George Anca: Din Zăpezi hawaiiene

george ancaacestui zbor

sunt obligat de soarta acestui zbor să zac

în vers încetinitul Pacific la un pac

soldaţii marinarii de liberi invitaţi-i

strop marinari la apă la aer cu soldaţii

pentacostală riga de mătăcină zimţ

auzi-ne aloha Hawaii cu părinţi

deritm claustru laur coclaur de Pacific

nu-mi strig lichid poi mâine jumate de specific

treflez încetinirea speed aş juca nu ştiu

ne află ore hore pe cobre coboriu

de hula te învaţă aniversarea bulă

ci ne distrăm canastă Popescului din hulă >>>

George Anca: Spectacol-lansare a volumului de versuri “IUBEŞTE-MĂ şi IA-MĂ CU TINE”

Vasile MenzelCea de-a zecea carte de versuri a lui Vasile Menzel urmează volumelor: Frumusețea candorii, 1995, Flacăra lăuntrică, 1997, Jolly Joker, 1999, Am văzut magnolie plângând, 2000, La un cappuccino despre tainele iubirii, 2001, Fac un plonjon în ziua de mîine, 2003, Dușmanilor mei cu prietenie, 2006, Ruj pe buze, 2010, Cartușe cu flori, Tipo-Moldova, cele mai multe cu traducere în engleză de Veronica Angelescu. Ceea ce ar fi putut trece la început drept un hobby târziu se învederează a fi un crescendo literar al carierei de muzician și actor, poate și o scurtătură paradoxală spre longevitate. Oricum, și-a asigurat, prin intrarea în antologia “Actori poeți”, alcătuită de Mircea Ghițulescu, o recunoaștere între Matei Millo și Emil Botta sau Ștefan Radof și Mircea Albulescu.

Pe copertă, în rol, un tânăr honved rebreanian. Iubește-mă și ia-mă cu tine, un titlu simplu parodic sentimental, acoperind compoziții mereu scenice, „vesele și triste”, ca în Topârceanu? >>>

George Anca – Berbere

george ancatune-ți

tune-ți ziua treisprezece
plus două garoafe anii
agramate de berbece
rânduri alias metanii

zburasei de pe spinarea
boului transpirat
rusoaica marea
și-a petrogradat

liniști stei ne-nțepene
sămânță de pepene
ce pe ne de lene le
cânte ce balenele

cum n-ai scre literar
cu o viață printre morți
nebăgați în buzunar
sat cu sat din porți în porți >>>

George Anca – „Adormirea răzbunării”: Lăcrămioara Stoenescu – ,,Copii – dușmani ai poporului”

copii-dusman-al-poporuluiPe când apariția memorialelor din temnițele comuniste se estompa îngrijorător, profesoara de franceză Lăcrămioara Stoenescu și-a deturnat, aparent, cariera, publicând, la debut, în 2007, la Curtea veche, romanul-document Copii – dușmani ai poporului, dedicat tatălui ei, cu un motto din Mircea Vulcănescu: „Să nu ne răzbunați”. În 2014, urmează a fi publicat în italiană, cu sprijinul Institutului Cultural Român.
„Fetița e ‘poetă’, cu publicații în revista Pionierul și cu vise de scriitoare. Preocupările sale literare o fac să suporte mai ușor arestarea tatălui, deportarea, exmatricularea din clasa a V-a, toate umilințele și mizeriile îndurate în Moldova. Am prezentat gândurile și mai ales nedumeririle sale, în deosebi aceea că un copil de numai zece ani poate fi numit ‘dușman al poporului’, al unui popor de oameni mari” >>>

George Anca – poeme

Surya suriu

Surya suriu Sauron juguriu
nespălat de supărare Savitur
kama vama ia-mă yamă a mă

Val hinotizează soarele să-i spună
de când îi creșteau și lui dinții
prin cumulus către Andalo

