lansare carte

AFIS2Avem plăcerea de a vă invita la lansarea cărţii Personalităţi romaşcane –  autori Mihaela Tihon şi Marius Neculai, argumente pentru un dicţionar al oamenilor de seamă romaşcani
Evenimentul se va desfăşura în cadrul Conferinţei Internaţionale ,,Milostivire şi pedeapsă în Dreptul bisericii organizată de Academia Istorico-Juridico-Teologică Petru Tocănel şi reprezintă un moment important, atât pentru noi, autorii, cât şi pentru străvechea urbe muşatină, motiv pentru care vom fi onoraţi de prezenţa dvs.

Vă aşteptăm cu drag, în data de 23 mai 2013, orele 16 în incinta amfiteatrului Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan, din Roman

Reclame

Emilia Ţuţuianu – Cu plecăciune în faţa Maestrului, La mulţi ani domnule Ciobanu!

         Un romaşcan de talie planetară ne este domnul Gh. A. M. Ciobanu, un spirit viu şi efervescent la cei optzeci şi opt de ani, care îi împlineşte acum, căruia îi dorim încă mulţi ani de acum încolo pentru a ne îmbogăţi cu spiritul Domniei Sale.

        Jovial şi zâmbitor, un partener distins şi destins, căruia conversaţia şi jocul minţii îi sunt prime şi inegalabile pasiuni şi plăceri. Cuvintele rostuite şi glăsuite de Domnia Sa ne poartă în universul creaţiei minţii umane, cu o inegalabilă putere de  făptuire şi o imaginaţie debordantă. Amintiri cu rost, întâmplări la care a fost părtaş, cu oameni pe măsura staturii >>>

Personalităţi romaşcane – Ioan Strat

Ioan_StratIoan Strat (alternativ Ion Strat [1], n. 1836, Roman, judeţul Roman – d. 21 oct. 1879, Bucureşti), jurist, economist, profesor, primul rector al Universităţii din Iaşi, politician, senator, deputat, de două ori ministru al Finanţelor, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, diplomat la Paris şi Constantinopol. A fost un promotor al liberalismului economic.

Originea, studiile. S-a născut la Roman, în familia lui Dimitrie Strat, boier, agă, prefect de Roman şi senator. Mama sa se trăgea la rândul ei dintr-o veche familie de boieri moldoveni. Educaţia primară a primit-o în casa părintească de la Roman şi la moşia familiei din Băcnăşeni (Bacău), sub supravegherea unui profesor german venit de la Heidelberg. După ce a terminat studiile secundare în ţară a plecat la studii în Germania, mai întâi la Heidelberg şi apoi la Universitatea din Berlin, unde a studiat dreptul. >>>

Viorica Agarici – schiţă biografică

La vremea când poalele dealurilor împădurite ale Dămieneştilor erau pline de primele floricele albastre şi albe, viorele şi ghiocei, când iarna se îngâna cu primavara, acum peste o sută de ani, în conacul boierilor Morţun era mare bucurie. Se năştea primul copil al tinerilor soţi Ortansa, născută Morţun şi Gheorghe Văsescu. Era 24 februarie 1886, o zi de primăvară timpurie. Copila avea să primească, pe lângă numele Maria şi pe cel al floricelelor delicate dar puternice în faţa încercărilor timpului, Viorica.

damienesti08Dămieneşti era, la sfârşitul sec XIX un târguşor din judeţul Roman, plasa Fundu situat pe pârâul Creţoaia, la 25 de km de oraşul Roman, cum cobori pe partea stangă a Siretului, spre podişul Bârladului. Populaţia Dămieneneştilor era compusă din români, unguri (aici cu înţelesul de catolici n.n) şi 45 familii de evrei. Era considerat, la acea dată, al treilea centru comercial, ca mărime al judeţului. Avea două biserici de lemn una ortodoxă şi cealaltă catolică, o şcoală primară. În documente se pomeneşte de Dămieneşti la 1848, ca fiind un târguşor destul de bine dezvoltat. La intrarea în localitate nu existau case, doar mai la vale se zărea târguşorul înşirat, cu câteva dughene şi un fund de deal cu trei căsuţe îngropate în el. Pe atunci ţăranii aveau foarte puţin teren agricol, în schimb toate pământurile formau moşiile boierilor Morţun, Roiu şi Agarici. În timpul primului război mondial, mulţi ţărani au participat la lupta pentru apărarea ţării. În memoria celor căzuţi la datorie s-a ridicat, în 1932 prin contribuţia obştii, monumentul Vulturul. >>>

