Pr. Justin – Despre înviere, iertare, iubire şi discernămînt

Parintele-Justin-de-Boboteaza-2012Coborârea la iad a Mântuitorului, spune acatistul – cu sufletul şi dumnezeirea. Cu sufletul imediat după ce a închis ochii pe cruce sau după coborârea în mormânt?
A fost cu totul şi peste tot Acelaşi, nu S-a despărţit, Om şi Dumnezeu Adevărat!
– Ce înseamnă iubire?
Să-ţi dai viaţa pentru aproapele. Să nu faci nimic decât grija de a veni în ajutorul celuilalt. Şi la masa de prânz pe care o iei trebuie să te gândeşti la celălalt care aşteaptă la uşă sau aşteaptă undeva o bucată de pâine.
– Chiar dacă eşti tu neputincios?
Chiar dacă eşti neputincios, împarte-ţi bucata ta de pâine cu dragostea lui. Asta este adevărata dragoste şi viaţă pe care trebuie s-o ducem noi, da.
– Mi-a spus cineva: “Dacă vorbeşti cu părintele Justin, întreabă-l lucruri esenţiale”. Ce credeţi că ar fi esenţial, care ar fi mesajul pentru oamenii din vremurile pe care le trăim? >>>

Părintele Iustin Pârvu: o misiune creştină şi românească

Iustin ParvuPărintele Iustin Pârvu, este prezent în acest zile cu noi sfaturi duhovniceşti, prin volumul apărut la Editura Doxologia, Iaşi, 2013, sub titlul „Părintele Iustin Pârvu: o misiune creştină şi românească”. Ediţia este îngrijită de Adrian Alui Gheorghe, scriitor care, de altfel, a scos mai multe cărţi de convorbiri cu părintele Iustin Pârvu în ultimii ani, cărţi vândute ca pâinea caldă în toată ţara. Ba, unii editori, mai pragmatici, au umplut librăriile din toată ţara cu ediţii-pirat ale acestor volume. >>>

,,Lecție despre Neamul Românesc” de Părintele Justin Pârvu

Iustin Parvu,,Romanul s-a identificat foarte bine cu Ortodoxia, Ortodoxia circula in sangele romanului nostru. Dupa cum spuneau si marii nostrii scriitori nationalisti, pe care acum vor sa ii desfiinteze – Eminescu, Iorga, Crainic, Nae Ionescu, Mircea Vulcanescu – asa spuneau – ca nu exista roman catolic. Asa cum zicea Nae Ionescu ca a fi roman inseamna a fi ortodox, dupa cum animalul cal este si patruped.

Romanii nostri vor fi foarte greu de inselat, de indus in eroare – ma refer la oamenii statornici in credinta, cu o adevarata convingere si care nu au uitat sa sunt romani. Desi conducatorii bisericii noastre si preotii nu si-au facut datoria de a catehiza poporul in dreapta credinta, ca, de, s-au temut; preotii nostri nu vorbesc despre asta – la ei asta face parte din lumea poeziilor. Insa, credinciosii nostri au constiinta ortodoxa mai dezvoltata decat a multora dintre pastori, si iau o carte, mai citesc un ziar si afla ei cum stau lucrurile. Acum sta la dispozitia fiecaruia sa afle adevarul. >>>

Părintele Justin Pârvu– Biografia unei biruinţe

Iustin parvu cu familiaPărintele Justin Pârvu s-a născut în 1919 în satul Petru Vodă la 10 Februarie într-o familie de români ortodocşi foarte evlavioşi, şi a fost botezat cu numele Iosif. A iubit de mic frumuseţea credinţei creştine, s-a închinoviat în 1936 în Mănăstirea Durău şi a fost călugărit în 1939, după care începe studiile la Seminarul Cernica, unde deprinde dogmele tâlcuite patristic în formele rânduite pentru liturgică, tipic, psaltică, iconografie, apologetică. Întotdeauna într-o desăvârşită împreună-glăsuire cu Biserica, niciodată nu s-a oprit din sârguinţa de a învăţa, astfel că la 94 de ani încă citea nu doar toate cărţile patristice care apăreau, dar şi cele de cultură, istorie, filozofie şi politică, pătrunzând idei complexe pe care, cu memoria sa extraordinară, le sintetiza uluitor de repede şi de plin de o seninătate milosârdnică (dar totodată şi cu note de umor), ce se pot numi cu adevărat drept apoftegmele cele mai reprezentative spiritului creştin al acestui popor. >>>