Prenestino ancora voce
în căruță cu Montale
și mai unde ochi de soare >>>

George Anca – Cărţile lui Dimitrie Grama la Colocviile de Marţi

dimitriCărțile lui Dimitrie Grama (Gibraltar), Ilidia, povestiri, (Ed.Conta, 2012) și Singuri împreună, poezii, (Ed. TipoMoldova, 2013), au fost lansate pe 19 noiembrie 2013 la Colocviile de Marți, găzduite de Centrul socio-cultural Jean Louis Calderon din București. Autorul și-a salutat prietenii, în puține cuvinte, neplăcându-i, a spus, ridicarea în slăvi, cât să-i fie frică să se mai uite în jos. Adrian Alui Gheorghe, antologatorul și postfațatorul lui Grama, l-a contextualizat cu Roland Gaspar, Baudelaire, Pessoa, Ante, neuitând de Eminescu, iar Corneliu Zeană i-a dedicat un Palimpsest pentru suflet perpretrând ecouri din Spiru Fuchi şi Konstantinos Kavafis. Profesorul chirurg Florian Purghel, coleg de școală și de atletism de performanță, a pus pe masă cartea chirurgiei oncologice cu aura lui Grama. Ce actori vor recita poemele, quasizen expresionist, ale lui Dimitrie, fie și la teatrul de poezie al Colocviilor, vor opta pentru unele ca acestea, din Singuri împreună:

>>>

Adina Dumitrescu: Bumerangul gândurilor – despre Provensale

Mi-am permis acum aproape trei ani, după îndelungă citire, să cataloghez poezia lui George Anca drept poezie academică, termenul fiind nefolosit în încadrarea literară. Mă george ancatot îndoiam de formularea mea, îmi tot spuneam că unde e poezie nu e academie, că au cuvintele înţelesuri aproape incompatibile. Partea zburătorului din mine se ferea de limite stricte, partea cititorului realist de poezie, căci există şi un astfel de cititor, nu voia să scurteze sau să decoloreze din aripi, să creeze nişe prin care să se piardă esenţe, miresme sau gânduri fantomă de zâne bune sau rele. Şi din real mi-am fabricat un bumerang, dar interiorul acestuia era plin de vise. Mi-am spus: dacă-l arunc, acesta nu poate decât în cel mai rău caz să facă drumul înapoi înspre mine, dar visul şi gândul rămân întregi. Îmi reconsider mai ferm termenul de poezie academică, citind Provensale. M-am aşteptat să vină spre mine aroma bucatelor provensale, ierburile acelea ce umplu locul şi farfuria călătorului, să vină unda de lavandă şi violete şi maci înfloriţi lângă piperul ierbii crude, să vină un vânticel rece dinspre Alpi şi un

>>>

George Anca – Provensale

george ancacoupo santo

coupo santo e versanto acest rând în Maillane
fata s-o auzi prin gelozii de zăluzi ufizzi
ziceți voi ziceți auzim noi auzim peste Italia
Vencelas al câtelea celt și mai încoace niciun român

la nuit talismatique dacă se grăbea la ora de muzică
sacul meu e-al tău de-l uitași în hău despărțitor de rău
știți voi și nu mă spuneți între românime cocoș bibesc
la gardaren riboun ripegno nostro rebello lango d’Oc

nu mai are pana pasăre cormana armatol armana
maeștri doi în regalitate octosilabică Dietrich Manel
mai electrică blana nonbizonului mont com conne putaine
ori amestecai adjective ori te compun bușind album(ină)

>>>

George Anca – Gheorghe Lupașcu, ,,Vocația osândei”

Vocatia osandeiO antologie mausolină de 860 pagini A4 reunește la TipoMoldova, în colecția Opera omnia/Poezie contemporană, volumele publicate de Gheorghe Lupașcu: Laocoon împăcat (1969), Stăpânul timpului (1980), Întoarcerea arlechinului (1980), Ziua Delfinului (1988), Singurătate pe planeta pământ (1994), Iubire Exilată pe Terra (2000), Excelența (2001), Iambirul (2003), Strigăt în Alcandoria. Invazii (2004), Monologul secret al prințului Hamlet (2005), Vocația osândei (2006), Iambirul țărmului poetic (2007), Baladin într-o fabulă (2008), Când… (2010), viețuitoare (2011). Poate, cum s-ar fi încolonat pe verticală, asemeni modulelor brâncușiene, armonice divine ale formelor poetice, botezate și iambiri, fie textul clasicizant-raționalist, romantic, modernist, postmodernist, fractal. >>>

