Mariana Gurza: Un vis poate deveni viață, iubire, speranță! Într-un cuvânt, Radio prodiaspora

Motto: “Poţi să cutreieri lumea toată şi să te minunezi de rezultatele civilizaţiei, dar nimic nu-i mai fermecător decât călcâiul de pământ pe care te-ai născut.” (Vasile Alecsandri).
La multi ani, Radio ProDiaspora! Un radio de “vis”, unde iubirea și speranțele ajung la românii de pretutindeni.
Un radio născut din “dor”, pentru cei care dintr-un motiv sau altul au ales alte meleaguri. Indiferent de loc, dragostea pentru pământul natal este de neînlocuit.
aDoamna Ecaterina Cîmpean a înțeles acest lucru și cu multă jertfelnicie a reușit să adune românii risipiți în lume pe undele postului. Un proiect îndrăzneț ce începuse în urmă cu cinci ani.
Robert Landmann din Germania și Ecaterina Cîmpean din România și-au implinit visul!
M-am regăsit în acest cerc select plin de românism cu oameni frumoși ce știu prin diversitate și cu mult suflet să ne ofere un zâmbet, să ne apropie virtual, trăind clipe unice.
Adevarați promotori culturali, luptători pentru păstrarea unității românilor de pretutindeni, și a tradițiilor românești. Este esențial pentru orice român să lupte pentru păstrarea identității Neamului Românesc, oriunde s-ar afla, într-o lume globalizată. Avem comori inestimabile care, sunt promovate de acest post cu generozitate. Redactori, ascultatori aduc noutate prin tot ceea ce intreprind și simt. >>>

Mariana Gurza – poesis

Mariana GurzaUimită privesc…

uimită privesc
cum lumea încet
coboară
fără tăgadă
în adâncuri.

Dorința de a capta
universul
dezlănțuit
de răutatea din noi.
Purtăm încă povara
neîmplinirilor
a iubirilor risipite
în troiene de aur
pentru a stăpâni
ceea ce nu vom avea niciodată… >>>

Mariana Gurza – poeme

gurza2Iubitule, voi fi umbra ta

Eu încă mai sper
să am o plecare provizorie,
să mă pot întoarce,
şi să fiu tânăra femeie din vis.
Să-ţi spun: Vezi, n-am murit,
n-am vrut să te la
singur cu umbra mea!

Cu toate că moartea
e doar un drum…
De-aceea,
eu n-am să mor niciodată
cu adevărat.
Totul e un simulacru
de moarte.
E doar şarada. >>>

Mariana Gurza – Ultimul strigăt

marianaAm renăscut, Doamne

Am renăscut, Doamne
Odată cu învierea Ta.
Cu sufletul curăţat,
Mi-am îndreptat gândul spre Tine.

Tu cel ce te-ai jertfit
Ne-ai lăsat iubirea,
Şi puterea de a deveni copil
Odată cu cel din icoana Maicii Domnului.

Cu el am renăscut, Doamne,
Mai puternică, mai tenace
Având cuvântul Tău drept scut. >>>

Mariana Gurza – Vivat, crescat, floreat, mucenița Neamului Românesc, Aspazia Oțel Petrescu!

Doamna-Aspazia-Otel-Petrescu-Feb-2013-Foto-Cristina-Nichitus-RonceaAspazia Otel Petrescu s-a nascut în ziua de 9 decembrie 1923, în localitatea Cotul Ostriței, nu departe de Cernăuți, în județul Noua Suliță. A crescut în spiritul de jertfă al Mişcării Legionare, al trăirii creştine şi naţionale. Fiică a Bucovinei, colţ de ţară de atâtea ori înstrăinat de străinii, dar izvor nesecat de talente şi caractere româneşti.
Aspazia Oţel Petrescu a venit ca un dar de la Cel de sus, într-o toamnă nostalgică…Despre domnia sa, s-a scris mult și încă se va scrie. Filonul bucovinean ne-a legat încă de la prima convorbire. Caldă, iubitoare și smerită. O viață închinată lui Hristos, Neamului Românesc. Un model de românism incontestabil. La început eram temătoare, copleșită de personalitatea celei care a cunoscut jertfa. Am realizat că, lumina divina, i-a aratat mereu drumul, a întărit-o, reușind să depășescă toate barierele.
A rămas aceeasi…un ochi de lumină pentru Neamul Românesc. Nu și-a părăsit niciodată crezul. Iubirea, jertfa „te împlineşte şi te face desăvârşit”. >>>

Luptătorii pentru Unire: Vasile Plăvan, un Slavici al Bucovinei, văzut de Aspazia Oţel Petrescu şi Mariana Gurza

