Ileana Costea – Voci româneşti prezente pe scena operei din Los Angeles

Ileana CosteaÎn ultimii zece ani cîntăreţi de operă Români şi-au făcut prezenţa simţită pe scena operei din Los Angeles. Spectacolele de operă au loc în clădirea Dorothy Chandler Pavilion de la Music Center în “downtown”.  Plácido Domingo este directorul artistic al operei.  Maestrul Domingo a jucat în prima producţie a companiei de operă în 1986. James Conlon este directorul muzical şi dirijorul principal al orchestrei operei. De multe ori opera invită dirijori de renume şi cîntăreţi internaţionali deosebit de talentaţi. Spectacolele sunt de foarte bună calitate, repertoriul este variat şi uneori sunt premiere mondiale, ca de examplu opera contemporană “Il Postino” de compozitorul Mexican Daniel Catán. Surpriza este că nu rareori apare si o prezenţă romanească. >>>

Reclame

Tiberiu Olah – Suita simfonică „Mihai Viteazul”

Mony Bordeianu: interviu cu Alice Năstase Buciuta

mony-bordeianu-stiu-ca-nicu-covaci-si-cu-mine-vom-face-inca-multi-ani-muzica-impreuna-16262

Mony Bordeianu este fondator al trupei Phoenix, fost tobosar al trupei Sfintii si cel dintai solist al trupei noastre atat de iubite care a compus Canarul, Fata verde, Vremuri… Este omul care nu s-a dezis niciodata de Nicu Covaci si cel care a sarit intotdeauna sa-i ia apararea, pentru ca ii leaga o prietenie de o viata. Cei doi nu seamana, insa, unul cu celalalt. Mony Bordeianu e rebel, romantic si indragostit mereu, in timp ce Covaci e razvratit si dur.
Intr-un interviu exclusiv, Mony Bordeianu ne-a vorbit despre viata si despre dragostea lui secreta, despre muzica si despre ratacirile sale prin lume, despre visurile pe care urmeaza sa le implineasca in curand… >>>

Ansamblul de muzică tradiţională ,,Icoane”

ansamblul-icoaneAnsamblul de Muzică Tradiţională Românească „ICOANE” al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca a luat fiinţă în anul 1995 din dorinţa de a reînvia şi promova valorile spirituale tradiţionale româneşti, constituind în acest sens un model la nivel naţional. Ansamblul, instruit şi condus de către prof.univ.dr. Ioan Bocşa, este format din studenţi şi absolvenţi, având ca liant pasiunea pentru tot ceea ce înseamnă tradiţie populară.

>>>

Jean Moscopol

>>>

Ana Maria Ababei – Mama, norocelul meu

Costică Matei Creangă la Festivalul folcloric ,,Doruri mușatine” Roman Ediţia a-VII-a

Călin Brăteanu

Catarina Coresi-Lal, într-o postură inedită

Soprana Catarina Coresi-Lal este protagonista spectacolului Carmen, adaptare dramatică a nuvelei lui Prosper Merimee, regizat de Camelia Tino la Teatrul Pygmalion din Viena (spectacolul are loc în această seară, luni 12 noiembrie 2012, ora 19, pe scena Teatrului Dramatic George Bacovia din Bacău).

În cadrul unui turneu pe care îl întreprinde în mai multe orase din România, cunoscuta trupă a Teatrului Pygmalion din Viena, >>>

Moldoveanul care cântă la Teatrul Bolșoi din Moscova: „Mă rog la Dumnezeu înainte de a urca pe scenă“

Andrei Jilihovschi a câştigat premiul III la Festivalul „Maria Bieşu“ din acest an. Modest și îndrăgostit de muzică. Aşa se descrie Andrei Jilihovschi, moldoveanul care cântă la Teatrul Bolșoi din Moscova. Îşi alege cu grijă rolurile şi îşi face semnul crucii înainte de fiecare spectacol.

Aplaudat pe scene mari din Rusia şi Letonia, cântăreţul de operă Andrei Jilihovschi (27 de ani) este un necunoscut în satul natal – Hârtop, Cimişlia. „Aveam 19 ani când am plecat din Republica Moldova. Foarte rar mai trec prin sat, pentru că şi părinţii mei s-au mutat mai aproape de Chişinău”, explică tânărul. Chiar şi aşa, nu-i place să i se spună vedetă şi se recomandă cu modestie ca un băiat de la ţară, născut într-o familie numeroasă, cu 11 copii. >>>

Ansamblul vocal-instrumental Ciutura

Această prezentare necesită JavaScript.