Editura Muşatinia prezentă la Colocviile de Marţi, amfitrion prof. dr. George Anca – Arta contemporană și imaginarul inter-asiatic

sigla inv.colocviiPrimarul Sectorului 2 Bucureşti are deosebita plăcere să vă invite Marţi 29 octombrie 2013, orele 17.00, la evenimentul cultural
Colocviile de Marţi- Arta contemporană și imaginarul inter-asiatic
Evenimentul va avea loc la Centrul socio-cultural „Jean Louis Calderon”,
Str. J.L. Calderon nr.39, tel. 0213156670
Anul IV, nr. 12 (50). Auspicii: Asociația Culturală Româno-Indiană, Academia Internațională Mihai Eminescu, Soceitatea de Etnologie din România. Intervenții, Teatru de poezie, (Re)lansări de cărți, Proiecte, Portrete. >>>

George Anca – Un Picaro duios-amar

calatoriile_lui_nea_pusi_liderPuși Dinulescu, Călătoriile lui Nea Puși, Editura Lider, București, 2013

24 de retrocălătorii pușiene – de sertar, recompuse, cumva testamentare, incluzând o revoluție și informații amoroase – tentează imposibilul unei armonii cu sine și cu viața lumii călătorite sub vechiul regim, în zorii neocapitalismului, și la început de mileniu. Poate umorul, de la argou la subsol eufonic, va încânta pe mulți, pe alții, mai puțin. Însuși autorul-personaj, picaro bucureștean, se împieptează ori se ia peste picior, întru descătușarea propriei literaturi, printre sirene-dulcinei, parcă anume pentru a se dezlega în sfătoase cumpăniri moral-politice, îndeobște anticomuniste, anticapitaliste, totdeauna scriitoricești, cinematografice, teatrem. >>>

George Anca – Între nepot şi femur

george ancaVisăm frumos, în compensație. Mai rar părinții, mai des oculții. Separăm cariere. Termen de decodare, 90 de zile. Nu l-a lăsat diavolul acasă – să tacă năibii din gură.
Coposu, gheișa și eu în cameră, ba în pavilion, venise la el, se așezase pe pătură lângă mine, i-am atins coapsa prin ciorap, ca spre a-i verifica pezența, bătrânul se japonizase de-a binelea, hai și eu, să nu mă vadă. Fata, că de ce visase pe Guy, gay, de-o chema și n-ajungea, că hrănea copilul, dar de ce, doar nu s-o fi temut pentru băiat. Greu, nepoate cu fetele și visele astea de primăvară, plute pe timiditatea copilăriei la bătrânețe. >>>

Carmen Dominte – Lansarea volumului aniversar ,,Ben Todică, ambasador onorific al românismului” editat de Editura Muşatinia

Colocviile de Marţi 29 ianuarie 2013, Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, Bucureşti, amfitrion prof. dr. George Anca

BT

Într-un loc foarte primitor, cel al Centrului de Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, în seara zilei de marţi, 29 ianuarie, au avut loc Colocviile de Marţi, avându-l ca amfitrion pe profesor dr. George Anca. Tema acestei întâlniri a fost „Eminescu şi Vivekananda”. Printre invitaţii de seamă ai acestui eveniment s-au numărat: Arun Sharma, din partea Ambasadei Indiei la Bucureşti, Puşi Dinulescu, Vasile Menzel, Doina Ghiţescu, Bianca Beatrice Michi, Sebastian Sârbu şi mulţi alţii. >>>

Editura Muşatinia invitată la Colocviile de Marţi, amfitrion prof. dr. George Anca