Părintele Iustin Pârvu: o misiune românească şi creştină

Parintele Justin Parvu

L-am întrebat pe părintele Iustin dacă în vremea noastră se mai produc minuni: “Continuu, mi-a răspuns părintele. Dar ce minune mai mare, decât aceea că Biserica Română a trecut prin comunism, regimul care a declarat moarte bisericii şi biserica noastră a ieşit şi mai întărită…!? Ce minune mai mare decât aceea că închisorile noastre din perioada comunistă au produs atâţia sfinţi şi martiri care lucrează cu duhul lor, cu rugăciunea lor, cu exemplul lor la temelia României eterne…!? Zilnic se petrec minuni, cu fiecare om în parte, cu societatea în general, totul e să le vedem, să le înţelegem…”. >>>

La plecarea Părintelui Iustin

Iustin ParvuLa plecarea Părintelui Iustin plîng oamenii şi se veselesc îngerii.
La plecare Părintelui Iustin se aprind candele în biserici, dar mai ales se aprind candele în suflete. Cine l-a cunoscut, măcar o singură dată, are o lumină de sprijin în lumea asta şi în lumea de dincolo.
A făcut din rugăciune o potecă pe care mulţi oameni care rătăceau şi-au găsit sens vieţii.
A fost închis de oameni, în închisori vremelnice, pentru a putea vorbi de libertate ca răspuns al dragostei lui Dumnezeu.
De asta, răspunsul Părintelui Iustin la orice încercare a vremurilor, a clipei, a vieţuirii între semeni a fost unul singur: Dacă iubeşti pe Dumnezeu, cu dragoste netulburată de interese, orice piatră care te loveşte se preschimbă în floare, în duh. >>>

Să ne rugăm pentru Părintele Iustin Pârvu așa cum ne-a învățat Părintele Cleopa!

Parintele Justin Parvu

,,In Legea darului, inca de la inceputul slujirii Mantuitorului, Prea Sfantul Dumnezeu S-a aratat ca fiind un Dumnezeu in trei fete, sau in trei ipostasuri. Chiar de la Botezul Mantuitorului S-a aratat Sfanta Treime la Iordan. Caci Parintele a zis de sus: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit“ (Matei 3, 17), Duhul Sfant a pogorat in chip de porumb[el], iar Fiul, intrupat in firea noastra, era in apele Iordanului. Iata de ce Biserica canta: „In Iordan botezandu-Te Tu, Doamne, inchinarea Treimii s-a aratat“. […]

Dar care sunt oare rugaciunile cele mai potrivite pentru Sfanta Treime? […]

Cea dintai rugaciune, cea mai scurta si mai mantuitoare, este aceasta, pe care o auziti mereu in Biserica: „Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh“. Acesta e prima rugaciune catre Sfanta Treime si cea mai scurta si mai dreapta in continutul ei dogmatic, pentru ca prin aceste cuvinte slavim persoanele Sfintei Treimi deopotriva: intai pe Tatal, pricina; al doilea, pe Fiul, Cel nascut mai inainte de toti vecii; al treilea, pe Duhul Sfant, Care de la Tatal purcede, fiind de un scaun si de o fiinta cu Fiul si cu Tatal. >>>

Pelerinaj pentru părintele Iustin

Parintele Justin Parvu La Aiud a avut loc un pelerinaj pentru cinstirea celor care au murit sau au suferit în închisorile comuniste, totodată, credinciosii s-au rugat si pentru sănătatea părintelui Iustin. „Această zi a fost aleasă de părintele Iustin ca praznic al Sfintilor închisorilor, întrucît în noaptea dintre 14 si 15 mai 1948 au fost arestati în masă majoritatea celor ce s-au sfintit în închisorile comuniste“, se arată în chemarea monahilor.