Miniştri din Roman

De-a lungul istoriei, Romanul a dat cel putin zece ministri la conducerea tarii. Tot mai des si tot mai multi folosesc pe strada expresia „Romanul e un oras mort”. La o prima vedere, ar putea fi indreptatiti sa creada acest lucru. Cu o industrie la pamint si prea putine evenimente culturale, Romanul are putine de oferit. Cu toate acestea, de-a lungul istoriei, Romanul s-a dovedit un un teren fertil pentru personalitati importante pentru viata politica si culturala romaneasca. Daca in ultima suta de ani Romanul si comunele limitrofe au trimis cel putin zece ministri in Guvernul Romaniei, in perioada postrevolutionara alti sase romascani au facut cunoscut numele orasului prin participarea la guvernare. >>>

Pomenirea episcopului Melchisedec Ștefănescu la 190 de ani de la naștere

Melchisedec-StefanescuLa mormântul marelui ierarh Melchisedec Ștefănescu va fi oficiată vineri, 15 februarie, la orele 10.30, o slujbă de pomenire la împlinirea a 190 de la nașterea sa. 

   Parastasul va fi oficiat Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența credincioșilor romașcani și a copiilor care beneficiază de sprijin material și suport educațional prin intermediul Fundației ”Episcop Melchisedec”.  >>>

Şcoala ,,Otilia Cazimir” din Cotu Vameş sărbătoreşte 119 ani de la naşterea poetei

Otilia cazimirLa manifestările de marți, 12 februarie, vor participa reprezentanți ai ISJ Neamț, ai Casei Pogor din Iași, autorități locale din comuna Horia, profesori și elevi.

 Poeta Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1964) va fi sărbătorită, la 119 ani de la naștere, marți, 12 februarie, în satul natal Cotu Vameș, din comuna Horia, judeţul Neamţ. “În fiecare an, pe data de 12 februarie, școala noastră o aniversează pe poeta Otilia Cazimir. Ca >>>

Vasile Ursachi – repere biografice

ursachi-vasileUrsachi Vasile, com. Havârna, jud. Botoşani, 30 dec. 1934, şcoala generală în com. Havârna,1941-1946, Şcoala Pedagogică Şendriceni-Dorohoi, Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, Fac. de Istorie ; doctorat, 1986 Universitatea ” Alex. I. Cuza”, conducător Acad. Mircea Petrescu Dîmboviţa, Muzeul de Istorie Roman; director muzeu de la 1 septembrie, 1957 până la 31 dec. 2004; diplomat universitar, cercetător ştiinţific gradul I, expert în arheologie, Premiul Academiei Române „Vasile Pârvan” în anul 1991, Cetăţean de onoare al municipiului Roman, Ordinul „Meritul Cultural în grad de Comandor”, membru al Institutului Naţional de Tracologie, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din >>>

Vasile Ursachi – Cetatea dacică de la Răcătău

Vaslie UrsachiPerioada geto-dacică, care cuprinde cea de a doua epocă a fierului – La Téne – este reprezentată în judeţul Bacău, de două mari staţiuni descoperite în ultimii 50 de ani – Brad şi Răcătău, la care se adaugă alte două aşezări fortificate – Moineşti şi Tişeşti – Tg. Ocna, precum şi unele aşezări nefortificate, descoperite prin cercetări de suprafaţă sau întâmplătoare, cum ar fi marele depozit de unelte de fier de la Negri-Bacău şi mormântul izolat de la Răcătău, com. Horgeşti,din sec. III – II î. Chr.