Grupul vocal-instrumental ,,CIUTURA ” de la Şcoala Baişeşti com. Cornu Luncii judetul Suceava.

George Enescu – Rapsodia Română Nr. 1, dirijor Sergiu Celibidache

O romașcană în lumea jazzului

Romașcana Elisabeta Campău este considerată de specialiști ca una din cele mai bune voci ale jazzului românesc. Trupa înființată de ea cu doi ani în urmă a cîntat deja în deschiderea concertelor unor artiști cunoscuți.

>>>

La vie en rose

Formaţia „Trandafir” din Moldova

Vasile Menzel – O întâmplare adevărată

                   Născut în 1763, compozitorul francez de largă popularitate, Henri Etienne Mehul, era bântuit de o lene proverbială de care nu putea să scape cu nici un chip. Pentru a se feri de meteahna sa, Mehul a folosit o metodă foarte originală şi anume: l-a rugat pe domnul Lenoir, prefectul poliţiei de la acea vreme, care era un mare admirator al muzicii sale, să-i facă favoarea să-l aresteze cât mai repede cu putinţă. >>>

Influențe ale folclorului muzical românesc în lirica eminesciană

Nichita Stănescu spunea că pentru el patria este limba română. De aceea – continuă poetul –pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte. Cu aproape un veac mai înainte, Eminescu a notat în epopeea dramatică Horia, unul din proiectele sale nefinalizate: Limba e muzica celui mai mare maestru al ei, muzica nu e decât limba română pusă-n muzică. Limba română născută pe note, limba română cântată în ape, ţeara unei feerii[1].

Ambele definiţii sunt complementare şi surprind în sintetize metaforice transcedentale tot ceea ce n-ar putea conţine o raţională şi riguroasă formulare filologică. >>>

Ovidiu Trifan – Muzica sacră în spaţiul muşatin

Chiar dacă noul climat spiritual configurat în ultimele secole este marcat de indiferenţa manifestată de o parte din societate faţă de credinţă, în general, o dezvoltare considerabilă a cunoscut-o, chiar în acest arc de timp, muzica sacră. Ca element structural de bază al cultului creştin, acest gen muzical cunoaşte două accepţiuni: una se referă la muzica integrată organic în actul liturgic, iar cealaltă, la acele creaţii de mare elevaţie spirituală care conţin referiri de ordin religios, dar nu fac parte integrantă din serviciul divin. Muzica sacră poate avea pentru fiecare dintre noi efectul unei tonifieri a propriilor noastre speranţe, uneori abia regăsite, alteori purtând încă umbrele îndoielii. Cei care îşi  deschid larg poarta sufletului, vor simţi cum această muzică reuşeşte, mai mult decât oricare altă formă de compasiune verbală, să-l convingă pe om în direcţia împăcării cu Dumnezeu şi cu sine însuşi.

>>>

Mihaela Ursuleasa in memoriam: S-a stins o flacără a muzicii

 

Se poate vorbi la Mihaela Ursuleasa de acele revelaţii ce privesc natura spirituală a muzicii, de darul în baza căruia îşi însuşea aceste date drept aspecte care devin proprii, care devin fundamentale în cadrul adresării artistice.

Greu, foarte greu de acceptat faptul că una dintre stelele  importante ale vieţii muzicale a zilelor noastre, un tânăr artist aflat în temeinică ascensiune, dispare de pe firmamentul muzicii. >>>

Formaţia de muzică veche Anton Pann

>>>

Festival de laută la Cetatea Neamţului

In perioada 19-21 august se desfasoara, in Sala Sfatului din Cetatea Neamtului, primul festival de lauta din Romania, informeaza organizatorii.