Sănătatea părintelui Iustin si memoria celor care au sfîrsit sau au suferit în închisorile comuniste au fost motivele ce au stat la baza unui pelerinaj ce a avut loc în noaptea de 13 spre 14 mai la Aiud. Reprezentantii Mănăstirii Petru Vodă au chemat credinciosii să se alăture acestei procesiuni pentru a marca astfel memoria martirilor, dar si pentru a se ruga pentru însănătosirea staretului nemtean. „Sunteti cu totii asteptati la Aiud, în noaptea de 13 spre 14 mai, pentru a priveghea în cinstea Sfintilor închisorilor si pentru însănătosirea grabnică a părintelui nostru Iustin. Va avea loc si o procesiune cu sfintele moaste. Această zi a fost aleasă de părintele Iustin ca praznic al Sfintilor închisorilor, întrucît în noaptea dintre 14 si 15 mai 1948 au fost arestati în masă majoritatea celor ce s-au sfintit în închisorile comuniste“, se arată în chemarea monahilor.  >>>

părintele Iustin Pârvu – Semnele vremii noastre

Iustin Parvu„Fugi de prietenii tăi răi. Că de aici pornesc toate relele,de la prieteniile nepotrivite”

–         Ce părere aveţi despre cei care spun: „Ei, o viaţă am, aşa că am să o petrec cum vreau eu, într-o distracţie continuă” ?

–         Creştinul, omul nostru, nu are numai viaţa aceasta pământeană, el se pregăteşte aici, pe pământ, pentru viaţa cealaltă, viaţa veşnică. Dacă dai veşnicia pentru clipa de pe pământ, atunci nu ai făcut decât să alegi cum e mai păgubos. Regula Bisericii şi a credinţei nu te trimite în peşteră, ca trăitor pe lumea asta, nu îţi interzice să te bucuri de tot ce a iscodit mintea omenească, dar toate cu măsură. Dar pe un om care spune că doar o viaţă are şi o transformă într-o petrecere continuă nu poţi decât să-l deplângi şi să-l laşi în pace. Ce poţi să-i faci? Darurile Sfântului Duh, cum spunea proorocul Isaia, sunt în număr de şapte: înţelepciunea, înţelegerea, sfatul, cunoaşterea, evlavia, bărbăţia, frica de Dumnezeu. Dacă ai primit darurile acestea şi le respecţi, apoi viaţa îţi este plină. Cine face altfel, nu e creştin. Sau e creştin de paradă. >>>

părintele Iustin Pârvu – Semnele vremii noastre

Iustin Parvu„Un monah care lasă misia sa de izbelişte ca să trăiască precum un mirean va fi de o mie de ori mai vinovat pentru ceea ce se întîmplă creştinului”

–         Părinte, stînd la uşă, aşteptînd să intrăm la dvs., ca să continuăm discuţiile noastre, a venit un preot de mir, din vreun sat de-al nostru, a făcut ce a făcut şi a intrat înainte, peste rînd… Credeţi că la Rai va fi la fel? >>>

părintele Iustin Pârvu – Semnele vremii noastre

Parintele-Justin-de-Boboteaza-2012„Eu cred că un preot ar trebui să fie format, un an, doi, pe lăngă o mănăstire şi apoi să fie trimis în lume”

–          Sectele au pătruns în societatea românească, fac prozelitism, se manifestă la televizor, par foarte active. Credeţi că e în pericol, datorită lor, Biserica Ortodoxă?

–          Biserica Ortodoxă este fiecare creştin în parte şi toţi la un loc. Dacă un singur creştin dispare, toată construcţia suferă. Noi zicem că se duc la sectanţi doar cei care sunt slabi, care şi aşa nu erau puternici în credinţă, dar nu-i chiar aşa. Toată suflarea creştină e vinovată de pierderea unui suflet. Dar de ce se duc oamenii acolo? Pentru că este mai uşor să fii sectant, decât creştin ortodox. Acolo ţi se spune că eşti gata mântuit, că eşti în centrul lumii, că eşti propriul preot şi mărturisitor, pe >>>

părintele Iustin Pârvu – Semnele vremii noastre

Iustin Parvu„Familia e ca o Biserică, dacă nu sînt toate trei turlele acolo, ea nu-i întreagă”

–         Majoritatea românilor care se întorc din ţările occidentale vin cu un oarecare dispreţ pentru realitatea românească şi cu sentimentul unei neputinţe fără ieşire  în ceea ce priveşte evoluţia noastră ca neam …  Evoluăm? Involuăm?

