Constantin Tomşa: Un excelent dicţionar–album de artă, la Roman

După o consistentă şi bine elaborată lucrare, pe baza unei cunoaşteri din interior, într-o perioadă de peste trei decenii, avem în vedere monografia „Muzeul de Artă din Roman – 50 de ani” (2008), Minodora Ursachi pune la îndemâna celor interesaţi un amplu dicţionar „Identităţi artistice la Roman” (2013), o lucrare ce completează, în mod fericit, pe cea dintâi, îmbogăţeşte zestrea spirituală a „cetăţii muşatine” de la confluenţa Siretului cu Moldova şi nu în ultimul rând, dă dreptul distinsei autoare să ocupe un loc, onorabil şi onorant, în pleiada creatorilor de valori culturale din această parte de ţară.

La fel de onorantă este publicarea acestei cărţi şi pentru Editura „Muşatinia” din Roman, manager Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, care şi-a obişnuit concetăţenii şi nu numai cu apariţii editoriale aparte, realizate în condiţii de excepţie. Cartea este girată de distinsul şi cunoscutul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, care semnează un succint „preambul” în stilu-i binecunoscut şi inconfundabil, prin precizia şi preţiozitatea aprecierilor, căruia i se alătură Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, semnatara unei „prefeţe”, în care ţine să precizeze importanţa dicţionarului şi locul autoarei (pe care o consideră „o distinsă Doamnă a culturii romaşcane”) în cadrul familiei oamenilor de cultură din municipiu.

Reclame

Virgil Răzeşu – Identităţi …

Nu cu multă vreme în urmă, Minodora Ursachi şi Editura Muşatinia din Roman, ne-au bucurat nevoia de frumos şi cunoaştere, oferindu-ne o realizare de excepţie, „Identităţi artistice la Roman”, lucrare care depăşeşte limitele unei antologii sau ale unui dicţionar de autori.
Cinstind vorbind, odată ce ai cartea în mână şi o întorci pe toate feţele, devine firească dorinţa de a-ţi exprima satisfacţia pentru reuşita editorială, aspectul general şi greutatea ei (la propriu), prilejuind prima constatare că s-a folosit o hârtie de foarte bună calitate. Confirmarea vine imediat ce începi a răsfoi cartea, numeroasele reproduceri alb-negru şi color beneficiind de o realizare apropiată de fotografie, pe suport lucios, care le pune în valoare, conferind întregului tom valoarea demnă de conţinut, pentru care „Muşatinia”, casă editorială de calitate, şi directoarea acesteia, Emilia Ţuţuianu, au dreptul deplin la felicitările şi recunoştinţa noastră.

Nelu Grădeanu – Impresii de lectură

Fiecare localitate, mai mare sau mai mică, deţine un patrimoniu material şi spiritual uman cu care se prezintă in istorie şi care contribuie la dezvoltarea unei ţări.
Nici oraşul Roman nu face excepţie, ba aş zice că se situează, la bursa reală a valorilor, înaintea multor oraşe cu pretenţii de răsărit de soare în sfera culturală. Patrimoniul uman ce activează, identifică şi cercetează istoria culturală, economică şi socială a unei localităţi, este relativ restrâns. Aceste personalităţi locale, de cele mai multe ori, sunt în egală măsură preţuite şi invidiate. Noi, concetăţenii şi beneficiarii muncii lor, ar trebui să-i preţuim la justa lor valoare! Oraşul Roman a ştiut să-şi preţuiască valorile, personal constatând lucrul acesta vis-à-vis de ilustrul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, personalitate unică în spaţial citadin actual.
Voi face referire la munca şi personalitatea unui alt intelectual romaşcan, d-na Minodora Ursachi, reputat muzeograf şi cercetător de anvergură naţională, care şi-a dedicat întreaga viaţă Muzeului de Artă din Roman, promovând artiştii locali şi prezentând publicului romaşcan, de-a lungul unei vieţi, variate evenimente din lumea artelor plastice. Cu ocazia venirii mele la Roman, domnia sa mi-a oferit o recentă apariţie editorială şi anume volumul Identităţi artistice la Roman, lucrare editată la prestigioasa editură Muşatinia condusă cu pricepere de o altă distinsă doamnă a spaţiului spiritual muşatin, Emilia Ţuţuianu Dospinescu, cea care semnează şi prefaţa acestei cărţi. Citind-o, am regăsit în paginile ei artişti dragi şi personalităţi venerate de mine, precum eseistul Gheorghe A. M. Ciobanu şi criticul de artă Valentin Ciucă. Cu nostalgie am lecturat pagina dedicată primului meu profesor de desen, prof. Constantin Chiţimuş…