Potrivit profesorului Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Neamt, la eveniment sunt asteptati sa participe cateva zeci de iubitori ai muzicii medievale care vor asista la un concert de muzica de lauta.  >>>

Radu Lupu atinge vibraţiile infinitezimale ale poeziei – Pianistul sunetelor calde şi rafinate

       Radu Lupu este adulat de melomani deşi, de peste 20 de ani, n-a mai înregistrat niciun disc, a interzis difuzarea concertelor lui la radio şi nu dă interviuri. Totuşi, anul trecut, Casa Decca a publicat o casetă cu şase CD-uri, regrupând ansamblul înregistrărilor sale, realizate aici: Integrala concertelor pentru pian de Beethoven, “Concertul nr. 1” de Brahms, cel de Grieg, Concertele “12” şi “21” de Mozart şi “Concertul nr. 54” de Schumann. >>>

Gărâna – un nume sinonim cu jazzul contemporan: Interviu cu Marius Giura

Între 12 şi 15 iulie 2012, a avut loc cea de-a şaisprezecea ediţie a Festivalului Gărâna Jazz. Ca şi ediţiile anterioare, evenimentul s-a bucurat de o participare de gală şi de un public pe măsură. Ţinînd cont că Gărâna se află în Munţii Semenic, la peste 900 de metri altitudine, că drumul de acces este unul secundar (ce porneşte din Reşiţa), iar audienţa depăşeşte de zeci de ori capacitatea de cazare în hotelurile şi pensiunile zonei, fenomenul cultural care stă la baza festivalului este cu atît mai surprinzător. Pentru a pătrunde tainele acestuia, am preferat în locul unor speculaţii paralele să discutăm în cadrul unui interviu oferit (în exclusivitate) de însuşi organizatorul festivalului, Marius Giura. >>>

Grigore Leşe şi ultimii rapsozi

Vasile Iovu, cetățean de onoare al municipiului Chișinău

Naistul Vasile Iovu a devenit cetățean de onoare al municipiului Chișinău, potrivit unei decizii aprobate, marți, 21 februarie, de Consiliul Municipal al Capitalei.

Vasile Iovu s-a născut la 24 iulie 1950 la Bardar, în familia Mariei si a lui Gavril Iovu. La vîrsta de 10 ani, Vasile studiază flautul la liceul „Ciprian Porumbescu”, iar intre anii 1967-1971 e student la Academia de muzica „Gavriil Musicescu” din Chișinău, clasa de flaut si dirijat de orchestră.

>>>

In Memoriam Sergiu Celibidache

Raffaele NAPOLI:„Celibidache a intrat în viața mea la ora 09.59, pe 29 mai 1981, și nu a mai ieșit niciodată!“

Raffaele Napoli este una dintre personalitățile cele mai interesante, mai articulate și mai afabile, între studenții de talent ai lui Sergiu Celibidache. S-a născut în 1955 și este absolvent al Conservatorului „Giuseppe Verdi“ din Milano, cu o diplomă în compoziție și în tehnică dirijorală, urmată apoi de un doctorat în Litere la Roma. După cursurile cu Celibidache, a fost o vreme asistent al dirijorului Peter Maag și a condus, pe lîngă principalele formații de muzică clasică din Italia, orchestrele simfonice din Madrid, Washington, Berna, și la Opera din Hamburg. Ca pedagog, s-a distins prin cursurile ținute timp de două decenii asupra „practicii dirijorale a orchestrei“ și este autorul unei absolut remarcabile serii de emisiuni radiofonice dedicate lui Sergiu Celibidache la RAI.

>>>

Irina Loghin, un mit al muzicii populare româneşti

Spui Irina Loghin şi de îndată ai faţa ochilor acea doamnă frumoasă şi distinsă, care de peste 40 de ani poartă stindardul muzicii populare româneşti pretutindeni în ţară şi înafara graniţelor ţării.

Este de la sine înţeles că fără o înzestrare specială nu ai cum să ajungi în fruntea interpreţilor de mare clasă şi apoi să te menţii pe aceste poziţii decenii la rând într-o asemenea manieră determinantă, încât pentru mai multe generaţii de ascultători, stilul tău inimitabil să se confunde cu însăşi muzica de cea mai aleasă factură, indiferent de speciile abordate: doine, balade, colinde, cântece de dragoste, de nuntă sau de leagăn. >>>

Mariana Nicolesco: In artă, există azi o falsă scară a valorilor, impusă de puterea banului

Celebra soprană Mariana Nicolesco, una dintre marile voci ale timpului nostru, Reginadel Belcanto, Primadonna Assoluta, Diva Divină, întruchipează prin cântul său idealul de perfecţiune ce animă noile vocaţii lirice din nenumărate ţări ale lumii. Dovadă numărul de aproape 2000 de talente din 47 de ţări care s-au înscris din 1995 până azi la Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée pe care l-a creat la Brăila şi la Cursurile de Măiestrie Artistică pe care le oferă gratuit în anii dintre o ediţie şi alta a competiţiei. În apropierea ediţiei 2012 a Concursului şi a Festivalului Darclée, care au loc între 1 şi 12 august, i-am adresat Marianei Nicolesco câteva întrebări. >>>