Marţi, 29 Ianuarie 2013, orele 17.00  eveniment cultural Colocviile de Marţi – Eminescu și Vivekananda Evenimentul va avea loc la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională Str. J.L. Calderon nr.39 Bucureşti. >>>

,,Colocviile de Marţi” din 27 noiembrie 2012 – amfitrion prof. dr. George Anca

Primăria Sectorului 2 București a organizat marţi, 27 noiembrie, la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, evenimentul cultural ,,Colocviile de Marţi”, cu tema „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Au susţinut intervenţii numeroşi invitaţi, dornici să aprofundeze fascinanta temă a vieţii veşnice şi a tinereţii fără bătrâneţe:
Sorana Georgescu-Gorjan: „Aşa e arta, tinereţe fără bătrâneţe…” (Brâncuşi)
Dumitru Dinulescu: Poveşti Caragiale
George Anca; Advaita
Adina Dumitrescu: Culegătorul de poveşti
Bianca Beatrice Michi: Principiul plenitudine-utopie-heterotopie
Mihai Teodorescu: Psihosociologia totalitarismului
Nicolae Bulz: Romulus Vulcănescu bătrân >>>

George Anca – Colocviile de Marţi

Primarul Sectorului 2 București, are deosebita plăcere să vă invite Marţi, 27 noiembrie 2012, orele 17.00 la evenimentul cultural-
Colocviile de Marţi –Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte

Evenimentul va avea loc la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională
Str. J. L. Calderon nr. 39 >>>

Ben Todică – Convorbire cu profesorul George Anca și pastorul Corin John Izvernariu (video)

>>>

Ben Todică din Melbourne, Australia – Un român cu care ne mândrim

Motto : “Şi eu te-am perceput, de la prima veste despre existenţa ta, drept un unicat, nu atât Ben Românul – Zorba Grecul, nici omul anului în Australia, dar un mister nemaidiasporean, de revenire la toate rădăcinile lumii prin rădăcinile româneşti”. George Anca

Todică, Benoni (Ben). Deşi a emigrat de peste 30 de ani, Benoni Todică a rămas un român adevărat, dovedind acest lucru prin tot ceea ce a făcut pentru românii din ţară, din Australia şi de pretutindeni.

Artist independent (cineast, regizor, producător TV, broadcaster, inginer de sunet, etc.); scriitor, editor, fotograf, jurnalist, artist;
Alte profesii existenţiale: sudor, electronist, director de cinematograf, mecanic maşinist maşini extracţie, operator proiecţionist, operator TV, zilier, remuvalist, proces worker etc.
Limbi vorbite: engleza, italiana şi româna fluent.
Naţionalitate: română
Cetăţenie: română şi australiană Hobby-uri: electronică, fotografie, muzică, tenis şi plimbarea prin natură.

S-a născut la 23 noiembrie 1952, în satul Iezer, comuna Puieşti, fostul judeţ Tutova, astăzi judeţul Vaslui. După anii 1950 pleacă, împreună cu părinţii, din Puieştii Vasluiului şi se stabilesc în Banat. Este fiul Auricăi şi a lui Gheorghe Todică. Înainte de căsătorie, mama purta numele de Andrunachi. A fost casnică, iar tatăl miner la minele de cărbuni din Ocna de Fier şi la minele de uraniu în Ciudanoviţa, unde a lucrat timp de 39 de ani. >>>