Minodora Ursachi: O apariție editorială necesară – Identități artistice la Roman

Dicționarul „Identități artistice la Roman” a apărut ca o necesitate, dar și ca o datorie morală a unui om care a cercetat de-a lungul anilor fenomenul artistic local, drumul parcurs în timp al creatorilor legați într-un fel sau altul de aceste locuri, care și-au adus contribuția ori o aduc la creșterea și diversificarea artei noastre românești, la conturarea și particularizarea mișcării artistice locale. Sunt prezentați artiștii, romașcani prin naștere, fiii adoptivi, cei care au studiat la diferite școli, au fost profesori, au desfășurat activitate expozițională sau au poposit deseori la rude și prieteni, unii stabiliți aici, alții în alte orașe ale țării sau peste hotare. Nu i-am uitat nici pe cei din împrejurimile Romanului sau pe adevărații artiști ai cuvintelor – criticii de artă, prezenți la numeroase vernisaje și lansări de cărți. Formați în țară sau în străinătate, prin a căror operă de o mare varietate de forme, a expresiei plastice, a viziunii estetice și concepției filozofice, ei s-au făcut resimțiți și în evoluția artelor plastice din Roman.
Odată cu înființarea Școlii de Muzică și Artă la Roman, au plecat de aici absolvenți talentați care au primit o instrucție artistică de calitate din partea unor profesori deosebiți – Dumitru Avram, Grigore Andreescu, Gh. Iliescu, Gh. Tonița, Gh. A. M. Ciobanu și Iosif Haidu, confirmați mai târziu drept valori în arta națională.

Lansare de carte: Identităţi artistice la Roman, autor Minodora Ursachi

Identităţi artistice la Roman, de Minodora Ursachi

Cartea a apărut la Editura “Muşatinia” şi va fi lansată la Muzeul de Artă din Roman.

Minodora Ursachi, muzeograf, fondatoarea Muzeului de Artă din Roman, fost director al instituţiei de cultură, face o surpriză plăcută iubitorilor de artă şi nu numai. Pe 22 martie, Minodora Ursachi îşi va lansa cea mai recentă apariţie editorială. “Identităţi artistice la Roman”, lucrare apărută în acest an la Editura “Muşatinia” din Roman, este un dicţionar care însumează 142 de artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi, critici de artă – din Roman şi din zona limitrofă – Avereşti, Bozieni, Gâdinţi, Gherăeşti, Horia, Sagna, Spiridoneşti, Tămăşeni, Trifeşti- sau care au fost în trecere prin Roman. “Autoarea sintetizează în chip strălucit calităţile de istoric al artei, estetician şi eseist, cât şi fericitele însuşiri de iniţiator, organizator şi deschizător de perspective ale judecării evaluativ-critice a tuturor lucrărilor plastice, personale şi ale şcolilor şi curentelor naţionale şi universale, astfel încât fiecare operă îşi găseşte locul într-un univers de creaţie”, scrie, în prefaţa lucrării, Emilia Țuţuianu, directorul Editurii “Muşatinia”.

Valori artistice – Valentin Ciucă

Ciucă Valentin (1943, Vălenii de Munte, Judeţul Prahova). Critic de artă, scriitor, membru al AICA, Paris şi membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A absolvit cursurile Facultăţii de Filologie, Iaşi, 1968 şi apoi pe cele ale Facultăţii de Drept, 1978 din cadrul Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi. Începând din anul 1969 a lucrat ca muzeograf, bibliotecar, director al Şcolii Populare de Artă, director al Muzeului de Artă, Piatra Neamţ. A beneficiat de burse de studii în Italia (1985), Olanda (1995). Între anii 1990-1995, a fost redactor şef adjunct şi apoi, în perioada 1995-2005, director al Studioului de Radio Iaşi.

Minodora Ursachi – Artele plastice în Roman

Tradiţiei culturale a oraşului Roman i se integrează si creaţia artistică, apărută pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Des­coperirile arheologice au scos la iveală numeroase materiale din epoca neolitică care surprind prin frumuseţea ornamentaţiei şi rafinamentul coloristic, prin originalitatea componistică şi stilistică a artei dacilor sau varietatea manifestărilor artistice medievale. Monumentele religioase- ctitorii domneşti sau bisericeşti, colec­ţiile de obiecte au valoare istorică şi artistică ale acestora, manuscrisele şi tipăriturile întregesc aspectul vieţii artistice romaşcane începând cu secolul al XV-lea şi până în secolul ai XlX-lea. Să amintim în această ordine de idei un document , cel din anul 1415, prin care Alexandru cel Bun dăruia două sate zugra­vilor Nichita şi Dobre, pentru

1 octombrie: Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice – La mulţi ani romaşcanilor care ne fac cinste!

Această prezentare necesită JavaScript.

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice este sărbătorită în fiecare an, în data de 1 octombrie.Cu această ocazie, Thoraya Ahmed Obaid, Directorul Executiv al Fondului ONU pentru Populație ne reamintește cât de valoroși sunt oamenii, indiferent de vârsta lor, iar noi, românii ne putem aminti de cunoscutul proverb „Cine n-are bătrâni să-și cumpere”.

