Victor Crăciun – Eminescu la 1883

Eminescu  1883 este anul crucificării lui Mihai Eminescu. Împlinise vârsta hristică în ianuarie şi era cel mai de seamă poet al neamului. Dăduse, până în iunie, o uriaşă operă lirică, partea ei cea mai aleasă fiind inclusă într-un volum definitoriu. I-l alcătuise, cu pricepere şi viziune întregitoare, Titu Maiorescu. Dar nu avem convingerea că poetului i-a plăcut gestul. Când criticul, la sfârşit de decembrie, i-a adus un exemplar, Eminescu nu s-a învrednicit să-l onoreze decât cu câteva minute, pe care le socotim de complezenţă. Se întâmplase ceva în legătură cu care nu vom avea niciodată certitudini, ci doar supoziţii. De altfel s-a desprins uşor de carte, dăruind-o doctorului Leidesdorf, care l-a îngrijit la Ober-Döbling câteva luni, şi care, neştiind româneşte, nu era interesat de această ediţie, ci mai degrabă de culegerea Mittei Kremnitz, care cuprindea şi 25 de poeme traduse în limba germană, transpunere privegheată de poetul însuşi. >>>

Reclame

Hochei – sportul șah-viteză: Interviu cu antrenorul Cristi Munteanu

DSC02746În dorința de a-și da copiii la un sport, părinții își pun numeroase întrebări, care necesită răspunsurile profesioniștilor. Veaceslav Fetisov, în unul din interviurile acordate, spunea: “Copiii care fac sport de la vârstă preșcolară, la 12 ani au imunitatea formată împotriva drogurilor, alcoolului și tutunului.” Obișnuim să vorbim despre sport doar la nivelul cel mai înalt, acolo unde se învârt cei mai mulți bani și medaliile cel mai mult râvnite, dar cum începe totul? Cum se fac primii pași? Care sunt bucuriile și sacrificiile unei copilării antrena(n)te? Fiindcă echipa de antrenori Gladiators Dunărea Galaţi organizează o nouă selecţie la hochei pe gheaţă, vrem să știm de ce copiii trebuie să aleagă acest sport. De aceea am stat de vorbă cu antrenorul Cristi Munteanu, profesor de hochei pe gheaţă din 1995, în speranța obținerii unor răspunsuri necăutate încă. >>>

Pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos

Eftimie†EFTIMIE, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului

 Iubitului nostru cler, cinului monahal și tuturor drept mărturisitorilor creștini din această de Dumnezeu păzită și binecuvântată eparhie, har, milă și pace de la Îndurătorul Dumnezeu, iar de la noi părintească dragoste!

 Iubiții mei fii duhovnicești,

 Din milostivirea Bunului Dumnezeu, retrăim, și anul acesta, misterul întrupării Domnului nostru Iisus Hristos. Evenimentul, consumat în istorie acum mai bine de două mii de ani, a însemnat manifestarea cea mai evidentă a iubirii negrăite a lui Dumnezeu pentru noi oamenii. Cuvântul lui Dumnezeu S-a făcut trup ca să ridice pe om la starea de nepătimire, așa cum ieșise din mâna Creatorului la începutul veacurilor. Intrarea în timpul nostru a Fiului lui Dumnezeu nu a fost sesizată de oameni, dar evenimentul a rupt istoria umanității în două. De la Nașterea Domnului se vorbește despre “înainte” și “după”, pentru că toată umanitatea își orientează cursul vieții potrivit acestui moment. Timpul istoriei profane și profanate devine timp al mântuirii. Sfântul Ioan Evanghelistul, în Prologul Evangheliei sale, imortalizează într-un mod aparte taina Logosului întrupat în istorie, zicând: «Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume. În lume era și lumea prin El s-a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut… Iar celor ce L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu… și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr. » (Ioan 1, 9-14). >>>

Geo Galetaru – versuri

Geo Galetaru4.

Poezia şi acidul acestor bolboroseli scânteietoare.

Înaintezi pe suprafeţe imprecise. Mai indecis

Ca trestia de lângă lacul auriu.

