devenit stareţ al mănăstirii şi sfinţită pe 20 octombrie de arhiereul Isaia, vicar al Episcopiei Romanului. De atunci şi până astăzi, biserica şi chiliile >>>

Un scriitor nemţean celebru în lume, necunoscut în ţară

Cum se scrie istoria… În vreme ce în România se puneau bazele proletcultismului, iar marii artişti, scriitori şi filosofi umpleau puşcăriile politice unde mureau în mizerie şi în chinuri sau rămîneau traumatizaţi pe viaţă, Constantin Virgil Gheorghiu publica în 1949 “Ora 25″ roman care se traducea în zeci de limbi pe toate meridianele. Cartea este tragică şi absurdă, ea integrîndu-se existenţialismului aflat în acei ani în plină afirmare. Preotul şi scriitorul Gheorghiu era şi el condamnat de regimul comunist: nu era tradus, nu era publicat, îi era interzis numele în ţara lui. Ce condamnare mai grea poate fi pentru un scriitor decît aceea la prohibiţie? >>>

Internetul, în 90% din bibliotecile nemţene

Recent, încă 10 biblioteci comunale selectate şi propuse de Biblioteca Judeţeană “G. T. Kirileanu” Neamţ au fost acceptate în Programul Naţional BIBLIONET, finanţat de Fundaţia “Bill şi Melinda Gates” din Statele Unite şi lansat în România din 2008, printr-un parteneriat cu Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR). Alături de cele zece biblioteci din mediul rural (Agapia, Bălţăteşti, Borca, Cândeşti, Dămuc, Dobreni, Dulceşti, Icuşeşti, Pipirig şi Urecheni), în acest al patrulea val de >>>

Emilia Ţuţuianu: Agapia – Lumina din adânc

Sanctuar al iubirii…Locul care te ridică în spaţiile cele mai înalte ale fiinţei tale, înlăturând zgura ce împiedică zborul spre iubire. Agapia trage o perdea impenetrabilă peste fiinţa noastră, care se răzvrăteşte dar şi se supune timpului în egală măsură.Înconjurată de păduri seculare, cu munţi bătrâni şi singuratici, Agapia mărturiseşte un sentiment mai cuprinzător al timpului. Trăirile sufleteşti se distilează în bogăţia sacră a efluviilor ce se revarsă asupra naturii înconjurătoare.

O, cum mai strigă, în cugetul omului, natura aici…! Ce tainic se simt legăturile între toate cele create de Dumnezeu, cum se răspândeşte în jur, plecând din fiinţa ei, acea linişte adâncă, cu iz de împăcare şi de iubire a toată lumea! >>>

Agapia – a fost redeschisă Casa memorială “Alexandru Vlahuţă”

English: Casa memorială Alexandru Vlahuţă de l...

English: Casa memorială Alexandru Vlahuţă de la Agapia (Photo credit: Wikipedia)

Joi, 19 iulie, la Agapia, în prezenţa a numeroşi enoriaşi din toată ţara prezenţi în aceste zile la Agapia cu prilejul mai multor manifestări culturale şi religioase din perioada 19-21 iulie, prilejuite de finalizarea restaurării picturii din principala biserică a mănăstirii – inaugurarea Muzeului de artă “Nicolae Grigorescu, resfinţirea Bisericii “Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril”, procesiunea închinată Sfinţilor Rafail şi Partenie, sărbătorirea Sfîntului Prooroc Ilie Tesviteanul, cu binecuvîntarea ISP Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei – a fost redeschisă Casa memorială “Alexandru Vlahuţă”. >>>

Reprezentanți de seamă ai Eparhiei Romanului și Bacăului la resfințirea bisericii mănăstirii Agapia

Diortositor al slujbei și acatistului sfinților Cuvioși Rafael și Partenie, canonizați Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în luna martie 2008 , Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, va participa vineri 20 iulie, alături de ÎPS Mitropolit Teofan și alți ierarhi, la slujba de resfințire a bisericii ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” a mănăstirii Agapia. >>>

La mulţi ani Emilia Ţuţuianu!

Printre ultimii nemţeni apăruţi în arenă, trebuie menţionată neapărat şi Emilia Ţuţuianu (n.12 iulie 1961, Rîşca, Suceava) absolventă a facultăţii de filozofie din Iaşi, fondatoarea Editurii Muşatinia din Roman (2002) cu două cărţi de poezie: Flori de măr şi În amurg (editura Timpul, 2002).

Cum era de aşteptat (v. Finalul secţiunii de faţă, unde apare întrebare: „Poezia – încotro?”) este o poetă liberă de orice veleităţi- prejudecăţi post- trans- ultra etc. moderniste, nu caută originalitatea cu orice preţ.