Sergiu Celibidache, omul care credea că în muzică nu e nimic de ințeles

Ce e in partitura? Totul! Mai putin esentialul…

Sergiu Celibidache, dirijor

Solomon Marcus (academician si matematician), despre Sergiu Celibidache

 „Am primit de la fiul lui Sergiu Celibidache confirmarea ca Celibidache a urmat un timp un timp Matematica la Facultatea de Stiinte a Universitatii din Bucuresti. E pacat ca aceasta informatie importanta nu apare deloc in prezentarea biografiei sale, dupa cum nu apare nici faptul ca el a studiat si Filosofia la Universitatea din Bucuresti, in anii ’30.  >>>

Sergiu Celibidache s-a întors acasă

În ziua împlinirii a o sută de ani de la nașterea muzicianului romașcan Sergiu Celibidache, fiul său, Serge Ioan Celibidache, a fost prezent la un eveniment emoționant desfășurat la Roman: un bust al compozitorului Sergiu Celibidache a fost dezvelit joi, în piața ce îi poartă numele. “Am avut privilegiul de a fi alături de tatăl meu timp de 28 de ani. Acum, el s-a întors acasă“, a spus, vădit emoționat, fiul compozitorului. UNESCO a declarat anul 2012 “Anul Celibidache”, iar Google l-a omagiat joi pe compozitorul romașcan printr-un logo special.

>>>

Pianiștii absolvenți ai Academiei „Arcadie Trofin” din Roman în recital

Joi, 26 iunie, începînd cu ora 18.00, Școala de Arte “Sergiu Celibidache” din Roman (fosta Școală nr. 7) va fi gazda unui eveniment deosebit. Cu ocazia absolvirii cursului de perfecționare pentru pian al academiei “Arcadie Trofin”, va avea loc un curs festiv care va începe la ora 10, la școala de arte, curs ce va fi încheiat cu un recital de excepție, sub îndrumarea maestrului Iulian Arcadie Trofin. >>>

Maria Tănase- Personalități feminine din România

Maria Tănase (25 septembrie 1913, Bucureşti-22 iunie 1963, Bucureşti). Interpretă de muzică populară. Fiica lui Ion Coandă Tănase şi a Anei (născută Munteanu), studiază la Şcoala de fete „Ion Heliade Rădulescu” din Bucureşti, doar cursul inferior, fiind obligată să muncească, alături de fraţii şi părinţii săi, pentru a se putea întreţine. Începând cu 1945, a urmat Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, avându-l ca profesor pe Ion Manolescu împreună cu care juca pe scena Teatrului Municipal. În 1934 este admisă, prin concurs, la Teatrul „Cărăbuş”, condus de Constantin Tănase, şi distribuită într-un grup vocal în spectacolul de revistă Cărăbuş-Expres, pe al >>>

Grădina din buzunarul lui Celibidache

Cristian Mandeal va dirija la Ateneu, pe 30 iunie

Până pe 7 iulie, la Bucureşti se află în desfăşurare prima ediţie a Festivalului „Sergiu Celibidache“, care marchează 100 de ani de la naşterea dirijorului român.

Organizat pentru prima dată în România, Festivalul „Sergiu Celibidache 100″ îşi propune să marcheze centenarul naşterii celebrului muzician. Cu acest prilej, de pe 3 mai şi până pe 7 iulie, la Bucureşti se desfăşoară prima ediţie a acestui important eveniment, ce va avea loc odată la doi ani şi la care participă nume cunoscute ale muzicii contemporane. >>>

Grigore Leșe- tradiții românești

 

 

Bustul compozitorului Sergiu Celibidache va fi amplasat în Roman

Un bust al compozitorului Sergiu Celibidache  va fi amplasat, în curînd, în piațeta ce va purta același nume, situată în fața fostei Școli de Muzică din Roman. Aproximativ 4.000 de euro au fost cheltuiți pentru realizarea acestui bust, de către moștenitorii compozitorului. >>>

Maria Tănase- biografie

Maria Tănase (25 sept. 1913, București-22 iunie 1963, București)

S-a nascut la Bucuresti, în strada Livada cu Duzi din cartierul Caramidarii de Jos, pe 25 septembrie 1913. Era al treilea copil al Anei Munteanu, originara din comuna Carta (Fagaras) si al lui Ion Coanda Tanase, din satul oltenesc Mierea Bîrnicii, de pe valea Amaradiei.