Anca – Studiu comparatist de Marian Popa

Notă redacţională

*Am primit din partea domnului Marian Popa, autorul Istoriei literaturi române de azi pe mâine, manuscrisul cãrţi Anca, 214 p. A4, care va fi publicat de revista „Litere” în foileton, iar în volum de editura Bibliotheca. Este vorba de un studiu comparatist asupra operei lui George Anca, structurat pe urmãtoarele capitole: 1. Premise. 2. Dodi. 3. Generalitãþi. 4. Conformaþi de cuvinte. 5. Formaþi de cuvinte. 6. Cuvinte ca suporturi. 7. Paradoxe. Silogismele dodieri. 8. Tipuri de redactare. 9. Opini literare. 10. Cărţi. Poezia. Romane. Relaţii de călătorie. Teatru multideductibil. Alte mostre de crestomatizare Dodierea colocvialului. 11. Politice. 12. Etnopolitice. Interetnice. 13. Hinduitate dodiasticã. 14. Religi. 15. Erotice. 16. Tradutore . Dodiatore. 17. Psihosomatice. 18. Ca un sfârşit. Moto-uri din Friedrich Schlegel, Kurt Goedel, Horia Gârbea, Manfred Lutz. Început: Prima premisã. Cu termenul dodi Anca 1. specificã texte propri şi ale altora; 2. Indicã natura şi calitatea unor realităţi exterioare sau mentale. Aceste valorificãri indicã faptul că ele reacţionează >>>

George Anca – Tristeţea rudelor

Încărcată, întâi cu Hegel şi Marx, apoi cu Sorel, Paretto şi Fanon, Hannah Arendt îmi dă impresia că indienii din SUA ar putea dărâma administraţia. Lui Hugo, în vis: v-am trimis o cerere, dar n-a ajuns la d-stră; nu stau singur, nici numai cu nevasta; de-aia n-am copii. Ce poezie i-a dictat Jan Angelei şi ea a scris-o pe ziar: Noaptea dezbină cetatea-n tărâmuri duşmane / Trag vârcolaci la edecul miturilor de prisos. Stefano Poggi in Introduzione: „Per Faber la caratteristica di una filosofia che abbia a che fare con l’esperienza e quella di essere riflessiva”. >>>

George Anca – Călătorul călătorului

Matematician universal şi scriitor român, Florentin Smarandache publică, stilat, al treiela „Jurnal instantaneu”, Prin bătrâna Europă, după Pura Vida, si Aventuri Chineze (lansate la Colocviile de Marţi, în Bucureşti), Sitech, Craiova, 2012. M-a şi făcut atent, volumul acesta este de calatorii în Franta (unde a lucrat ca cercetator), Ungaria (unde a luat Medalia de Aur a Academiei de Stiinţe Telesio-Galilei), Anglia, şi Scoţia („la ultima tara am prezentat lucrari la o conferinta stiintifica”). „Aventuri chineze” este o carte despre o conferinţă de >>>

Vasile Menzel

George Anca- Furnici albe(XI.7)

 
– Nu mai inventa vini, ţi-o spun la trei şi un sfert din noapte.
– Că vinile se inventează singure şi ne inventează şi pe noi.
– Nu te lăasa inventat dacă tot nu te iroseşti inventând.
– Eram împreună unde sunt singur, unde mi-e, totuşi, rămasul?
– Salut-o pentru scrisoarea nerăspunsă, uite, nici de-o străină.
– Ce-o mai fi rămânând de-acum de nimeni n-ar măcar înjura-o. >>>

George Anca- furnici albe

Rugăciune – Constantin Brâncuși

– M-aş ruga şi n-am astâmpăr numai pentru un cuvânt, pentru un gând, e o femeie-n urmă, mă tot dau la o parte să facă un pas mic şi să se roage-n locul meu, nu nimeresc, nu nimereşte, că mă rog pentru ea s-o laşi să se roage pentru mine, că eu am nevoie să fiu iertat, eu o iubesc şi neiertat, dar ea tot vrea să se roage, îmi închipui, mie nu-mi vine, nu nimeresc, o şi aştept demult, am uitat orice-aş putea spune şi cui, am probleme la târâre, numai înainte, câte-un milimetru, ca tulpinile munţilor de ne scurg prin ei, nu mă pot întoarce o idee în juru-mi, cum m-aş da la oparte s-o las să mă mântuie, nu îndrăznesc să mă consider ea, o iubesc ca un bărbat, tocmai, o bestie, când această >>>