–         În occident omul o duce mai bine din punct de vedere material, dar aici în România o duce mai bine din punct de vedere sufletesc. Acum, fiecare ce alege. Să ştiţi că nu toţi sînt fericiţi în Occident, suferă mult acolo. Că nu poţi trăi cu sufletul rupt în două, că românul are un cult al familiei foarte dezvoltat. Vin cîte unii şi zic: Părinte, noi muncim în Italia, dar copilul e în ţară, la o mătuşă, la un bunic … Credeţi că e bine? Mă, nu e bine, familia e ca o Biserică, dacă nu sînt toate trei turlele acolo, ea nu-i întreagă. Copilul creşte cu banii cîştigaţi ca om, dar ca fiu sau fiică a voastră e pierdut, voi îi sînteţi străini. >>>

părintele Iustin Pârvu – Semnele vremii noastre

Iustin Parvu„Planul e ca în zece, douăzeci de ani să existe câteva miliarde de sclavi la nivel planetar…”

–         Lumea sărăceşte pe zi ce trece … Pare să fie o situaţie mondială, după statistici, părinte.

–         Păi nu vedeţi? Tot mai puţini adună tot mai mult. Planul e ca în zece, douăzeci de ani să existe câteva miliarde de sclavi la nivel planetar care să slujească la vreo câteva sute de stăpâni. Diavolul se foloseşte de una dintre armele sale cele mai eficiente: lipsa de măsură a omului! Credeţi că există pe lumea asta vreun om care să aibă nevoie de milioane de euro, de dolari …? Nici pe departe. Dar de la un moment încolo bogaţii nu mai văd oameni în jur, ci numai grămezi de bani. E de plâns bogatul care e nefericit că nu are cât ar vrea …! Nefericirea lui e mai mare decât a săracului care abia de o duce de azi pe mâine!

–         Eu am impresia că omul nostru, de azi mai ales, mai mult se plânge decât acţionează…! Că românul se văicăreşte, fie că are, fie că nu are …! Unde se află binele pe care îl caută românul? E aşa de bine ascuns, că nu-l găseşte? >>>

Părintele Iustin: Democraţia nu mai există decât la vârf, jos nu mai sunt drepturi

Parintele-Justin-Despre deformarea societăţii româneşti şi sistemul educaţional din România

Părinte, zilele trecute aţi înălţat în localitatea Moţca o troiţă deosebit de frumoasă şi foarte impunătoare, închinată eroilor care şi-au dat viaţa, în acel loc, pentru neamul românesc, luptând împotriva ateismului bolşevic. Însăşi sfinţia voastră aţi participat la evenimentul de sfinţire a acestei troiţe de către Înaltpreasfinţitul Teofan. Ce v-a determinat să înălţaţi această troiţă şi ce impresii v-au lăsat acest eveniment?

Am făcut şi eu parte, în tinereţile mele din greutăţile şi suferinţele acestea. V-am mai spus şi în alte rânduri că am fost trimis preot pe acest front, unde încercam să îmbărbătez sufleteşte tinerii aceia care luptau cu un inamic mult mai puternic şi înfiorător. În războiul din 1944 care s-a desfăşurat în zona aceasta a Răsăritului, când au venit ruşii în regiunile acestea, s-au izbit de Carpaţi şi de pădurile noastre, care au fost pentru noi un puternic zid de apărare, ei nefiind obişnuiţi deloc să ducă război în pădure. Erau obişnuiţi mai mult la câmpie. Aceasta era pregătirea lor ca oameni de stepă. Când au dat de Carpaţi, s-au oprit până în momentul 23 august. N-au mai mişcat deloc din M-ţii Neamţului. Au mai încercat pe la 15-16 iulie să dea un atac împotriva românilor, însă au întâlnit o rezistenţă extraordinar de mare. Au avut nişte pagube însemnate şi umane şi materiale, încât de atunci ei n-au mai pătruns în ţara noastră decât în urma trădării de la 23 august. >>>