600px-flag_of_romania-svgDoua marturisiri de suflet despre Vasile Plăvan, jurnalist timp de 13 ani la “Glasul Bucovinei” din Cernauti si militant fervent pentru Unirea Bucovinei cu Ţara, evocari facute de distinsa Doamna Aspazia Otel Petrescu, fosta detinut politic si calauza spirituala a multor generatii de romani, pana acum si inca mult inainte, si de Doamna Georgeta Plăvan Ştefănescu, fiica ziaristului bucovinean. Cele doua prezentari au fost scoase la lumina de sensibila scriitoare Mariana Gurza, autoarea lucrarii “Vasile Plăvan, un Slavici al Bucovinei”.

Romania mare

>>>

„Versuri eftine şi bune” de Ovidiu Vasile şi Alin Cucuruzan

Coperta bunaMotto: ,,Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. Când își urmează destinul, au apărarea lui Dumnezeu. Când şi-l trădează, să se gătească de pedeapsă!”. Părintele ARSENIE BOCA

Volumul ,,Versuri eftine şi bune”, cu o prefaţă şi o postfaţă semnată de Constantin Zărnescu, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2012, aduce în actualitate doi prieteni, doi poeți clujeni: Ovidiu Vasile şi Alin Cucuruzan.
O carte „scrisă la două mâini” cum bine se explică în prefațarea cărţii…
Împătimiți de internet, de informație, cei doi, prin acest volum tipărit, într-un mod incitant, mă duce cu gândul la un concert simfonic unde, privirea, gândul şi mâinile se contopesc intr-un singur sunet – muzicalitatea cuvântului. >>>

Mariana Gurza – versuri

Mariana Gurza    În căutarea liniștei

Când voi fi întrebată
de ce-am trecut munţii
voi aşterne pe albul cerului
povestea melcului care-şi
poartă visu-n spinare,
sperând
să poposească şi el,
aidoma mie,
în lăcaşurile sfinte.
Acolo, la picioarele Tale, >>>

Mariana Gurza: versuri

Nelu GradeanuMaria – “Picătura de mare”

Maică Preacurată
Îți mulțumesc prin lacrimi
Ruga mi-a fost ascultată
Sunt bunica, mult visată
Maică bună, Maică Preacurată
Sfânt Acoperământ ai fost
Pentru fiica mea, pentru nepoată
Rodul unei iubirii cu rost… >>>

Mariana Gurza – Rugăciune (Sfintei Paraschiva)

Sf. Cuvioasa ParaschevaParaschiva Cuvioasa
Vin si-ti cer a ta mila
Pentru pruncul ce se naste,
Fii mamei milostiva.

Roag-o pe Sfanta Fecioara
Sa-ti asculte ruga curata
Inima sa-mi linisteasca
Pentru a mea fata…

Paraschiva Cuvioasa
Mereu ai privegheat
Pentru tarisoara noastra
Pentru cei cu sufletul curat >>>

Mariana Gurza – Manifest pentru viaţă

marianaLăsaţi caii să sburde pe câmpiile-ntinse
Liberi în jocul nebunesc de altă dată,
Fără poveri şi fără lanţuri groase
Să simtă ce-i aceea viaţă.

Lăsaţi florile să crească unde e verde
Şi mugurii înrouraţi de zori,
Să nască în soarele viselor crude,
În viaţa aceasta plină de erori.

Lăsaţi-mi gândul neîntinat
Dogorind în iubiri pierdute,
Lăsaţi-mi sufletul curat
Şi visele plăpânde.

Iosif HAIDU

 

 

La mulţi ani poetei Mariana Gurza!

numele tău e toamnă

Într-o dimineaţă de septembrie trecut,
Când ramuri grele podoaba-şi scutura,
Cu rozalbe petale tot lacul s-a umplut
Şi-n foşnet de frunze toamna lin cânta.

Se-mbătă pământul şi-ncet cerul clipeşte,
Privind la lotuşii ce tremură uşor
Sub ploi, sub vânt şi ceţuri, ei luptă nebuneşte
Ca alţi boboci de floare să simtă un fior.

Cu argintate frunze, le-ngreunează ceaţa
Şi înşelând durerea şi aşteptarea lungă,
Gândesc: ,,ce vis frumos ne este viaţa
Căci bruma grea nu ne va putea învinge!”.