Marea revelaţie a cercetărilor legate de populaţia dacică în ultima jumătate de secol o reprezintă,însă, cele două mari aşezări fortificate – Brad şi Răcătău, unde mai bine de 40 de ani au fost întreprinse săpături sistematice. Surprinzătoarele rezultate aveau să constituie, pentru principalii autori ai cercetărilor efectuate nu numai subiecte pentru teza de doctorat ci şi o substanţială contribuţie la cunoaşterea istoriei strămoşilor noştri. Aceste >>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: litera F/G (autor Constantin Tomşa)

Harta  judetului Roman >>>

Constantin Moșinschi – arhitect al Romanului

mosinschi-1Palatul Administrativ și patru vile situate între Colegiul Național “Roman-Vodă” și Școala nr. 1 au fost construite după planul arhitectului Constantin Moșinschi. De origine poloneză, arhitectul a avut întinse moșii și fabrici în Roman și împrejurimi. Profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu povestește cum căra tatăl său cărămizi cu spinarea. Liberalii din secolul trecut au pus temelia Romanului modern. >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Portrete printre rame: EmiliaȚuțuianu – ,,Un nume ce reprezintă o ființă planetară deosebită..”

Dacă, pe parcursul acestei mini-galerii de „creionări”, în „allegretto”, a câtorva oglindiri contemporane, am întâlnit unele „personalități accentuate”, iată acum și o „rara avis”, ce ar putea constitui o altă grupare psihologică, pe care s-o denumim acum, „pro domo”, cu atributul de „paralongată”. Un „para” ce te poartă cu gândul la cele trei surori Brontë, din care una orbitează în jurul corelației noastre, chiar și prin prenume – Emily. O Emilia bucovineancă, devenită, apoi, romașcancă, roman-vodistă, ca universitate, ieșeancă și, în prezent, de aproape un deceniu, o „dirijoare” sensibilă de condeie literare, primul, ca poetă și eseistă ce este, iar secondo, ca „his master’s voice” a Editurii Mușatinia, unde se întâlnesc autori din toată țara. >>>

Constanton Roiu, avocat și deputat romașcan.

Constantin Roiu, unul dintre cei mai renumiţi avocaţi ai oraşului Roman, a fost unul dintre proprietarii imobilului în care funcţionează acum Muzeul de Artă. Imobilul a fost construit de Pandele Grigorescu, medic al oraşului şi primarul Romanului.

 Istoria imobilului care adăposteşte Muzeul de Artă din Roman este nescrisă, doar vorbită. Responsabila instituţiei, muzeografa Mihaela Ciobanu, spune că în muzeu nu există o lucrare care să vorbească pe larg despre ctitorii clădirii şi urmaşii acestora. Nici măcar în fondul de carte din biblioteca oraşului nu putem găsi o monografie a clădirilor vechi din oraş. Puţinele publicaţii care fac referire la aceste imobile amintesc, fără informaţii suplimentare, că Muzeul de Artă este găzduit de Casa Roiu. >>>

Dumitru Irimia – In Memoriam

S-a stins din viaţă, la 69 de ani, în anul 2009, profesorul ieşean Dumitru Irimia, personalitate a lingvisticii româneşti, cunoscut de generaţii de specialişti şi de studenţi din toată ţara pentru lucrările sale fundamentale de stilistică funcţională, stilistică literară (în special studii consacrate operei eminesciene) şi gramatică.

Dumitru Irimia (21 oct 1939,Roman judetul Roman – 2009 Iasi)

Cartea sa din 1986 – Structura stilistică a limbii române contemporane – e nelipsită din bibliografiile cursurilor şi ale examenelor universitare, pentru că oferă cea mai bogată şi mai sistematică descriere comparativă a limbajelor ştiinţific, juridic, publicistic şi literar, asociind o expunere teoretică riguroasă cu o mare bogăţie de fapte de limbă concrete. Într-un volum de dimensiuni reduse, Dumitru Irimia a reuşit performanţa de a îmbina perspectiva stilisticii funcţionale şi descrierea structuralistă cu o stilistică a oralităţii şi a expresivităţii limbii, în tradiţia lui Iorgu Iordan. În completarea acestui volum se situează Introducere în stilistică (1999), carte care cuprinde mai multe studii teoretice despre stil şi despre raportul dintre oralitate şi scris, dar mai ales câteva excelente analize de text (asupra timpurilor narative în Sărmanul Dionis, a prozei lui Panait Istrati şi M. Blecher, a memoriilor Aniţei Nandriş). >>>