Prima oara a cîntat în public în 1921, pe scena Caminului Cultural ‘Caramidarii de Jos’ din Calea Piscului, la serbarea de sfîrsit de an a Scolii primare nr. 11 Tabacari. >>>

Horia Mihail a încântat romașcanii cu „Pianul călător”

 Iubitorii de muzică din Roman au avut privilegiul de a-l asculta, miercuri seară, pe Horia Mihail, într-un recital de pian care a încîntat auditoriul.

Pianistul Horia Mihail este protagonistul unui proiect cultural organizat de Radio România Cultural și Asociația Culturală Ascendo. Proiectul, denumit “Pianul călător”, are ca finalitate donarea unui pian de concert unei localități din țară. >>>

Ciprian Porumbescu

Ciprian Porumbescu- „Iar când fraților, m-oi duce…” 130 de ani de la moartea lui Ciprian Porumbescu

După o călătorie de aproape patru zile și patru nopți, miercuri 27 februarie 1883, Ciprian Porumbescu coboară din trenul de Cernăuți în gara Ițcani-Suceava extenuat de drum. Deoarece îi era “prea greu a prourma călătoria mai departe, încă astăzi[1], prin intermediul birjarului unei trăsuri, care aștepta pe un instrumentist chemat de Mărioara pentru a-i acorda pianul, Ciprian trimite o scrisoare tatălui său, iar el, rămâne, peste noapte, la Lola Lichtenberger, rudă apropiată a Gorgonilor și bună prietenă cu Berta. >>>

Există o viață muzicală și dincolo de Prut…

Cultura muzicală de la est de Prut, alături de cea din întreg teritoriul românesc, reprezintă întreaga varietate a vieţii poporului băștinaș. În ea se reflectă sufletul fiecărui basarabean și tot ea înseamnă profunzime muzicală, temperament, omagiu adus strămoşilor, libertatea gândirii muzicale, cântec de leagăn al mamei, şi nu în ultimul rând un șlagăr, care poate deveni cunoscut pe parcursul a câteva zile din istoria neamului.

Arta muzicală basarabeană se prezintă ca una cu rădăcini adânci milenare care a evoluat de-a lungul veacurilor odată cu trecerea timpului istoric, încadrându-se în unele sisteme culturale majore, cum ar fi Imperiul Otoman, Imperiul Țarist sau URSS. Cele mai vechi creaţii muzicale autohtone sunt cântecele de muncă şi cele ritualice: colindele, cântecele de pahar, bocetele de nuntă, bocetele de înmormântare, etc. Baladele au ajuns până astăzi din timpuri străvechi. Acestea reflectă lupta poporului contra cotropitorilor străini şi boierilor feudali. Un loc important în cultura tradiţională basarabeană îl ocupă cântecele lirice şi cele cu caracter de protest social, printre care se află doina, apărută în perioada feudalismului timpuriu, dar şi colindele – cântece ritualice, înrudite oarecum și cu „koliada” popoarelor slave. >>>

Johnny Răducanu- O mie şi una de poveşti

Johnny Răducanu mi se pare a fi definiţia însăşi, vie, palpabilă şi ambulantă a PRIETENIEI. Popular cum pare, s-ar putea bănui că are o sumedenie de prieteni; adevărul nu este chiar acesta.
Aleşi pe sprînceană de-a lungul celor, iată, şaptezeci de ani, aflaţi pe pămînt sau sub pămînt, aceia printre care s-a învîrtit şi se învîrteşte ca un spiriduş ce prinde sufletele cu mii de sfori, toţi au ştiut să se bucure de devoţiunea lui. Totală şi pînă la capăt. Dincolo de bombăneli în barbă, de proteste, revolte sau ape liniştite, de vorbe care amestecă aiuritor tandreţea şi ironia. Johnny Răducanu are vocaţia prieteniei. Relaţia cu cei pe care îi iubeşte poate fi citită din felul în care ţine contrabasul în braţe. Se încordează, cuprinde instrumentul şi pare că sînt unul şi acelaşi, se depărtează brusc dar degetele rămîn mîngîind coardele, dialogul lor tainic nu se întrerupe nici-o secundă. La fel clapele >>>