Scara divină, urcuș în poezia lui Teo Cabel

Coperta2MOTTO: “Ca să fii plin de toate bucuriile şi durerile lumii, urmează pilda vioarei: goleşte-te de tot ce eşti tu, scobeşte-ţi tot miezul egoismului, aşa ca înăuntru să circule, ca un aer, sufletul universal.” Vasile Voiculescu

Poetul Teo Cabel (Cabel Ștefan Teodor) un buzoian ce face cinste locului. Nu întâmplător am ales ca motto, un citat din Vasile Voiculescu, ,,medicul fără de arginți,, și marele poet isihast al Rugului Aprins, un sfânt plecat în veșnicie, iubitor al meleagurilor buzoiene. Poate și dedicația autorului m-au determinat să mă opresc “pe un strop liric” ajuns pe “malurile Begăi”. >>>

Mariana Gurza: Ilie Motrescu – „Cântarea Carpaţilor”, volum de poezii, ediţie bilingvă română-ucraineană, îngrijit de Eleonora Schipor

Eleonora-SchiporMotto: ,,Plămadă de neoromantic”, cum îl caracterizează criticul Mihai Cimpoi, şi pretendent “pentru cel mai bun cântec al lui Orfeu”, cum se autodefineşte, Ilie Motrescu se dezvăluie (îşi “scrie numele ca poet”) sub “toaca singurătăţii”

PrinCântarea Carpaţilor”, volum de poezii aparținând poetului Ilie Motrescu, ediţie bilingvă română-ucraineană, îngrijit de Eleonora Schipor, traducere în limba ucraineana, poeta Maria Gulei, Editura ‘Prut”, Cernauți, 2011, neobosita scriitoare și-a implinit visul. ,,Iată ca mi s-a împlinit și acest vis de a vedea poeziile lui Ilie Motrescu, din perioada adolescenței, traduse în limba ucraineană.”(Eleonora Schipor-postfață) >>>

Poeta Cecilia Bănică-Pal, între cele două linişti

PalProtagoras este autorul celebrului aforism: “Omul este măsura tuturor lucrurilor, și a celor care există precum există, și a celor care nu există, precum nu există”.
Poeta Cecilia Bănică-Pal, în volumul La umbra timpului, editura Muşatinia, Roman, 2010, prefațată excelent de prof. univ. dr. emerit Tudor Ghideanu, cu o postfaţă semnată de Ghe. A. M. Ciobanu, ,,măsoară timpul / dintre cele două liniști…/ așteptând mereu liniștea de după noi”. (Măsura timpului, pg. 19)
Așa cum însăşi autoarea ne atenționează: ,,tot ce am scris s-a născut la umbra timpului”. Grafica volumului aparține fiului poetei, Sabin Pal.
Viziunea poetei despre timp şi spațiu face trimitere spre estetica transcendentală a lui Kant care expune în prima secțiune concepțiile despre spațiu, pentru ca în cea de-a doua secțiune să vorbească despre timp. ,,Iluminarea este ieșirea omului din starea sa de imaturitate auto-impusa”.
Problematica umană constituie o preocupare frecventă a oamenilor de cultură.
Conform Dicţionarului de Filozofie (Editura Politică, Bucureşti, 1978) spaţiul şi timpul desemnează ,,formele de bază ale oricărei existenţe”. Încă din antichitate au fost abordate filozofic de cei mai mari cugetători. Spațiu şi timpul, teme inepuizabile pentru gânditorii de ieri şi de azi.
Cecilia Bănică-Pal aidoma lui Blaga, se pare că ,,a făcut un pact de coexistenţă paşnică cu timpul: nici el nu mă urmăreşte, nici eu nu fug de el. Într-o zi ne vom întâlni”.
Fiorul istoriei o regăsește ,,pe căi târzii” urmărită de ,,umbre de zei” ce o înfioară. ,,Aşa plecară, an de an/ vremurile de glorii şi durere…/iar osemintele sub lan/ se transformă în flori şi-n stele.” (Fiorii istoriei, pg.20) >>>

VIVAT, Emilia Țuțuianu Dospinescu!

Enigmatic e totul 

                                          (Emiliei Țuțuianu)

Vorbele se aşază straniu
între viaţă şi alt univers.
Abisul?! Fie cât mai departe!
Să citim despre el în cărţi!
Acum suntem aici, în tabloul
cu iarna albă,
mâine vom în cel cu verdele-verde.
Desigur vor înflori şi caişi,
se vor coace,
câmpiile vor rodi şi ele,
ca-n fiecare an.
Vom fi aici să le culegem.
Durerile, trecătoare,
şi ele vor rămâne singure.