Camelia Corban – Pagini de Letopiseț romașcan

Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.” Miron Costin – De neamul Moldovenilor >>>

Doru Mihăescu – Un nedreptățit al vremurilor: George Radu Melidon

  „Considerând că Romanul posedă, de mai mulţi ani, mai multe şcoli primare şi secundare, publice şi private, care au trebuit să producă măcar cititori cu dorinţa de a-şi spori cunoştinţele şi a satisface curiozitatea prin lectură …”, cu alte cuvinte, având în vedere faptul că fusese, în linii mari, realizat, în urbea sa natală, obiectivul învăţământului popular (primar şi secundar, rural şi urban), pentru care, timp de decenii, militase cu sârguinţă şi ardoare nu numai prin intermediul scrisului, ci şi prin acţiunea practică a deţinătorului mai multor funcţii publice în acest domeniu, la 2 aprilie 1885 (adică la aproape patru ani după revenirea sa definitivă la Roman), George-Radu Melidon aprecia că sosise timpul să ofere oraşului său un Meledonium. >>>

Mihail Jora – Lumina

Regal cultural la Muzeul de Artă din Roman, lansare de carte, autor Gh. A. M. Ciobanu

Sâmbătă 29 septembrie 2012 la Muzeul de Artă din Roman, într-o ambianţă culturală deosebită au fost lansate volumele „Mecena medic şi misionar Teodorescu” şi „Portrete printre rame” semnate de publicistul romaşcan Gh. A. M. Ciobanu. Au fost prezenţi la manifestare primarul de Roman prof. Dan Laurenţiu Leoreanu, publicistul Gh. A. M. Ciobanu, criticul de artă Valentin Ciucă, arhidiaconul Ciprian Ignat din partea ÎPS Ioachim Băcăuanul episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, pictorul Nelu Grădeanu, editoarea volumelor Emilia Ţuţuianu,  muzeograf Mihaela Ciobanu. Din publicul prezent la manifestare amintim pe dna. Elena Ciobanu, soţia Maestrului Ciobanu, dna. dr. Sofia David, prof. Vasile Ursachi, prof. Minodora Ursachi, prof. Cecilia Bănică Pal, dr. Larisa Schuster, poeta Violeta Lăcătuşu, poetul Mircea Bostan, pictorul Florin Mircea Zaharescu, pictorul  Iosif Haidu, ing. Toader Dumitrache. >>>

Mihai Andone (Delahomiceni), aniversare. Melidonium vă urează „La mulţi ani!”

Licenţiat al Facultăţii de istorie filozofie Iaşi. Activitate de catedră de peste patru decenii la Ruginoasa, Neamţ şi Roman.

În perioada post-decembristă a fost director de studii al filialei din Roman a Universităţii Petre Andrei, Iaşi- pentru  Facultăţile de Drept şi Ştiinţe economice. A fost director de studii al centrului de pregătire Roman al Universităţii Dimitrie Cantemir, Iaşi şi al Filialei Roman din cadrul Fundaţiei Academice Vasile Alecsandri Iaşi, pentru Şcoala Postliceală Sanitară. >>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: litera C

(autor: Constantin Tomşa)           ● Cazimir Otilia ● Ciobanu Gheorghe A. M. ● Ciortan Georgel ● Clipa Gherasim ● Codreanu-Niculescu Ana ● Costea Puiu ● Costin Miron ● Cristoveanu Nicolae C.

>>>

Romanul, în căutarea identităţii pierdute

Multe clădiri vechi ale orașului Roman au ajuns în ruină. Propunerea profesorului doctor Vasile Ursachi de punere în valoare a Străzii Mari ca rezervație de arhitectură n-a fost pe placul autorităților.

 Puține dintre construcțiile boierești de la sfîrșitul secolului al XIX-lea sau din cele construite în perioada interbelică în Roman, ori palate în stil baroc și neogotic, edificii publice au mai rămas în picioare după 1990. Amprenta unor arhitecți celebri se vede în zidurile și fațadele unor clădiri care ne arată că știința și arta de a construi erau susținute de rigoare și răspundere. Reamenajarea urbanistică a Romanului, din anii de industrializare forțată, a însemnat dărîmarea multor clădiri vechi, unele cu valoare de patrimoniu, în locul cărora au apărut blocurile terne, simboluri ale comunismului, fapt care a dus la pierderea identității orașului. >>>

Garabet Ibrăileanu

“..Iluzionară, luna este ,,amica” visătorilor, a deficitarilor nervoşi, a romanticilor, a ,,lunaticilor”– şi a femeilor. Femeile nu simt poezia soarelui, realist şi unul, ca şi adevărul. ,,Midi, roi des étés”– obiectul şi expresia– nu existăpentru ele. 

