Ediția a XIV-a „Zilele Melchisedec Ștefănescu” la Roman

În peioada 15 – 16 mai, se va desfășura la Roman, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Ioachim Băcăuanul, cea de-a XIV-a ediție a „Zilelor Melchisedec Ștefănescu”

Programul acestor manifestări cultural – religioase:

Joi, 15 mai:

Ora 11.00, la biserica ”Sf. Voievozi” din Roman, va fi sfințită troița ridicată în cinstea Sfinților Martiri Brâncoveni și a eroilor neamului românesc.
Ora 17.00, la Liceul Teologic ”Episcop Melchisedec” va avea loc conferința ”Episcop Melchisedec Ștefănescu – păstor și liturghisitor”, susținută de prof.univ. dr. Alexandru M. Ioniță de la Universitatea ”Ovidius” – Constanța, apoi va fi lansat volumul ”Cuvinte vii” din colecția ”Opera omnia” – Melchisedec Ștefănescu. Cartea va fi prezentată de arhim. Pimen Costea, exarhul mănăstirilor din Eparhia Romanului și Bacăului.
Ora 18.00 – o scurtă prezentare a Simpozionului național ”Crucea în imaginația copiilor”, ajuns la cea de-a III-a ediție
Cuvântul de învățătură al Preasfințitului Părinte Episcop Ioachim Băcăuanul.

Vineri, 16 mai:

Ora 8.30, la Catedrala Arhiepiscopală ”Sf. Cuv. Parascheva” din Roman, slujba Sfintei Liturghii oficiată de Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul
Ora 11.00, acordarea premiilor pentru Concursul Național de miniproiecte duhovnicești: ”Sfânta Euharistie – lumina vieții creștine”.
Ora 12.00, va avea loc procesiunea de la Catedrale Arhiepiscopală la mormântul episcopului Melchisedec Ștefănescu și o slujbă de pomenire a marelui ierarh.
Ora 12.30 – premierea câștigătorilor Concursului Național ”Melchisedec Ștefănescu, ierarh cărturar”, organizat de Liceul Teologic ”Episcop Melchisedec” și Școala Gimnazială ”Al. I. Cuza” din Roman.
Ora 13.00 în sala de festivități a Liceului Teologic ”Episcop Melchisedec” va avea loc un workshop pe teme muzicale.
Ora 16.00, slujba Vecerniei la Catedrala Arhiepiscopală, urmată de un concert de muzică bizantină.

Reclame

Melchisedec Ştefănescu – simbol al demnităţii şi prestigiului Ortodoxiei româneşti

Melchisedec-Stefanescu
De 14 ani, la Roman, mijlocul lunii mai este dedicat comemorării fostului episcop al Romanului Melchisedec Ştefănescu. La trecerea episcopului Melchisedec al Romanului din viaţa aceasta în cea fără de sfârşit (16 mai 1892), cel recunoscut în acel moment în mod unanim drept personalitatea cea mai impunătoare a culturii române, Bogdan Petriceicu Hasdeu, scria în „Revista nouă”, numărul 1-2 din aprilie-mai 1892: „a fost un bărbat foarte remarcabil şi un român neaoş din moşi şi strămoşi (…) Episcopul Melchisedec, fără îndoială, a fost bărbatul cel mai cu ştiinţă dintre prelaţii noştri contemporani…”

                                                                                                     Preasfințitul Ioachim Băcăuanul
„Biserica nu se poate izola de ţară, interesele ţării nu pot să fie străine Bisericii”, mărturisea episcopul Melchisedec Ştefănescu într-un Cuvânt rostit la Sankt Petersburg, cu ocazia misiunii diplomatice îndeplinite în 1868 din însărcinarea domnitorului Carol I.