De ziua lui Iustin Pârvu, spre Mănăstirea Petru Vodă

Parintele Justin Parvu Sunt absolut convins că astăzi mulţi creştini îşi vor îndrepta paşii spre unul din cele mai căutate sfinte lăcaşuri româneşti – Mănăstirea Petru Vodă din Poiana Teiului, judeţul Neamţ. Zi de duminică, zi importantă de rugăciune şi închinare, dar şi de mare bucurie, or cea mai ilustră faţă bisericească, părintele Iustin Pârvu, este omagiat. Ajuns la o onorabilă vârstă, 94 de ani, duhovnicul de seamă al românilor, este cel care adună în jurul său oamenii dornici de a-i asculta povețele, dornici de a merge pe calea adevăratei credinţe. >>>

Iustin Pârvu la 94 de ani: „Aceste nevoinţe prin care am trecut au întărit în mine iubirea de ţară şi de neamul acesta obidit”

parintele Iustin ParvuNăscut pe 10 februarie 1919, la Poiana LarguluiNeamț, în 1936, intră frate laMănăstirea Durău iar în 1939, se înscrie la Seminarul teologic de la Mănăstirea Cernica. În perioada 1942 – 1944,  este numit preot misionar pe frontul de est până laOdessa. În 1948, este arestat pe motive politice și condamnat la 12 ani închisoare. Trece prin închisorile Suceava, VăcăreștiJilava și Aiud. În ultima clipă, înainte de a fi trimis la “reeducare” la Pitești, este trimis să muncească, deținut fiind, în mină la Baia Sprie. În 1960, este condamnat la încă patru ani de temniță pentru că nu s-a lepădat de credință. În 1964, este eliberat și devine muncitor forestier. Între anii 1966 – 1975, este preot-monah la Mănăstirea Secu, între 1975 – 1990, viețuiește la Mănăstirea Bistrița, apoi, între 1990 – 1991, este preot slujitor și duhovnic la Mănăstirea Secu. Din 1991, întemeiază Mănăstirea de la Petru Vodă – Neamț, al cărei stareț și principal duhovnic este. În anul 2000, ridică un schit de maici lângă Mănăstirea Petru Vodă, o casă de educație pentru copii și o bolniță. În 2003, înființează o publicație de învățătură și atitudine ortodoxă, cu apariție lunară, numită Glasul Monahilor. În anul 2008, la data de 2 noiembrie, este ridicat din gradul de Protosinghel la cel deArhimandrit. Din 2008, înființează o nouă publicație de gândire și trăire românească, numită ATITUDINI. Din această publicaţie (nr.972009) am ales fragmentul de mai jos.  >>>

21 Decembrie 1989 – Victor Roncea: Cum mi-am petrecut sfârșitul comunismului

1-Vrem-o-presa-libera-22-Dec-1989-Foto-Dinu-Lazar >>>

Părintele Justin: ,,Vrem să fim sclavi sau liberi?”

Parintele-Justin-Parvu-despre-Dictatura-Biometrica-Civic-Media-Petru-Voda

“Cartea aceasta, Dictatura biometricăo recomand tuturor cititorilor care mai vor încă să fie liberi într-un stat democratic şi celor care mai vor încă să fie fii ai lui Dumnezeu şi nu ai Mamonei.  Această carte este o sinteză a tuturor publicaţiilor care s-au făcut până în prezent pe tema acestui subiect. Are o importanţă deosebită pentru că pune la îndemâna tuturor creştinilor, în special ortodocşilor, informaţii necesare cu privire la problema introducerii microcipurilor de tip R.F.I.D. în actele noastre de identitate şi în toată viaţa noastră. Pentru că la ora actuală este o campanie extraordinar de satanică pentru distrugerea şi desfiinţarea lui Hristos din inima creştinului. Întotdeauna au fost potrivnici creştinismului, de data aceasta însă este parcă o concentrare a tuturor forţelor întunericului din toate timpurile, a experienţelor >>>

Părintele Justin: „Mucenicia creştinilor va veni de la rasa galbenă”

Toiagul lui Dumnezeu sau mână întinsă de sus spre sufletul omului de azi? Interviu cu Părintele Justin Pârvu, realizat de monahia Fotini, 13 octombrie, 2012