Regal cultural la Muzeul de Artă din Roman, lansare de carte, autor Gh. A. M. Ciobanu

Sâmbătă 29 septembrie 2012 la Muzeul de Artă din Roman, într-o ambianţă culturală deosebită au fost lansate volumele „Mecena medic şi misionar Teodorescu” şi „Portrete printre rame” semnate de publicistul romaşcan Gh. A. M. Ciobanu. Au fost prezenţi la manifestare primarul de Roman prof. Dan Laurenţiu Leoreanu, publicistul Gh. A. M. Ciobanu, criticul de artă Valentin Ciucă, arhidiaconul Ciprian Ignat din partea ÎPS Ioachim Băcăuanul episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, pictorul Nelu Grădeanu, editoarea volumelor Emilia Ţuţuianu,  muzeograf Mihaela Ciobanu. Din publicul prezent la manifestare amintim pe dna. Elena Ciobanu, soţia Maestrului Ciobanu, dna. dr. Sofia David, prof. Vasile Ursachi, prof. Minodora Ursachi, prof. Cecilia Bănică Pal, dr. Larisa Schuster, poeta Violeta Lăcătuşu, poetul Mircea Bostan, pictorul Florin Mircea Zaharescu, pictorul  Iosif Haidu, ing. Toader Dumitrache.

Tabloul lui Ștefan cel Mare din Muzeul de Istorie, Roman

Tabloul lui Ștefan cel Mare din muzeul romașcan de istorie a fost descoperit într-un grajd, cu pînza sfîșiată. Mașina care-l aducea de la restaurare a fost implicată într-un accident rutier.

 În secția de artă medievală a Muzeului de Istorie din Roman se află, neștiut de nimeni, un tablou al lui Ștefan cel Mare, cu valoare de unicat. Valoarea tabloului este dată nu numai de semnătura de pe pînza tabloului, aparținînd cunoscutului pictor și restaurator de pictură veche bisericească al timpului, Epaminonda Anibal Bucevschi, și de faptul că acest tablou prezintă cea mai fidelă reproducere a chipului domnitorului moldovean, ci și de istoria cu totul specială a acestei lucrări. Pictat în 1884, la comanda Episcopului Melchisedec Ștefănescu, tabloul a fost ani îndelungați în custodia Episcopiei, a făcut războiul, a fost pierdut și regăsit într-un grajd și, în momentul în care totul părea că se aranjase, mașina care-l aducea de la restaurare a fost implicată într-un accident rutier.

Editura Muşatinia din Roman- 10 ani de activitate (2002-2012)

                    10 ani de activitate şi 100 de apariţii editoriale

•  Care este momentul aniversar al editurii? 

 Am fondat această editură în mai 2002, la îndemnul  poetului Daniel Corbu iar în luna august am editat prima carte…Am pornit la acest „dificil” dar frumos drum, în colaborare cu publicistul Gheorghe A.M. Ciobanu, filosoful prof.univ.dr. Tudor Ghideanu, poeta Cecila Pal, doamna Felicia Dumbrava şi diaconul Ciprian Ignat.  Deşi tânără, trecută uneori sub tăcere, Editura Muşatinia a reuşit să dea cititorilor opere de mare valoare pentru cultura naţională şi implicit pentru cultura romaşcană. Am editat într-un timp destul de scurt în jur de 26 volume…iar acum în 2012 numărul titlurilor editate a ajuns la cifra simbolică de 100!

Melidonium III

Sâmbătă 22 octombrie 2011 a avut loc lansarea numărului III al revistei Melidonium, fondată şi realizată de Doamna Emilia Ţuţuianu, sub egida Societăţii Culturale „George Radu Melidon” împreună cu alte două cărţi editate recent la Editura Muşatinia din Roman,

Lansare revista Melidonium numărul III

Melidonium II

Coordonată şi realizată de Doamna Emilia Ţuţuianu, revista „Melidonium”, apărută sub egida  Societatăţii Culturale „George Radu Melidon”, a avut lansarea celui de-al doilea număr,  la Biblioteca municipală din Roman.

Melidonium I

..Vineri, 22 mai 2009, Biblioteca Municipală „George Radu Melidon” din Roman a găzduit

prima ma­nifestare organizată de Societatea  Culturală „G. R. Melidon”. Programul  a cuprins prezentarea revistei culturale „Melidonium” şi lansarea volumului „Omnifonismul”, scris de profesorul Gheorghe A. Ciobanu. Apărută  recent, sub egida Societatăţii  Culturale „G. R. Melidon”, revista „Melidonium”

                          Lansare revista Melidonium numărul I în Aula Bibliotecii „George Radu Melidon” Roman