felicitari_69640 >>>

Mariana Gurza – Justin Pârvu, Dumnezeiască Lumină a Neamului Românesc

Iustin ParvuMotto:
“Pământul este baza de existenţă a naţiei. Naţiunea stă ca un pom, cu rădăcinile ei înfipte în pământul ţării. Nu există neam care să poată trăi fără pământ, după cum nu există pom care să trăiască atârnat în aer….
Ne-am născut din negura vremii pe acest pământ odată cu stejarii şi cu brazii! De ei suntem legaţi nu numai prin pâinea şi existenţa pe care ne-o dă muncindu-l din greu, dar şi prin toate oasele moşilor şi strămoşilor care dorm în ţărâna lui! Toţi părinţii noștri sunt aici. Toate amintirile noastre, toată gloria noastră războinică, întreaga noastră istorie, cu fapte bune şi rele , aici stă îngropată…
Moartea nu anulează şi nici măcar nu simplifică lucrurile şi faptele, vorbele sau gândurile noastre de aici de pe pământ, ci le complică, implicându-le în veşnicie…” (Părintele Justin Pârvu şi bogăţia unei vieţi dăruită lui Hristos, vol.2, pag.130-131) >>>

Mariana Gurza – ,,Omul are dimensiunile intenţiei divine: centrul şi sinteza creaţiunii Sale”

biserica-invierii              Fiecare dintre noi visează  ca măcar odată în viaţă să ajungă la Sfântul Mormânt, în locurile binecuvântate din Ţara Sfântă.
Dumnezeu mi-a rânduit să ajung şi anul acesta pentru a treia oară, sperând să primesc Sfânta Lumină a Invierii Domnului Iisus Hristos din Biserica Invierii.
Pentru a descrie sentimentele ce m-au năpădit ar fi prea mult, păstrând încă sfinţenia locului în sufletul meu de umil pelerin. Sunt trăiri care nu pot fi descrise, le putem regăsi poate prin file de pateric a celor ce s-au nevoit de veacuri prin acele locuri. >>>

,,Tată, mi-e dor de tine” – versuri Mariana Gurza

Lansarea volumului ,,Un Slavici al Bucovinei” la Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ Ioan Slavici, Timișoara

Coperta Fata.page1În data de 23 Aprilie 2013,  în Sala festivă a Parcului Ştiinţific şi Tehnologic TIM SCIENCE PARK, (Str. Dr. Aurel Păunescu Podeanu nr.144, etaj 1, sala 102), a avut loc lansarea cărţii: “Vasile Plăvan, un Slavici al Bucovinei” scrisă de Mariana Gurza şi editată, în cooperare, de 2 edituri timişorene: Editura Fundaţiei pentru Cultură şi Învăţământ IOAN SLAVICI şi EUROSTAMPA,  consilier editorial: prof.univ.dr. Dumitru MNERIE,  coperta:  Conf. Dr. ing. ec. Gabriela-Victoria MNERIE.

>>>

Prin cuvânt, Mariana Gurza însuflețește omul și istoria literară

Coperta Fata.page1Întrucât o cunosc bine pe Mariana Gurza, am rămas plăcut impresionată de complexitatea abordării genurilor literare, motiv pentru care am citit această carte cu mult interes. Cu atât mai mult cu cât am aflat că personajul real al cărții în cauză, Vasile Plăvan, este unchiul ei. Dar cine este Vasile Plăvan?

În anul 1936 a apărut la „Tiparul Glasul Bucovinei” cartea intelectualului de marcă Vasile Plăvan, carte intitulată „Boabe de lacrimi”. Lucrare care a relevat personalitatea și talentul unui scriitor de marcă al Bucovinei.

Au trecut 71 de ani fără ca această importantă lucrare a Bucovinei să mai vadă lumina tiparului. Apoi, în 2007, eruditul om de cultură Artur Silvestri, a tipărit ediția a doua a cărții „Boabe de lacrimi” la Editura Carpathia Press. >>>

Veronica Balaj: Mariana Gurza – ,,Vasile Plăvan, un Slavici al Bucovinei”

Universitatea Ioan Slavici din Timişoara, a  găzduit, în cadrul unui simpozion mai amplu, în data de 23 aprilie 2013 şi lansarea volumului VASILE PLAVAN, “UN SLAVICI AL BUCOVINEI”, semnat de Mariana Gurza, o poetă de excepţie – autoare a mai multor  volume de poezii

Această  nouă apariţie editorială, apărută la Editura Fundaţiei pentru Cultură şi ÎnvăţământIoan  Slavici, Timişoara şi tipărită la Eurostampa, este  o carte document.