„Un bărbat foarte remarcabil şi un român neaoş”

La trecerea episcopului Melchisedec al Romanului din viaţa aceasta în cea fără de sfârşit, cel recunoscut în acel moment în mod unanim drept personalitatea cea mai impunătoare a culturii române, Bogdan Petriceicu Hasdeu, scria în „Revista nouă” – ultimul periodic pe care l-a condus – numărul 1-2 din aprilie – mai 1892, care avea pe copertă o impunătoare fotografie a celui trecut în veşnicie: „Fiindcă nu aparţinuse nici unui partid politic, moartea lui a trecut aproape neobservată; şi totuşi a fost un bărbat foarte remarcabil şi un român neaoş din moşi şi strămoşi (…) Episcopul Melchisedec, fără îndoială, a fost bărbatul cel mai cu ştiinţă dintre prelaţii noştri contemporani şi locul său în Academia Română, nu o simplă convenienţă politică sau numai o greşeală de adresă, i se cuvenea lui în toată puterea cuvântului (…) Specialitatea lui cea adevărată a fost istoria română bisericească, mai cu seamă adunarea monografică a materialului istoric. Pe acest câmp el a lucrat foarte mult şi nu înceta de a lucra cu stăruinţă până-n ultimele momente ale vieţii. Cronica documentată a diocezei Huşilor şi Cronica documentată a diocezei Romanului, singure ar fi de ajuns pentru a-i asigura un loc de onoare în oricare literatură istorică”. >>>

Melchisedec Ştefănescu – simbol al demnităţii şi prestigiului Ortodoxiei româneşti

Melchisedec-StefanescuOmului, în totalitatea sa, nu numai învăţatului, ci omului providenţial dăruit de Biserica noastră pentru ctitoria a trei generaţii ce şi-au trecut ştafeta, culminând cu generaţia care a făurit România Mare în 1918, i-a aşezat pe frunte o diademă cu strălucirea nepieritoare însuşi cel ce şi-a legat numele de împlinirea lucrării acestor trei generaţii, marele Ion I. C. Brătianu, care l-a caracterizat pe episcopul Melchisedec cu cuvintele „Farul luminos şi principele episcopatului român” . Preasfințitul Ioachim Băcăuanul

„Biserica nu se poate izola de ţară, interesele ţării nu pot să fie străine Bisericii”, mărturisea episcopul Melchisedec Ştefănescu într-un Cuvânt rostit la Sankt Petersburg,, cu ocazia misiunii diplomatice îndeplinite în 1868 din însărcinarea domnitorului Carol I.

>>>

Pomenirea episcopului Melchisedec Ștefănescu la 190 de ani de la naștere

Melchisedec-StefanescuLa mormântul marelui ierarh Melchisedec Ștefănescu va fi oficiată vineri, 15 februarie, la orele 10.30, o slujbă de pomenire la împlinirea a 190 de la nașterea sa. 

   Parastasul va fi oficiat Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența credincioșilor romașcani și a copiilor care beneficiază de sprijin material și suport educațional prin intermediul Fundației ”Episcop Melchisedec”.  >>>

Mariana Cristea – Personalitatea Episcopului Melchisedec Ştefănescu

Melchisedec-StefanescuMelchisedec Ştefănescu în slujba idealurilor naţionale           

Teolog erudit , personalitate culturală de frunte a secolului al XIX-lea, episcopul Melchisedec Ştefănescu a militat cu toată forţa pentru afirmarea neamului în unitate şi pentru creşterea rolului bisericii în viaţa poporului . Marele ierarh a dus o luptă grea pentru dobândirea autocefaliei bisericii ortodoxe române. Aceasta era recunoscuta în anul 1885 de către Patriarhia de la Constantinopol.

 Melchisedec Ştefănescu a fost un cleric militant , un cleric cetăţean , prezent activ în vâltoarea evenimentelor şi frământărilor de la jumătatea secolului al XIX-lea. Astfel, la 1857 , în Adunarea ad-hoc de la Iaşi s-a aflat printre fruntaşii luptei pentru unire . Ştiind că lupta pentru unire este grea şi are de înfruntat mari piedici , marele ierarh , îşi intitula discursul din catedrala episcopală din Huşi , din ziua de 29 iunie 1856 : „Jertfă pentru Unirea Principatelor” . >>>

Melchisedec Ștefănescu – Un nou volum din seria „Opera Omnia”

Zilele acestea a fost tipărit la editura „Filocalia” un nou volum, al doilea, din proiectul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, de editare a operei integrale „Episcop Melchisedec Ștefănescu”.

Intitulată „Evanghelia sau viața și învățătura Domnului nostru Iisus Hristos după cei patru evangheliști”, cartea apărută cu binecuvântarea Preasfințitului >>>

Tabloul lui Ștefan cel Mare din Muzeul de Istorie, Roman

Tabloul lui Ștefan cel Mare din muzeul romașcan de istorie a fost descoperit într-un grajd, cu pînza sfîșiată. Mașina care-l aducea de la restaurare a fost implicată într-un accident rutier.