…E târziu. Pe fereastra deschisă intră răcoarea sfârşitului de noapte. Luna în asfinţit stă pe culme cu faţa mare întoarsă spre noaptea pe care o părăseşte.

Azi-dimineaţă am întâlnit pe Adela! E aici de două zile! E cu mama ei şi cu ,,coana Anica”. N-am mai văzut-o de trei ani. În vremea asta s-a măritat şi s-a despărţit. >>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: litera B

Revista Melidonium  publică fişele de dicţionar ale câtorva scriitori născuţi/trăitori în localităţi din istoricul Judeţ Roman, abuziv desfiinţat de administraţia comunistă după Al Doilea Război Mondial. Prezentele fişe se vor regăsi într-un dicţionar alcătuit de noi şi care, probabil, va fi publicat până la sfârşitul anului 2015. Dacă cititorii au şi alte date referitoare la iniţiativa noastră, îi rugăm să ni le facă cunoscute, iar noi ne obligăm să le folosim în forma finală a dicţionarului nostru şi să menţionăm numele colaboratorilor. (autor: Constantin Tomşa) >>>

Cultură romaşcană – Pagina de cultură a municipiului Roman

În cadrul rubricii Cultură romaşcană >Repere culturale romaşcane vă invităm să accesati linkul:  „Pagina de cultură a municipiului Roman” . Vă mulţumim!

Gh. A. M. Ciobanu – „Bine ai rămas în Roman, Celi!”

Puțin după solstițiul verii, acum un secol, în urbea voievodală a Romanului a mai apărut, spre a intra în Istorie, un Geniu: Celibidache Sergiu. Un Geniu, deci un Unicat spiritual, fără pereche și discipoli, cu o viziune existențială și estetică proprie. Prin aceasta, personalitatea sa a concordat de minune cu “ecuația de aur” a Artelor, în general: Unicitate, Originalitate, Irepetabilitate. >>>

Gh. A. M. Ciobanu – biografie

 

        Pe 25 Martie 1925 la Roman se năştea viitorul profesor, eseist,  prozator, poet, exeget al culturii romaşcane. A urmat Şcoala primară şi Liceul în oraşul natal iar bacalaureatul îl absolvă la Sighişoara. A fost admis la câteva Facultăţi dar, din motive materiale, s-a încadrat imediat în învăţământ unde a profesat 50 de ani, predând discipline multiple, ca matematica, filosofia, pornind de la Şcoala Generală, aparţinând oficial de Liceul „Roman Vodă“ şi terminând, de curând, cu Institutul Teologic Franciscan. A desfăşurat o largă activitate culturală, concretizată în sute de conferinţe, din care peste o mie au fost audiţii muzicale iar vernisaje de artă plastică, peste două sute. Timp de 26 de ani a susţinut lunar, la Palatul Culturii din Iaşi, cicluri de audiţii muzicale. Începutul literar în anii 1935-1947, cu poezii, apoi, mai târziu, cu nuvele (Deceneu, Egmont), teatru (Valea Uitaţilor), poeme eseistice (Cristal nocturn).

>>>

Melidonium I

..Vineri, 22 mai 2009, Biblioteca Municipală „George Radu Melidon” din Roman a găzduit

prima ma­nifestare organizată de Societatea  Culturală „G. R. Melidon”. Programul  a cuprins prezentarea revistei culturale „Melidonium” şi lansarea volumului „Omnifonismul”, scris de profesorul Gheorghe A. Ciobanu. Apărută  recent, sub egida Societatăţii  Culturale „G. R. Melidon”, revista „Melidonium”

Lansare revista Melidonium numărul I                          Lansare revista Melidonium numărul I în Aula Bibliotecii „George Radu Melidon” Roman

>>>