Cunoscuţii scriitori români Angela Furtună şi Alex Ştefănescu, laureaţi ai premiilor anuale ale Zilelor Revistei Acolada

A Colocviile Acolada 3

Cunoscuţii scriitori români Angela Furtună şi Alex Ştefănescu, laureaţi ai premiilor anuale ale Zilelor Revistei ACOLADA, decernate recent la Satu Mare.
La Zilele ACOLADA au participat patru autori bucovineni de forţă: Angela FURTUNĂ, Radu MAREŞ, Adrian Dinu RACHIERU şi Alex ŞTEFĂNESCU.

Scriitoarea Angela Furtună şi criticul Alex Ştefănescu – suceveni binecunoscuţi iubitorilor de cultură – au fost invitaţi oficiali la prestigioasa manifestare culturală românească Zilele Revistei Acolada, ajunsă la a cincea ediţie şi desfăşurată la Satu-Mare în intervalul 9-11 iunie, în organizarea Consiliului Judeţean Satu Mare, a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi a redacţiei revistei Acolada. La evenimente au participat scriitori români de prestigiu, mulţi dintre ei colaboratori statornici, de ani de zile, ai excepţionalei reviste de cultură Acolada, între care: Gheorghe Grigurcu, directorul revistei Acolada, Radu Ulmeanu, director general revista Acolada, Alex Ştefănescu, Domniţa Ştefanescu, Liviu Antonesei, Angela Furtună, Radu Mareş, Alexandru Petria, Pavel Şuşară, Adrian Dinu Rachieru, Magda Ursache, Mircea Arman, Florica Bud, Săluc Horvath, directorul revistei Nord Literar, George Terziu, dar au fost invitaţi şi alţi scriitori şi artişti sătmăreni, băimăreni, orădeni, clujeni ş.a. >>>

Reclame

Adrian Dinu Rachieru – Viaţa ca amintire

La o fugară cercetare retrospectivă, vom observa lesne că recolta de povestiri, legitimându-i o amânată intrare în lumea literară, pe care o propunea Veronica Balaj la debut, în volumul „cooperativizat” În căutarea timpului prezent (Ed. Facla, 1989), s-a văzut grabnic confirmată prin explozia editorială postdecembristă. Harnica prozatoare şi poetă, intrată într-un precipitat timp al recuperărilor, a tipărit, într-un ritm frenetic, un Jurnal de Timişoara (1990), dar şi Parisul fără mine (1992), chiar în versiune franceză, la o editură din Bruxelles, două romane (Sărbători amânate şi Vara himerelor) şi un volum de proză scurtă (Ploua la Troia, 1995), bine primite. Şi lista se lungeşte. Putem adăuga volumul de proză scurtă Puzzle veneţian (în 2008), Areopagus, în acelaşi an, reunind interviuri cu scriitori din diaspora, Piruetă pe catalige (poeme, 2010, în ediţie bilingvă română-germană, publicat şi la Budapesta), Exil de zi şi noapte, tot poeme, iarăşi în ediţie bilingvă, română-franceză, de astă dată (2010) şi, în fine, la Ierusalim, Scut iluzoriu (editura Zur-Ott, 2012). Ultimul titlu (deocamdată!) ar fi Cina lupilor, proaspăt apărut la editura ieşeană Cronica, prin grija poetului Valeriu Stancu, un roman consistent, meritând un popas analitic. Două constatări putem avansa, imediat. Întâi că d-na Veronica Balaj, poetă şi prozatoare, realizatoare de emisiuni radio-TV se mişcă dezinvolt în spaţiul mediatic, publicând ritmic, circulând în lume, beneficiind – graţie abilităţilor, inclusiv relaţionale – de numeroase traduceri. Apoi că vibraţia lirică şi alerteţea reportericească amprentează şi desfăşurările prozastice, impunând un ritm precipitat. Cazul recentului opus, încercând o radiografiere a unei epoci confuze, violente, vestind „noua zidire”, cum ar >>>

Lansarea volumului ,,Un Slavici al Bucovinei” la Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ Ioan Slavici, Timișoara

Coperta Fata.page1În data de 23 Aprilie 2013,  în Sala festivă a Parcului Ştiinţific şi Tehnologic TIM SCIENCE PARK, (Str. Dr. Aurel Păunescu Podeanu nr.144, etaj 1, sala 102), a avut loc lansarea cărţii: “Vasile Plăvan, un Slavici al Bucovinei” scrisă de Mariana Gurza şi editată, în cooperare, de 2 edituri timişorene: Editura Fundaţiei pentru Cultură şi Învăţământ IOAN SLAVICI şi EUROSTAMPA,  consilier editorial: prof.univ.dr. Dumitru MNERIE,  coperta:  Conf. Dr. ing. ec. Gabriela-Victoria MNERIE.

>>>

Istoria literaturii ca ecritură a disperării şi a iubirii de semeni

După cum se ştie, George Călinescu a publicat, în 1941, monumentala lucrare, Istoria literaturii române de la origini până în prezent (cu ediţia secundă, din 1982, îngrijită de fostul său asistent universitar, Al. Piru), rod al unei munci titanice, pe măsura doar a omului de geniu. Întâmplarea a făcut ca, după 65 de ani, unul dintre foştii săi studenţi din cumplitul debut al epocii staliniste / proletcultiste, prof. univ. dr. Ion Rotaru, să realizeze o lucrare impresionant-asemănătoare, evident, pe un mai mare segment temporal, de la „originile dacice“ ale Valahimii (Dacoromânimii), ori, şi mai exact spus, de la Ovidiu (Publius Ovidius Naso, născut la Sulmona-Italia, în 20 martie 43 î. H., exilat în Dacia Sud-Dunăreană, la Tomis / Constanţa, unde a murit în anul 17 d. H.), şi până în orizontul anului 2006, O istorie a literaturii române de la origini până în prezent (Bucureşti, Editura Dacoromână TDC, 2006, pagini mari, 240 x 310 mm, „A-3“: 1336). >>>

Artur Silvestri- „Nu suntem singuri”: lansarea volumului la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2012

Salonul Internațional de Carte BOOKFEST 2012 a găzduit sâmbătă, 2 iunie 2012, în spațiul special pentru evenimente Scena AGORA, lansarea volumului de convorbiri literare cu Artur Silvestri „Nu suntem singuri”, Ediția a IIa, îngrijită de scriitoarea Mariana Brăescu. >>>