 În secția de artă medievală a Muzeului de Istorie din Roman se află, neștiut de nimeni, un tablou al lui Ștefan cel Mare, cu valoare de unicat. Valoarea tabloului este dată nu numai de semnătura de pe pînza tabloului, aparținînd cunoscutului pictor și restaurator de pictură veche bisericească al timpului, Epaminonda Anibal Bucevschi, și de faptul că acest tablou prezintă cea mai fidelă reproducere a chipului domnitorului moldovean, ci și de istoria cu totul specială a acestei lucrări. Pictat în 1884, la comanda Episcopului Melchisedec Ștefănescu, tabloul a fost ani îndelungați în custodia Episcopiei, a făcut războiul, a fost pierdut și regăsit într-un grajd și, în momentul în care totul părea că se aranjase, mașina care-l aducea de la restaurare a fost implicată într-un accident rutier. >>>

Melchisedec Ștefănescu – “Lumina Ortodoxiei românești” de Tudor Ghideanu

Aniversarea atestării documentare a unei localităţi, a unei instituţii sau a unui eveniment istoric a mobilizat, de fiecare dată, mari energii umane, în fruntea acestora situîndu-se intelectualii de prestigiu. Aşa s-a întîmplat şi cu ocazia împlinirii, în 2008, a 600 de ani de existenţă a Episcopiei Romanului, cînd au avut loc importante manifestări cultural-religioase, incluse într-un amplu program, manifestări desfăşurate cu binecuvîntarea preacuviosului dr. Ioachim Băcăuanul, arhiereu vicar al Episcopiei de Roman. >>>

Gheorghe A.M. Ciobanu- Nou „Ave”, Editurii „Mușatinia”

Orașul nostru are, în acest an bisect, patru omagieri, ca patru mari aduceri aminte ale unor evenimente cardinale în devenirea sa: Melchisedec (120, plecarea dintre noi), Celibidache (100, naștere), Colegiul Național “Roman-Vodă” (140, ctitorire) și Editura “Mușatinia” (10, de la înființare). Cvartet festiv, dar și prilej de prețuire a celor care ne dăruiesc bucuria, că toate patru sînt sărbătorite cu omagieri alese.

 Ne vom opri numai la una, așa cum se cuvine, la Editura decenară, acea care, tot în acest an festiv, a scos cea de a suta carte. Sau, altfel, spus, a zămislit o variată bibliotecă, asemeni unor edituri mai vechi. >>>

Olimpicii de la Religie, premiați la Centrul Eparhial de la Roman

 Cei mai buni elevi la Disciplina Religie care învață în școlile aflate pe raza județului Bacău au fost premiați de Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, vineri, 1 iunie, la Catedrala Arhiepiscopală ”Sf. Cuv. Parascheva” din Roman în cadrul unei ample ceremonii la care au participat peste 150 de elevi.

Evenimentul a debutat cu o slujbă de Te Deum, oficiată de un sobor de preoți, în prezența Preasfințitului Ioachim Băcăuanul, care a rostit o rugăciune de binecuvântare cu acest prilej. >>>

Seminarul ortodox Sfântul Gheorghe din Roman- Tradiţie şi modernitate

În viitorul an școlar, la Seminarul Teologic Ortodox “Sfîntul Gheorghe” va fi introdusă o specializare nouă: ghid turism religios. Pentru cele 28 de locuri se pot înscrie atît fete, cît și băieți. Printr-un proiect finanțat de Consiliul Județean, la Seminarul Teologic va funcționa un post de radio și va fi editată o revistă școlară.

 Instituție de tradiție pentru învățămîntul teologic din zona Moldovei, Seminarul Teologic Ortodox “Sfîntul Gheorghe” oferă absolvenților de gimnaziu din promoția 2012 posibilitatea de a urma cursurile unei specializări noi: ghid turism religios. >>>

Parastas în comuna Gârcina din judeţul Neamţ, pentru familia Episcopului Melchisedec Ştefănescu

  Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, alături de un sobor de preoţi, a oficiat astăzi Parastasul pentru familia episcopului Melchisedec în satul natal al marelui ierarh care a păstorit în urmă cu peste un secol Eparhia Romanului. >>>