Coperta Fata.page1

>>>

Cecilia Bănică Pal: Volumul de versuri ,,Pe urmele lui Zenon” de Mariana Gurza

pe-urmele-lui-zenon      Poetă consacrată şi bogată spiritual prin cele 10 volume de poezii apărute între anii 1998-2011,  Mariana Gurza ne oferă în  anul 2012 un nou volum, intitulat simbolic  Pe urmele lui Zenon, editat de Timpolis, Timişoara. De la un capăt la altul al volumului vibrează o notă lirică discretă, cu multe subtilităţi, ceea ce ne determină să medităm asupra trăirilor, sentimentelor pe care autoarea le-a purtat în suflet, le-a însumat, radiografiind complexitatea fiinţei umane şi reacţiile sale faţă de societatea în care trăim. De aici pornesc liniile direcţionale ale operei. Pe prim-plan se afirmă responsabilitatea scriitoricească. Petre Ţuţea socotea că „E foarte greu, când ai responsabilitatea a ceea ce faci, să te pui pe scrie, fiindcă scrisul te definitivează, în sensul că te arată fără ieşire”. Asumând-şi acest drum spinos Mariana Gurza îşi mărturiseşte crezul său artistic. <<< >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Un Zenon eleat „a fost”, dar a rămas eternu’- „a fi”

Gh.A.M.CiobanuFiind copil, priveam, ca pieton şi de aproape, cu emoţia firească a vârstei ce o aveam, cum arde Teatrul-Cinematografic Modern din oraşul Roman, incendiul pornind de la pelicula ce se rula atunci, acestea având, la vremea aceea, un grad foarte mare de inflamabilitate. Clădiri arzânde am mai văzut, sunt doar generaţia războiului. Altceva însă, m-a impresionat atunci, ceva ce mă tulbură şi acum…

Clădirea Modern avea un turn înalt, pătratic, pe platoul de sus fiind, de ani şi ani „împărăţia” porumbeilor.

            Era primăvară, când, în cuiburile lor, acum arzânde, se zbăteau puişori plăpânzi, cu aripioare care, încă, nu ştiau ce-i zborul. Deasupra, stoluri alarmante de columbi, ce încercau mereu, dar în zadar, din flăcări să salveze pe micuţii porumbaşi. >>>

Mariana Gurza – poeme din volumul ,,Pe urmele lui Zenon”

mariana-gurzaPLÂNG  ÎN PRAG  DE SEARĂ

  În grădina sufletului meu

şi-a făcut cuib o pasăre cântătoare.

 Are ceva de rugăciune, >>>

Mariana Gurza – versuri

În căutarea liniştii

Când voi fi întrebată
de ce-am trecut munţii
voi aşterne pe albul cerului
povestea melcului care-şi
poartă visu-n spinare,
sperând
să poposească şi el,
aidoma mie,
în lăcaşurile sfinte.
Acolo, la picioarele Tale,
Doamne,
smerită,
mi-a fost dor de mine
cea de la început,
când am cunoscut lumina,
şi pace, şi încrederea
în puterea Ta,
Doamne al meu.
Acum, mă rog Ţie… >>>

Vera Crăciun: Gânduri prin străluciri de cuvinte

,,În spatele oglinzii”…, o carte editată sub egida Editurii Muşatinia, Roman, îşi deschide astăzi aripile, cu zbor uşor către inimile noastre.
De ce … ,,în spatele oglinzii” şi de ce îndeamnă această carte la meditaţie? Poate pentru că şi coperta, realizată de Virgil Avram, reflectă în lumina oglinzii chipul contemplativ al autorului…

Cuvântul de întâmpinare al poetei – eseistă şi editoare, dna. Mariana Gurza, ni-l „înfăţişează pe autor aşa cum este, ascuns în spatele oglinzilor”.
Poate că tocmai de aici pornind, curiozitatea şi setea de frumos te determină să intri sfios în lumea cuvintelor, în lumea gândurilor exprimate atât de plăcut şi sincer de Eugen Emeric Chvala. >>>

Mariana Gurza – poezie

Mariana Gurza – poezie

>>>

De la intimitate, prin alteritate, spre infinitate – (Reflecții de cititor – Maria Rugină)

Dacă m-ar intreba cineva cum o percep eu pe poeta, eseista, jurnalista Mariana Gurza,  l-aș invita să contemple ,,Cumințenia Pământului”, a lui Constantin Brâncuși : o acumulare interioară, sugerând liniștea preaplinului, o armonie perfect ritmată a curbelor de gând, o cuprindere întrebătoare, dar calmă, a sinelui neîncăput. Mă confirmă, fără tăgadă și recentul volum de versuri PE URMELE LUI ZENON (Editura Timpolis, 2012).

