Un maramureşean din dreapta Tisei „împinge Ţara înainte”

Impresionanta istorie a doctorului Ion Moiş, cu circa 50 de ani vechime în oncologie, un chirurg consacrat în domeniu, originar din Maramureşul istoric, care îşi poartă  destinul ca pe o diplomă de nobleţe (dar ca şi pe o cruce), se înscrie perfect în destinul românilor din afara graniţelor României. Numită o Ţară de dincolo de Ţară, Maramureşul istoric, ca şi Basarabia, mai continuă a fi o rană deschisă şi dureroasă. Miracolul românesc de a supravieţui intemperiilor istoriei ar fi sinonim cu această insuliţă de vis şi mit, leagăn de civilizaţie şi tradiţii milenare. Această populaţie străromânească a vieţuit necontenit în vatra sa originară, cele câteva zeci de aşezări de aici sunt aceleaşi cum au fost 1,5-2 mii de ani în urmă. Potrivit cercetătorilor, graiul maramureșean este unul dintre cele cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromân, ale cărui trăsături (rotacismul, de exemplu) s-au perpetuat în vremi. Un farmec aparte îl constituie portul maramureşean (moroşean), care se remarcă prin eleganţă sobră, reţinută, cu elemente specifice pe care nu le găsim în alte zone. Vestitele gube şi glugi au fost descoperite pe straiul dacilor de pe Columna lui Traian. Nu mai puţin fascinante sunt casele şi bisericile din lemn, obiceiurile care păstrează până astăzi forme de manifestare caracteristice vechilor civilizaţii antice, îmbrăcând azi haine creştine (muzica şi jocul popular, măştile etc.).  >>>

Cooperare transfrontalieră pentru sprijinirea românilor din Ucraina

Problemele şi lipsurile cu care se confruntă minoritatea românească din Transcarpatia, proiectul Legii limbilor regionale, subiect de actualitate în Ucaina – prin care limba română ar putea deveni limbă oficială regională – precum şi căutarea unor soluţii eficiente de sprijinire a românismului din bazinul superior al Tisei au fost subiectele dezbătute împreună de oficialităţi naţionale, judeţene şi reprezentanţi ai minorităţii româneşti din Transcarpatia, în cadrul unui simpozion organizat sâmbătă la Negreşti-Oaş. La eveniment au participat senatorul Valer Marian, preşedintele de onoare al comunităţii româneşti din Transcarpatia, deputatul Gheorghe Ciocan, preşedintele >>>

Apșa de Mijloc între istorii și mistere

Ajung pentru a doua oara în Maramureşul istoric, în satele urmaşilor demni ai dacilor liberi. Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Slatina, Biserica Albă, Strâmtura, Topcino, Bouţu Mare, Bouţu Mic, Podişor, Carbuneşti, Plăiut – aici trăiesc de sute de ani cei care au stat la temelia neamului românesc, de aici a pornit limba română, datina strămoşească etc. Oamenii locului ştiu mai bine istoria lor – cea adevărată, şi nu au nevoie de una fabricată la Kiev sau chiar Bucureşti. Doar în actele oficiale numele localităţilor româneşti din dreapta Tisei au fost schimonosite, în schimb localnicii le-au spus aşa cum ştiau din moşi-strămoşi. >>>