Constantin Tomşa- Episcopul Melchisedec Ştefănescu

Printre personalităţile culturii române din secolul al XlX-lea şi din toate timpurile, la loc de cinste, şi-a înscris numele şi Episcopul Melchisedec (Mihai Ştefănescu, n. în ziua de 16. 02. 1823, la Gîrcina, jud. Neamţ, în familia preotului Petru Ştefănescu), cel care, la douăzeci de ani, a îmbrăcat haina monahală şi care, trecut prin mai „multe şcoli înalte”, a fost profesor la Seminarul de la Socola, director şi profesor la cel din Huşi; a slujit Biserica Ortodoxă Română şi ca membru în diferite delegaţii cu misiuni diplomatice (Petersburg – 1868, Bonn – 1875), ca Episcop al Dunării-de-Jos (1865-1879) si al Romanului (1879 – 1892, anul când a decedat).  >>>

Cea de-a XII-a ediție a ”Zilelor Episcop Melchisedec Ștefănescu” la Roman

În perioada 15 – 20 mai, cu binecuvântarea Preasfințitului Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, se va desfășura cea de-a XII-a ediție a ”Zilelor Episcop Melchisedec Ștefănescu”. >>>

Istoricul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului

 1. Întemeierea Episcopiei Romanului

Totdeauna şi pretutindeni, mai ales, după ce creştinismul a fost decretat religie de stat, o eparhie a luat naştere când un număr mare de credincioşi, răspândiţi pe un teritoriu întins, trebuiau catehizaţi, îndrumaţi, călăuziţi şi, în genere, serviţi prin mijlocirea cultului şi a tainelor sfinte de către slujitorii ierarhiei bisericeşti cărora li se cerea să cunoască temeinic învăţăturile şi rânduielile statornicite de Biserică. O astfel de organizaţie, în fruntea căreia a fost rânduit un slujitor pregătit, vrednic şi înţelept, un episcop, s-a impus ca o necesitate spre a nu fi cu nimic ştirbită unitatea de credinţă şi de disciplină bisericească. Localitatea în care se afla scaunul episcopal, deci sediul administraţiei eparhiale, era, de obicei, un oraş. Ierarhul care conducea o eparhie cu sediul într-o metropolă istorică a căpătat numele de arhiepiscop, mitropolit, patriarh sau papă. Episcopii, cu timpul, s-au grupat în jurul ierarhului din metropolă (capitală) recunoscând întâietatea şi autoritatea sa. >>>

Editura Muşatinia din Roman- 10 ani de activitate (2002-2012)

                    10 ani de activitate şi 100 de apariţii editoriale

  •  Care este momentul aniversar al editurii? 

 Am fondat această editură în mai 2002, la îndemnul  poetului Daniel Corbu iar în luna august am editat prima carte…Am pornit la acest „dificil” dar frumos drum, în colaborare cu publicistul Gheorghe A.M. Ciobanu, filosoful prof.univ.dr. Tudor Ghideanu, poeta Cecila Pal, doamna Felicia Dumbrava şi diaconul Ciprian Ignat.  Deşi tânără, trecută uneori sub tăcere, Editura Muşatinia a reuşit să dea cititorilor opere de mare valoare pentru cultura naţională şi implicit pentru cultura romaşcană. Am editat într-un timp destul de scurt în jur de 26 volume…iar acum în 2012 numărul titlurilor editate a ajuns la cifra simbolică de 100! >>>

Parcul „Melchisedec Ştefănescu” din Roman

După recuperarea patrimoniului Fundaţiei “Melchisedec Ștefănescu”, conducerea acesteia a iniţiat două proiecte sociale, cu o valoare totală de peste şapte milioane lei. Aceste proiecte au constat în înfiinţarea unui centru de zi pentru copii şi a unui centru social multifuncţional. Sfinţirea ansamblului va fi făcută de PS Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. >>>

Melchisedec Ştefănescu va fi sărbătorit în luna mai la Roman

Mănăstirea Humor

Mănăstirea Humor

Începuturile Mănăstirii Humor urcă in veac pana in vremea domniei lui Alexandru cel Bun. In vecinatatea actualei biserici a manastirii Humor se mai vad si astazi ruinele unei mai vechi biserici manastiresti inaltata la inceputul secolului XV. Catre inceputul sec. XVI , manastirea se ruinase si se pustiise probabil in timpul numeroaselor razboaie purtate de Ștefan cel Mare. >>>