                Cerul filosofiei grecești este brăzdat de două stele cu acest nume :

                                -Zenon din Elea (490-430 î. Hr.) – autorul paradoxurilor (aporii) care, incitând până la scrâșnet gândirea contemporanilor, a rupt stăvilarele tradiției, conturând matca abordărilor dialectice, descinzând din Parmenide și a preimplantat stâlpii logicii formale; >>>

Valentina Teclici – Pygmalion (dedicată poetei Mariana Gurza)

Ca Pygmalion, am sculptat

Sensul vieții mele în azurul credinței.

Cu dalta albastră, de vioară,

Am ajustat sentimentele

Până au devenit tril în flautul lunii.

Cu dalta albă, de aripă, >>>

Emilia Ţuţuianu – La mulţi ani Mariana Gurza!

O mână şterge clipa lăsându-ne prizonieri Timpului… Timpul care creşte şi desparte  tot ce e muritor. O Doamnă de excepţie, poeta Mariana Gurza a învins Timpul  prin ghirlanda de litere pusă pe fruntea ei de către destin,  hărăzind-o  astfel neuitării…

Bucuria să îţi aştearnă curat aşternut şi lumina să îţi vegheze paşii  pe drumul vieţii! 

*

din versurile poetei Mariana Gurza

Autoportret

Sunt ceea ce nu voi şti niciodată…

O frunză verde rătăcită

spre piscul tău iubito c-un dor ce nu mă iartă.

Sunt ceea ce nu voi şti niciodată…

Clipă minusculă în timp

zâmbet,

lacrimă curată,

sunt doar anotimp… >>>

Emilia Ţuţuianu: Festivalul Internaţional de Creaţie Literară Religioasă – ediţia a IX-a , Timişoara, 14 septembrie 2012

Poeta Mariana Gurza, prezentă la Festivalul  Internaţional  de Creaţie Literară Religioasă – Lumină lină, ediţia a IX-a , in memoriam Aurel Turcuş, Timişoara, 14 septembrie – a primit Premiul de Excelenţă pentru poezie.

Lirica duioasă, mitică, cuprinde un câmp larg, adânc, care luminează şi înnobilează  mesajul poetic al autoarei,  căpătând înrâuriri adânci şi statornice în lectura versurilor.

Festivitatea de premiere a avut loc la Biserica  Parohiei Ortodoxe Romane Timişoara – Dacia. Printre cei premiaţi s-a numărat: poeta Veronica Balaj, poetul Vasile Barbu (Serbia), poeta Otilia Breban, Prea Onoratul Parinte dr. Ioan Bude, protopop al Proptopopiatului Ortodox Roman Timisoara I,  etc.

Autoare a volumelor:

Paradox sentimental – poeme – Ed.”Augusta”, Timişoara, 1998;

Gânduri nocturne – poeme – Ed.”Augusta”, Timişoara, 1999

Nevoia de a sfida tăcerea – poeme – Ed. “Augusta”, Timişoara, 2000 >>>

Sensibilitatea cea de toate zilele, sau cum poate deveni banalul o mireasă nenuntită

Poeta Monica Rodica Iacob, membră U.S.R., a debutat la Cluj, în anul 1987 în volumul „Alpha 87”, apărut la Editura Dacia, revine în 2005, cu „Cinci zeci şi patru de poeme despre curtea interioară”, „Semnul strigării” (2006) şi „Acvariul cu păsări” (2007), apărute la Ed. Mirador, Arad .

„Mireasa colorată” este cel mai nou volum apărut la Ed. Mirador, Arad, 2011, într-o formă excelentă, grafica aparținând fiului autoarei, Daniel Weichelt și coperta fiind semnată de Robin Kipp’s . >>>

Lacrimă de gheață cu suflet de înger, Angelia Pupăzan

Motto:

“Despre viață nu se poate scrie decat cu un toc înmuiat în lacrimi”. – Emil Cioran

În data de 10 august 2012, la doar 49 de ani Angelia Pupăzan a plecat la Domnul. Voia Celui de Sus mai presus de voia noastră, viața fiind o călătorie spre veşnicie.

Numele Angelia este un diminutiv latinesc al numelui Angela, femininul latinescului Angelus (înger), derivat de la grecescul angelos (mesager).

 Într-adevăr, Angelia avea ceva angelic. Vesela, iubitoare devotată. Un model de virtute ca mamă soție, prietenă, colegă. Un “mesager” pentru toți care au cunoscut-o.