>>>

Mănăstirea Agapia – Cuvioasa Xenia Schimonahia (sec. XVIII-XIX)

În cadrul festivităţilor ce se vor desfăşura la Mănăstirea Agapia, în ziua de 18 iulie va avea loc şi lansarea unui volum de versuri semnat de Cuvioasa Xenia Schimonahia.
În prima jumătate a secolului XIX s-a nevoit la Mănăstirea Agapia o smerită şi mult sporită calugariţă, cu numele de schimonahia Xenia.

Aceasta cuvioasa era de loc din ținutul Iașilor, iar după neam se trăgea dintr-o familie de oameni foarte credincioși. Părinții, crescând-o in frica de Dumnezeu, au dat-o la învăţătură. Apoi, voind sa o căsătoreasca, fecioara a renunțat la cele pământeşti si intrând in viața călugăreasca, s-a făcut mireasa lui Hristos. Mai întâi s-a nevoit câţiva ani la Mănăstirea Socola-Iasi, sub povățuirea egumenei Elisabeta Costachi. Apoi, prefăcându-se Agapia in mănăstire de maici si mutându-se obștea de la Socola aici, a venit şi tânăra nevoitoare, schimonahia Xenia. >>>

Pustnicii nevăzuţi din Munţii Sucevei

Cei ce isi prorocesc moartea 

Pustnicul Zosima a murit de curand, in octombrie 2008, la varsta de 129 de ani. Un om pe nume Ioan Baron l-a ingropat, in taina, intr-un loc inalt; fratele Ioan, cum i se zice aici, unul dintre putinii oameni care i-a cunoscut pe acesti sihastri cu aura de sfintenie din muntii Rarau-Giumalau, care i-a vazut, care i-a auzit, care a fost ingaduit sa urce pana la ascunzisul lor din padure. Marturiile sale sunt halucinante: de pilda, acest pustnic Zosima si-a „hotarat” exact ziua in care va muri, cu un an inainte. Si-a sapat singur groapa, asteptandu-l apoi pe ucenicul sau in ziua prorocita, ca sa il culce in mormant si sa aseze tarana peste dansul. >>>

Dorin Ploscaru- Agapia și poetul ei

La una din emisiunile noastre memorabile de la „Cuvânt Bun” (Unu Tv Neamţ) poetul Gheorghe Simon îmi povestea cu francheţe că până să vină ora intrării în emisie a trecut pe la anticariat şi pe la Librăria Humanitas să-l caute pe Femando Pessoa şi cartea sa, „Cartea neliniştirii”. Mă gândeam: iată un om atât de calm, atât de liniştit caută „Cartea neliniştirii”. Curând însă aveam să descopăr multe afinităţi ale Poetului cu Pessoa. >>>

Agapia- Un topos al mitologiei nemțene

B. P. Hasdeu

AGAPIA

AGAPIA. Dintre cele câteva localităţi din Moldova numite Agapia (Frunzescu, Dicţ. top., ad voc.) cea mai importantă este o mănăstire din munţii districtului Neamţ, acum de călugăriţe, altădată bărbătească, fundată în a două jumătate a secolului XVI, cam pe la 1570. S-a zis aşa nu după numele femeiesc Agapia, precum s-ar putea crede la prima vedere, ci de-a dreptul din grecește ce semnifică, „agape, repas chrétien, charité”. Episc. Melchisedec (Notiţe istorice, p. 28): „Mănăstirea Agapia, numită din vale, spre deosebire de schitul Agapia din deal, carele este vechea mănăstire Agapia fundată pe la mijlocul veacului 16-lea, datează din anul 1646 şi este zidită de hatmanul Gavriil şi cu soţia sa cneaghina Liliana…” De pe timpul când Agapia era încă a călugărilor, rămăsese pe loc o >>>

Cristian Livescu- Un topos al mitologiei nemțene: Agapia

Agapia se situează între vechile aşezări monahale simetrice legendarei Cetăţi Neamţ, ea însăşi atestată la finele secolului al XlV-lea. Tot pe-atunci, sau poate mai de mult, datele sunt incerte, începuseră să se ascundă sihaştri creştini la poalele culmii Sihla şi pe versantul obcinei Agapia Veche, ridicând mici schituri de lemn, prin locuri inaccesibile, cum ar fi Livada Părinţilor, un fel de sanctuar ascuns între neguri, sau prin Poiana lui Eufrosin, ambele pustiite din cauza năruirilor de teren. Agapia din Deal, cea de-nceput, mereu >>>