Romanul văzut de călători străini şi români, reporteri şi memorialişti (I)

ICălători străini 

A.   Cel puţin 30 de călători străini care au poposit în Roman şi împrejurimi, începînd din secolul al XVI-lea, au lăsat rînduri despre oraş, împrejurimi şi oa­menii săi. Este vorba de misionari şi tri­mişi, în primul rînd catolici, din părţile şi imperiile vecine sau mai îndepărtate. Încît, mai ales în secolele al XVI-lea şi al XVIII-lea, sunt înregistrate în primul rînd numărul familiilor, al caselor şi al bisericilor şi preoţilor catolici.  >>>

Melchisedec Ştefănescu (1823-1892) – in memoriam

images-7Născut la 15 februarie 1823, în comuna Gârcina, judeţul Neamţ, era cel dintâi  din cei unsprezece copii ai preotului Petrache si ai prezbiterei Anastasia Ştefănescu. Tatăl sau a fost un bun preot şi un adevarat slujitor al Bisericii lui Hristos. El a păstorit parohia Garcina timp de 50 de ani. Iar mama sa „a fost model virtuţilor femeii de ţară, cu deosebire, a soţiei preotului de ţară”. Dând copiilor lor o educatie creştineasca aleasă, cinci dintre ei au imbratisat viata calugareasca.
Melchisedec Ştefănescu a fost un ierarh complet, erudit şi literat, istoric şi diplomat, profesor şi teolog, orator şi scri­itor. A trecut prin toate treptele slujirii, fiind diacon: între anii 1834-1838 urmeaza Seminarul de la Socola-Iasi. Dupa ce sta patru ani de zile ca invatator de sat, reia cursurile, si in anul 1843 este numit profesor de retorica, pastorala, istorie si geografie, la seminar dovedindu-se un talentat dascal si catehet. În acelaşi an primeste tunderea monahala cu numele de Melchisedec, iar in anul urmator este hirotonit ierodiacon. Fiind daruit de Dumnezeu cu multa intelepciune si cu o viata duhovniceasca exemplara, intre anii 1848- 1851, ierodiaconul Melchisedec işi continuă studiile la Academia Teologica de la Kiev, infiintată de mitropolitul Petru Movila. Apoi este hirotonit ieromonah si numit profesor de patristica, drept canonic, liturgica si teologie comparata la Socola, unde functioneaza pana in anul 1856. Arhimandritul Melchisedec, prin personalitatea si cultura sa, ridica Seminarul la Socola – cel dintai seminar teologic din tara noastra (1803) si prima scoala gimnaziala din Principate cu predarea in limba romana la nivelul unei adevarate academii teologice romanesti. Aici au crescut si s-au format mii de slujitori ai sfintelor altare. In anul 1856, arhimandritul Melchisedec este numit rector al Seminarului de la Husi, reusind in cativa ani sa-l reorganizeze in intregime, pe masura celui de la Iasi, cu local propriu, cu profesori buni si la un nivel duhovnicesc satisfacator. Aici s-au format peste o mie de preoti buni pentru Biserica lui Hristos, pregatiti cu parinteasca grija de acest mare pedagog. Intre anii 1857-1859, arhimandritul Melchisedec a staruit cu timp si fara timp la unirea Principatelor Romane, folosind cu multa intelepciune, atat catedra, cat si amvonul.  A condus pentru scurt timp des­tinele a două scaune episcopale  al Huşilor (1861-1865) şi al Dunării de Jos, după care, la 3 aprilie 1879, episcopul Melchisedec este chemat sa pastoreasca Eparhia Romanului, pe care o conduce cu aceeasi demnitate si intelepciune duhovniceasca timp de peste treisprezece ani. Ca mare organizator al treburilor bisericesti si luminat pedagog, episcopul Melchisedec dă o mare amploare Seminarului de la Roman. În plan social-administrativ a fost ales şi şi-a îndeplinit cu responsabilitate mandatul de depu­tat în Divanul Ad- hoc, luptînd pentru ca Biserica Ortodoxă să-şi păstreze identitatea şi autonomia. >>>

Melidonium II

Coordonată şi realizată de Doamna Emilia Ţuţuianu, revista „Melidonium”, apărută sub egida  Societatăţii Culturale „George Radu Melidon”, a avut lansarea celui de-al doilea număr,  la Biblioteca municipală din Roman.

>>>