Blagosloviţi, Părinte! Se pare că suntem în preajma unui nou pericol istoric. Turcia e în război cu Siria, America ameninţă Iranul, Rusia ameninţă Statele Unite pentru implicarea în mijlocul conflictelor din Orientul Mijlociu. Oamenii de rând, însă, sunt nepăsători şi fără luare aminte şi, ca pe vremea lui Noe, preferă să se gândească mai degrabă la petreceri şi distracţii lumeşti decât să creadă că un posibil război se poate abate asupra lor… >>>

Petru Ursache – Omul autonom și întrebător

  Fată de stiintele pozitiviste (rationaliste, tehnice), sectoriale si individuante, umanioarele se dezvoltă în comuniune, angajîndu-se spre totalitatea cunoasterii omului, de la amănuntul comportamental la cele mai diverse si libere proiecte de gîndire. Confruntările si, drept urmare, confirmările în demersurile lor curajoase le caracterizează. Teologia are adesea initiative în această privintă, aflîndu-se în pozitie avantajoasă pe măsură. Explicabil, dat fiind „caracterul evident compozit al fiintei umane”. Îl citez din nou pe André Scrima binevenit în acest context: „Orice antropologie consecventă întîlneste, la un moment dat al desfăsurării ei, teologia. De fapt, problema omului ca centru al existentei este o problemă >>>

Intelectualul şi aspiraţia creştină: Părintele Iustin Pârvu în dialog cu Adrian Alui Gheorghe

„Intelectualul mai mult folos are de ştiinţa sa dacă stă sub autoritatea Bisericii. Marii noştri cărturari, oameni de cultură, scriitori, au fost deopotrivă credincioşi şi patrioţi. Un intelectual în Biserică e un model urmat de tot creştinul. Dar intelectualul să nu vină doar ca să aibă imagine, cum vin politicienii noştri, ci să fie parte din atmosfera curată în timpul Sfintei Liturghii, în viaţa armonioasă a Bisericii.” >>>

Interviu cu Părintele Justin Pârvu: Nu mai este binecuvântarea lui Dumnezeu peste lucrul oamenilor

Pământul, izvoarele şi apele strigă împotriva nesimţirii noastre

– Părinte, cum vă explicaţi faptul că încă mai sunt azi duhovnici, preoţi care susţin că nu cunosc problema cipurilor şi ca atare nu găsesc răspunsul potrivit pentru ucenicii lor? Sub pretextul că nu e treaba lor să cerceteze ce conţin aceste cipuri dau un răspuns evaziv celor ce îi întreabă cum să procedeze cu aceste acte biometrice.

– Dragii mei, ieşim de pildă la păscut cu o turmă de oi. Turma aceasta de oi e dirijată de cineva. De cine? De cioban. Cine este păstorul cel bun în viaţa noastră? E preotul. Preoţii, păstorii, de la mic, la mare, duc această răspundere a mântuirii turmei. În ce constă această răspundere? În propovăduirea adevărului, căci fără adevăr nu există viaţă„Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” – spune Mântuitorul. El e cel care continuă această propovăduire a >>>

Iustin Pârvu

  “Până nu vom avea un conducător cu frica lui Dumnezeu care să ţină drept predania Bisericii, nu vom putea ieşi din criza actuală.”

 Părinte, vă rugăm să ne spuneţi cum vedeţi protestele care au loc în Bucureşti. Ce alternativă politică consideraţi viabilă în această situaţie? Au românii ce să aleagă?

Din păcate nu avem din ce alege. Partidele care ni se prezintă astăzi sunt agăţate politic ori de Răsărit, ori de Occident, unde este acelaşi socialism şi într-o parte şi într-alta. Şi nouă, celor din închisorile comuniste, ne-a luat multă vreme să ne dumirim că în Occident era acelaşi socialism ca şi în Răsărit, decât îmbrăcat în altă uniformă. >>>

Cristina Nichituş Roncea – « Precum în cer, aşa şi pe pământ »

           Album de Fotografii – călătorie foto prin lumea ortodoxă românească

                          „Întâlnirea cu Moş Crăciun: Părintele Justin Pârvu >>>