Lucrurile şi cheia cu care se intră în lume.

În pauza dintre două crime gemene. >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Un Molière.. ,,cu voie”, Mușatin

Aplauze și flori la Casa de Cultură, de la romașcani, la romașcani. Formația de teatru mușatină, beneficiara regiei contemporane a lui Radu Vatavu, a oferit din nou o premieră: “Doctor fără voie”, a lui Molière.

O sală arhiplină, un public plin de vulcanism spectacologic. Regele scenei comice a Europei – Molière – a fost adus “cu voia” regizorului, în secolul nostru, în costumație clasică, dar cu “puseuri” paradisiace, la ce mai este pe la noi, “acum”. Un caleidoscop stilistic, care, deși pluralic, a fost “turnat”, cu măiestrie, în armătură de vitraliu. >>>

Un gând omagial pentru preabunul meu prieten Ben Todică

Un copilandru din Ciudanovița –Banat, România- aștepta nerăbdător, acum vreo 50 de ani, sosirea de la munca în șut a tatălui său, pe care îl adora. Mai târziu, plăcându-i ce făcea tatăl, copilul devenind adolescent, a luat-o pe urmele părintelui, lucrând în abataj. Dorind mai mult de la viață, știind că poate oferi cu mult mai mult, tânărul observă cu ochii lui mari toate aspectele vieții întipărindu-le pe retina minții. Și-a cumpărat cum a putut un aparat de filmat. Cu acesta a realizat câteva filme documentare legate, bineînțeles, de activitatea minieră, filme care au fost apreciate și premiate. Dorind să cunoască lumea largă, tânărul nostru, după o stagiune de 10 ani în Italia, emigrează în Australia unde trăiește și astăzi. >>>

Constantin Enianu – Amor și istorie

Istoria amorului şi iubirii va sta întotdeauna consecvent la baza istoriei întregii civilizaţii umane. Incursiunea în această istorie prezintă tot felul de surprize. Ele se confirmă analizând faptele prin postdicţie, adică reconstituirea recurentă a fenomenului de la efect spre cauză pe care ni-l propunem aici.

„Egiptul Antic uimeşte şi astăzi cu minunatele sale performanţe inginereşti. Aşa că m-a surprins să aflu că toate piramidele şi templele au fost construite în contextul unei activităţi sexuale la nivel cosmic. Prin sex, zeii ţineau în viaţă lumea. De fapt, aşa a >>>

„Căutătorii de poveşti”

Realizatorul TV Cătălin Ştefănescu şi scriitorul Radu Paraschivescu au explicat pentru EVZ culisele periplului lor prin diverse biblioteci din varii colţuri ale ţării.

Într-un demers care devine prima campanie naţională de promovare a bibliotecilor publice din ţară („Căutătorii de poveşti”), Radu Paraschivescu, Vlad Petreanu, Cătălin Ştefănescu, Irina Păcurariu, dar şi câţiva bloggeri au plecat într-un tur al bibliotecilor din România în căutare de istorii autentice. >>>

Daniela Zeca Buzura: „TVR Cultural e o cauză colectivă“

În cursul zilei de luni, 13 august, i-am adresat Danielei Zeca Buzura, directoarea postului TVR Cultural, mai multe întrebări. Acestea erau: cînd aţi aflat despre desfiinţarea TVR Cultural? Care a fost primul dvs. gînd, după ce aţi aflat de­spre desfiinţare? Aţi avut vreo negociere anterioară deciziei? Puteţi, cumva, să întoarceţi hotărîrea Consiliului de Administraţie? Ce se va întîmpla, mai departe, cu emisiunile, cu angajaţii şi colaboratorii de la TVR Cultural, dacă decizia de desfiinţare se păstrează? Veţi concura pentru postul de director la TVR 2 Cultural? >>>

Constantin Munteanu – “Am fost interzis pentru că am scris despre furtul tezelor de doctorat din chimie”

Reporter: Aţi copilărit la Strunga, Iaşi. V-a rămas în memorie o întîmplare obsedantă din copilărie, de care nu scăpaţi niciodată şi pe care aţi ezitat să o povestiţi în cărţile dvs?