 Radia din toată ființa sa. Nu ne lăsa să-i vedem durerea, mereu ascunsă după un zâmbet. Absolventă a Facultății de Psihologie din Timișoara, lucrase în Armata Româna, apoi a devenit un model de funcționar public al A.J.O.F.M. Timiș. Preocupată mereu de problemele celorlalți, se apleca cu naturalețe asupra omului de rând. Adusese un suflu nou instituției prin disciplină și corectitudine. >>>

Vorbind cu Cerul în Săptămâna Luminată despre Aurel Turcuş

Aurel Turcuş, scriitor, poet şi ziarist, membru al Uniunii Scriitorilor şi autor a numeroase volume de poezie, proză, critică literară sau etnografie, ne-a surprins plecând spre lumea veşniciei, la câteva zile după ce îşi lansase ultima carte, Muzeografie timişoreană, ediţia a II-a, Editura Eurostampa, Timişoara, 2012, la Biserica Parohială Ortodoxă Română Dacia. >>>

Mariana Gurza- ,,Avem un drum comun – VIAŢA!”

 O nouă apariţie editorială a scriitorului australian de origine română, Ben Todică, purtând un titlu incitant „În două lumi”, la Editura Singur, 2011.

Pentru Ben Todică, citându-l pe Eugen Lovinescu, “literatura unui neam nu e decât unul din fenomenele ce se produce în sânul acelui neam, pe lângă multe altele.” Om al cuvântului, “binecuvântat de cuvânt”, Ben Todică simte prezenţa Lui Dumnezeu în existenţa sa. Deşi departe de casă, de locurile dragi, Ben Todică este legat de Neamul Românesc prin rădăcini adânci ce şi-au întins ramurile în depărtări. >>>

Mariana Gurza- „Acolo unde este inima ta, acolo e şi casa ta!”

 Putem spune despre Octavian Curpaş, autorul volumului EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – „Paşoptişti” români în Franţa, Canada şi Statele Unite, volum apărut la Editura Anthem, Arizona, 2011, că face parte din suita intelectualilor români ce au reuşit departe de ţară.

 Destinul celor plecaţi, de multe ori complicat de evenimente şi motivaţii necunoscute nouă, lasă amprenta locului. Aşa cum ar spune şi M. Eliade „destinul este acea parte din Timp în care Istoria îşi imprimă voinţa ei asupra noastră.“ >>>

Mariana Gurza- versuri

>>>

Emilia Spătaru: „Mariana Gurza, fiică a satului Cupca“ (Bucovina de Nord)

Fostul Palat al Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuţi

Născută pe meleaguri bănăţene, în România, poeta Mariana Gurza, domiciliată în Timişoara, rămâne, totuşi o fiică a satului Cupca. De ce ? Pentru că nu uită baştina părinţilor săi, pentru că, fiind departe, este totuşi, atât de aproape sufleteşte de noi. Iar poeziile sale dedicate Bucovinei, ne dovedesc mereu că tânjeşte după baştina părinţilor, că visează, trăieşte, scrie despre ea. >>>

Mariana Gurza: Ioan Megheleș – un preot de ţară, cu inimă de vers

Ploaia începuse să cadă tropăind melancolic, în drum spre Caraş – către satul idilic de la Dunăre şi nu mai aveam decât un gând, s-ajung în sfârşit, să-i mai aduc omului Megheleş – acea  “bucată de pace” ce mi-o înmânase părintele Fageţeanu, cu zile în urmă, « stropul de lumină şi dragoste Dumnezeiască“. În săptămâna ce trecuse, un prieten aproape de sfârsit, >>>

Mariana Gurza- Părintele Arsenie Papacioc, “trăitor al simplităţii Patericului”

Cuvântul omului este după chipul Cuvântului lui Dumnezeu şi trebuie să găsim mereu cuvântul cel mai potrivit, ca să nu pierdem Cuvântul Veşnic”. (Părintele Sofronie Saharov)

Am revenit de la Techirghiol mai bogată sufleteşte şi spiritual. Apropierea de Sfânta Mănăstire “Sf. Maria”, unde vieţuieşte “un stâlp al Înaltului”, Părintele Arsenie Papacioc, cum îl simţea scriitorul Mihai Rădulescu, aerul era mai curat, cerul mai senin. >>>

Mariana Gurza- Scrisoare către tata

Copiilor, ascultaţi de părinţii voştri întru Domnul, căci aceasta este drept. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta — care este cea dintâi poruncă cu făgăduinţă — ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământ” (Ef 6,l-3).