Sergiu Celibidache -„Un mare artist, un om fără compromisuri”: Interviu cu Serge Ioan Celibidache

– Festivalul „Sergiu CELIBIDACHE” la Bucureşti –

Dacă UNESCO a declarat 2012 „Anul Sergiu Celibidache“, fiul dirijorului, Serge, declară 2012 „Anul Muzicii“, organizînd în România, la 100 de ani de la naşterea celebrului dirijor, prima ediţie a unui festival care se va întinde pe două luni – din mai pînă în iulie. Aşadar, Festivalul „Sergiu Celibidache 100“ reuneşte şapte masterclass-uri toată luna mai, la care accesul este gratuit, susţinute de artişti-instrumentişti de excepţie, din toată lumea, pentru studenţii din România şi din străinatate. Începînd cu finele lunii iunie, sînt programate opt concerte susţinute la Ateneul Român cu artişti recunoscuţi internaţional, foşti elevi ai lui Sergiu Celibidache. Festivalul este bienal, actuala ediţie se desfăşoară pînă pe 7 iulie. Iniţiatorul festivalului este Serge Celibidache, fiul compozitorului. >>>

Jazz: Dalila Cernatescu & Florin Raducanu- „Mocirita”

Maria Iliuţ – o privighetoare a munţilor carpatini

În folclorul nostru există o voce de privighetoare, coborâtă din pieptul munţilor carpatini spre plaiurile cu flori. E o voce inconfundabilă care reprezintă cel mai bine Nordul folcloric, o voce de nivelul Minei Pâslaru şi Sofiei Vicoveanca, dar care nu a avut fericitul prilej de a fi cunoscută în Ţara care ne aparţine, dar de care am fost rupţi trupeşte şi spiritual. >>>

Festivalul Sergiu Celibidache- Interviu cu Serge Ioan Celibidache

În perioada 3 mai – 7 iulie, la Bucureşti are loc prima ediţie a Festivalului „Sergiu Celibidache“, organizată cu prilejul aniversării a 100 de ani de la naşterea marelui dirijor român. Festivalul este organizat de Fundaţia „Sergiu Celibidache“, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti. Timp de mai bine de două luni, vor avea loc concerte, expoziţii, masterclass-uri, conferinţe şi proiecţii de filme, la care vor participa invitaţi din ţară şi de peste hotare. Regizorul SERGE IOAN CELIBIDACHE, fiul marelui dirijor şi preşedintele Fundaţiei care organizează festivalul, vorbeşte despre acest eveniment, dar şi despre relaţia sa cu România. >>>

Corul Parohiei “Isus, Bunul Păstor” din Roman, în concert la Padova

Pe 13 mai, comunitatea română catolică din Padova a celebrat sărbătoarea hramului, cinstind-o pe Preacurata Fecioară cu titlul de Maică a Unității.

La liturghia hramului, precedată de recitarea comunitară a rugăciunii Rozariului, românii catolici din Padova au avut bucuria de a-i primi ca oaspeți deosebiți pe membrii corului Parohiei “Isus, Bunul Păstor” din Roman, însoțiți de parohul lor, părintele Francisc Fărcășel, precum și de un grup de surori italiene, care, deși nu cunosc limba română, au vrut să se alăture comunității și să împartă aceste momente de sărbătoare. >>>

Ciprian Porumbescu- Balada

Festivalul Internaţional SIMN 2012

Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi 
Ediţia a 22-a
19 – 27 mai 2012, Bucureşti
 
Organizatori: Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Co-organizatori: Asociaţia Română a Femeilor în Artă, Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România >>>

Ştefan şi Mărioara Porumbescu, oaspeţi la Viena

Ștefan, Mărioara și Ciprian Porumbescu, 1881, Viena

Pe la jumătatea lui iulie 1881, Ciprian Porumbescu a fost vizitat de fratele şi surioara sa din Bucovina. Mărioara a venit la Viena pentru a cunoaște Austria și a se confrunta cu frumusețile capiltalei imperiale, iar Ștefan pentru a fi consultat de un medic cu autoritate profesională, care i-ar puta ameliora boala ereditară ce-i măcina, iremediabil, sănătatea. >>>

Angela Gheorghiu