Constantin Munteanu: Un romancier ajuns la vîrsta mea a topit totul, aur şi noroi, în creuzetul creaţiei. Din copilărie, urîtă şi obsedantă este amintirea cotelor şi a colectivizării forţate. Mulţi din torţionarii de atunci sînt şi acum pe ecranele televizoarelor, în structuri de conducere ori îşi mănîncă în tihnă pensiile grase. >>>

Ziua Naţională a Elveţiei – 1 august

 

1 august reprezintă pentru elveţieni ceea ce e 4 iulie pentru americani, 14 iulie pentru francezi sau 1 decembrie pentru români. Elveţienii nu sărbătoresc această zi decât de peste un secol, deşi comemorează o zi de acum 700 de ani. În centrul atenţiei se aduce un obicei ce reaminteşte de noaptea de pe vremuri. >>>

Viaţa Sfântului Daniil Sihastrul

Situată în inima frumoasei Bucovina, într-o poieniţă sus pe creste, la o altitudine de 1100 metri, Mănăstirea Sfântul Daniil Sihastrul este închinată cuviosului Daniil Sihastrul, duhovnicul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. 

Viaţa Sfântului Daniil, numit Sihastrul pentru că şi-a desăvârşit credinţa în sihăstria codrilor Bucovinei, este strâns legată de cea a marelui domnitor al acelor vremuri, Ştefan cel Mare. Despre vieţuirea Sfântului Daniil însă se cunosc destul de puţine lucruri, poate şi din cauza firii retrase şi discrete a sihastrului. Pentru sfânt, smerenia a însemnat şi retragerea din calea măririlor lumeşti. Sfântul Daniil Sihastrul s-a retras din lume la fel de blând şi înţelept cum a trăit, lăsându-ne ca amintire nu trăsăturile sale pământeşti, ci spiritul său, ca un îndemn la cumpătare şi bună chibzuinţă. Viaţa sa a fost aspră şi dură, precum piatra chiliilor în care s-a ascuns din calea lumii.  >>>

Petru Vodă – cea mai căutată mănăstire

Scurta întâlnire cu Iustin Pârvu, unul dintre cei mai mari, dar şi mai căutaţi duhovnici români, a fost foarte emoţionantă pentru mine. Doar cei care au trecut pe la luminata faţă bisericească ştiu cât de mult înseamnă binecuvântarea acesteia şi cuvintele rostite cu multă căldură. „Ajutor de la Domnul”, mi-a spus părintele Iustin Pârvu, aflat într-un pridvor de la Schitul Mănăstirii „Petru Vodă” (Paltin) din judeţul Neamţ. Păstrez în suflet aceste cuvinte, precum şi imaginile văzute la Mănăstirea de la Petru Vodă, dar şi la schitul acesteia. >>>

Trufie şi hotărâre – umilinţă şi josnicie

Nimic nu este mai străin sufletului creştin ca trufia. Zic trufie şi câtuşi de puţin cinstită vorbire şi curaj, care se potrivesc de minune creştinului. Tot aşa, una-i umilinţa şi altceva   josnicia,   linguşirea   şi    lichelismul.    Dar   vă limpezesc prin câteva pilde.

>>>

Ujgorod: Orașul de-un mileniu

E seară… Mirosul de sakura (cireş japonez) şi magnolie pune stăpânire peste vechiul oraş. Hălăduiesc pe străzile unei bătrâne citadele. Străzile pavate şi felinarele aprinse amintesc de timpurile de odinioară.