Dragă tată, azi a fost o zi specială. Mai specială decât multe altele. Îndrăznesc să te deranjez din acea lume necunoscută mie, pentru a-ţi transmite dorul meu. Şi-l rog fierbinte pe Tatăl Ceresc să-ţi facă loc printre cei drepţi. >>>

Mariana Gurza- Șoapte gândite

poetă, Timișoara

Însemnări şi reflecţii „nobile şi sentimentale“, versuri ce combină un material sufletesc neoromantic şi metodologie imagistă în cărţi reprezentative de poezie cum sunt: „Paradox sentimental“, „Gânduri nocturne“, „Lumini şi Umbre“, „Nevoia de a sfida tăcerea“, „Lacrima iubirii”, „Ultimul strigăt“, „Şoapte gândite“.  >>>

Mariana Gurza- UNDE EŞTI BUNICULE ? În amintirea moşilor mei implicaţi în evenimentele de la Fântâna Albă..

 UNDE EŞTI BUNICULE ?

Unde eşti bunicule, uitat printre străini
aruncat într-un colţ de pământ,
ţi-o fi pus cineva o cruce,
fiind român,
sau te-au batjocorit
şi te-au făcut scrum?
Ridică-te din mormânt şi spune,
ce haină e haina în ţara-nstrăinată,
strigă cât poţi să te-audă
Ardealul , Banatul,
ce moş bucovinean ar fi avut Regatul!
De ce te-au schingiuit, biet român
şi tălpile bătute ţi-au fost,
fără hrană, fără apa,

cu capu-n jos?
Ridică-te şi povesteşte-mi,
ce ţi-a făcut străinul
de ce ne-am îndepărtat din nou?
Ce-ţi spun sfinţii în adâncuri,
ce mai face Cernăuţiul? >>>

Mariana Gurza- ÎPS Ioachim Băcăuanul „ICONOM AL LUI DUMNEZEU”

poetă, Timișoara

Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului împlinește astăzi, 29 martie, 58 de ani. Născut la 29 martie 1954 în localitatea nemţeană Stăniţa, Preasfinţia Sa a intrat ca frate la Mănăstirea Neamţ la vârsta de 14 ani, a absolvit Seminarul Teologic din Neamţ şi apoi Facultatea de Teologie din Bucureşti. În anul 1980, a fost tuns călugăr la Mănăstirea Bistriţa. În anul 1990, a plecat la studii la Institutul „Saint Serge” din Paris, unde a susţinut teza de doctorat. În anul 1998, a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în scaunul de Arhiereu Vicar al Episcopiei Romanului.  >>>

Ioan Miclău- Cuvinte de minte

scriitor, Australia

Motto: “La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.” (Sfânta Evanghelie după Ioan)

 “Ioan Miclău este un scriitor român din Australia. Poet, dramaturg, jurnalist, autor de memorialistică literară, promotor cultural de seamă. Fondator de grupări literare în ţara de la Antipozi. Cărţi reprezentative: „Poezii alese” (vol. I, II), „Teatru”, „Fiica Zeiţei Vesta”, nuvelistică. >>>

Cartea „În două lumi” de Ben Todică a primit binecuvântarea Domnului

În data de 23 martie 2012, a avut loc Manifestarea cultural-religioasă şi educativ-ştiinţifică internaţională dedicată marelui cărturar şi patriot român bănăţean IOACHIM MILOIA „PER ASPERA AD ASTRA”, ediţia a IX-a, organizată de Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara, sub egida Consiliului Judeţean Timiş. >>>

Veronica Balaj şi George Anca “pe urmele lui Zenon”

                                          “PE   URMELE  LUI    ZENON”

        Orice carte  dăruită   de către autor, implică o comunicare  aparte. Din start. Adică autorul are convingerea că meriţi să-i fii părtaş la cele ce a scris, să  colaborezi cu stările sale  în timpul lecturii. Dacă un pictor îţi va dărui mai  greu o lucrare de-a sa, condiţiile  creaţiei fiind  cu totul altele, cartea este menită să circule, să transmită  cuvinte în îmbinări noi, să te atragă într-un dialog , să vezi  imagini, să  te emoţionezi, să te miri , să te bucuri, să te întrebi sau, să găseşti  răspunsuri şi alte  coordonate interioare   şi câte alte   stări nu poate declanşa  o lectură?    Lucru  ştiut şi totuşi repetabil de la o  epocă la alta, de la o >>>

Lansarea cărţii „În două lumi”, a scriitorului australian de origine română, Ben Todică, la Universitatea „Ioan Slavici” din Timişoara

La Simpozionul Național „Ioan Slavici la aniversară”, ediția a II-a, din 29 februarie 2012, lansarea cărții „În două lumi” a scriitorului australian de origine română, Ben Todică, a fost onorată de prezentările distinșilor invitați: Prof. univ. dr. Dumitru Mnerie Rector al Universităţii „Ioan Slavici” din Timişoara, poeta Mariana Gurza, Nicu Chișe și scriitoarea Veronica Balaj.

>>>