Aflat aproape de graniţele cu Slovacia şi Ungaria, inima regiunii Transcarpatice a Ucrainei, oraşul Ujgorod îşi deapănă istoria de mai bine de 1100 de ani. >>>

Melchisedec Ștefănescu – “Lumina Ortodoxiei românești” de Tudor Ghideanu

Aniversarea atestării documentare a unei localităţi, a unei instituţii sau a unui eveniment istoric a mobilizat, de fiecare dată, mari energii umane, în fruntea acestora situîndu-se intelectualii de prestigiu. Aşa s-a întîmplat şi cu ocazia împlinirii, în 2008, a 600 de ani de existenţă a Episcopiei Romanului, cînd au avut loc importante manifestări cultural-religioase, incluse într-un amplu program, manifestări desfăşurate cu binecuvîntarea preacuviosului dr. Ioachim Băcăuanul, arhiereu vicar al Episcopiei de Roman. >>>

Cassian Maria Spiridon- Poeme

* * *

am săpat şaizeci de trepte în trupul timpului

şaizeci de cazemate blindate

ca pentru un măcel atomic

am adunat clipe zile luni săptămîni

de viaţă continuă >>>

Gheorghe A.M. Ciobanu: Un Molière..”cu voie”, Muşatin

Aplauze și flori la Casa de Cultură, de la romașcani, la romașcani. Formația de teatru mușatină, beneficiara regiei contemporane a lui Radu Vatavu, a oferit din nou o premieră: “Doctor fără voie”, a lui Molière.

 O sală arhiplină, un public plin de vulcanism spectacologic. Regele scenei comice a Europei – Molière – a fost adus “cu voia” regizorului, în secolul nostru, în costumație clasică, dar cu “puseuri” paradisiace, la ce mai este pe la noi, “acum”. Un caleidoscop stilistic, care, deși pluralic, a fost “turnat”, cu măiestrie, în armătură de vitraliu. >>>

Sergiu Găbureac- Cincizecimea

Atenţionare. Lectura textului poate crea un disconfort accentuat.

Cu ploile astea diluviene învăţăm multe despre muşchii şi oasele noastre. Mai puţine ştim despre ce este în cea mai dură casetă a unei fiinţe. Construită pe baza unor tehnologii abia astăzi desluşite, dar neaplicate cu succes nici cei de la NASA, care afirmă că ştiu doar principiile, cutia craniană are misiunea de a păstra intact centrul de comandă al fiinţelor de pe Terra. Cu  creier mai mult sau mai puţin dezvoltat, în funcţie de misiunea primită. Eşti şobolan, ai dotarea pentru şobolan. Nici la oameni lucrurile nu sunt mai complicate. La prima vedere. Toţi avem un creier de cca 1360 gr., cu cca o sută de miliarde de neuroni. >>>

Sergiu Găbureac- Un regat biblioteconomic (tabletă sf)

Avertizare. Lectura poate crea un disconfort accentuat. 

Vecinii noştri, bulgarii, au alocat veniturile obţinute din vânzarea producţiei de petele de trandafir, timp de trei ani, pentru construirea noului sediu al bibliotecii lor naţionale. Asta cu ceva timp în urmă.

Şi la noi au fost, de-a lungul deceniilor, intenţii bune. S-a propus, la un moment dat, chiar alocarea veniturilor obţinute din vânzarea producţiei de turţ dintr-un singur semestru. Dar de fiecare dată s-au găsit diverse motive, care au amânat punerea în practică a propunerii. Unul era că turţul avea prea multe volume. >>>

Marian Malciu – Ea femeia

poet, Slatina

Cinstiţi FEMEIA!
Acum, la ceas aniversar,
toţi ce-o iubiţi şi-o preţuiţi
veniţi cu flori, aduceţi dar
de ziua ei să o cinstiţi! >>>

Victor Leahul – „Starţun între temniţă şi vecie” (XV)

Bucovina

      Noi, studenţii fără părinţi din regiunile răpite de sovi­etici, lipsiţi de orice sprijin familial şi hărţuiţi de aceştia şi chiar de autorităţile române aservite lor, lipsiţi uneori de cele mai de bază bunuri materiale, cum ar fi hrana şi îm­bră­cămintea, am ajuns la un fel de conştiinţă de colectivi­tate, ca şi cum am fi fost cu adevărat fraţi şi surori. Numai solidaritatea care a existat între noi ne-a ajutat să răzbatem prin timpurile grele de la sfârşitul războiului. Un moment în care această coeziune s-a manifestat în toată puterea ei ne-a fost oferit de o întâmplare neaşteptată în iarna lui 1947/48. >>>