Pelerin- Yaatra Jurnal în India

Peste câteva ore, Vasile Andru îşi lansează, la Bookfest, Yaatra Jurnal în India, ediţia a doua. E vineri. Acum trei zile, la Colocviile de Marţi, ne povestise, ca pe sârmă, pelerinajul său ortodox în Kerala sau Karnataka. Cu o săptămână înainte, împlinise 70. Incognito, în rugăciune? Oricum, ubicuu, bucovinean, guru atonit, de ashram. Aveam la mine titlul său, împrumutat de la Osip Mandelştam, Veacul meu, fiara mea (2011). >>>

George Anca- Calcutta în trei personaje: Tagore, Maica Teresa, Eliade

Tagore

Marile imperii – scria Tagore în A doua naştere – îşi schimbă forma şi se spulberă precum norii; naţiunile îşi joacă rolul şi apoi dispar în obscuritate, dar aceşti indivizi poartă în ei viaţa nemuritoare a întregii umanităţi. Vorbea despre personalităţi revelatoare, respirând în lumea Spiritului. Noi vorbim despre el, în Calcutta naşterii lui (6 mai 1861). >>>

Prof. univ. dr. George Anca- Răspunsuri (4)

(Distrugătorii) Batjocorirea României e o meserie bine plătită, chiar dacă nu prea aplaudată de români. Distrugătorii se specializează în păstrarea propriilor avantaje în detrimentul celorlalţi, piară cu toţii. Ei patronează hliziţi involuţia statuată cu veracitatea ascunsă a securismelor, starea pe loc spre a nu mai avea nici un haz în deja fugitul pământ de sub picioare, gura închisă de sistem şi ineligibilităţi, că tot votul se aranjează în ce reflex se politizează. Spune-mi cine te-a distrus… Nici n-o fi ştiind. Tocmai, ca şi cum i-ai fost destinat. Şi cine distruge România? >>>

George Anca- Secvenţe de spiritualitate indiană

La colocviul “Indianişti români de ieri şi de azi”, desfăşurat pe 27 aprilie 2010, am adresat celor prezenţi întrebarea: “Ce reprezintă pentru Dv indianistica/indologia românească?” Am primit răspunsuri „scurte” – „singura modalitate de a mă apropia şi de a înţelege textele sacre ale unei mari culturi” (Veronica Anghelescu); „necesitatea recunoaşterii apropierii, similitudinii între culturi aflate în stadii diferite” (Crina Bocşan); „m-am dus si i-am spus lui Gandhi ce „minuni” fac eu cu India mea (Mihaela Gligor). Iată câteva >>>

Dr. George Anca- ABHIJNANA „Recunoaşterea” la Eminescu şi Kalidasa

   „Recunoaşterea” este un termen de specialitate şi am să-l prezint ca scriitor. Nu neapărat pentru distracţie, dar voi face caz de concept şi de metodologie  şi pentru că vreau într-un fel să ne relaxăm discutând lucrurile astea. Am petrecut câţiva ani în India şi aş vrea să împărtăşesc din experienţa respectivă, cercetând „recunoaşterea”. Dumneavoastră aveţi auzind termenul acesta anumite reprezentări de specialitate, de la microbiologie la criminalistică. Avem propria percepţie a recunoaşterii. >>>

George Anca- Întâlnire cu Bărăganul

(n. 12 aprilie 1944, Vâlcea) Doctor în filologie, Poet, eseist, specializat în indianistică.

Cântecul drumului 

M-am dus în munţi frângându-mă ca o nuia Sub stânca în spume; m-am oprit lângă ea Cu pasul oricărui năpăstuit. Duc ierbile grânele unite Aduc zarea cu lutul să se mărite. Mă-mpresor cu copacii lopătând aerul ei sunt tristeţile ei amintirile Înfloriţii copaci înstelaţi îmi sunt fericirile Depărtarea mi-e viitorul Înalţ fericirile belşugurile Cum doar ţărâna mea dădea foşnetul gustat al snopilor Pe vremea când porneam din Calea Robilor. Sunt în multe dimineţi o umbră de porumbel.  >>>

Mariana Gurza:Pe urmele lui Zenon – On Zeno’s footsteps (english version)

poetă, Timişoara

To my children,

Ioana-Valentina and Vlad-Gabriel            

Foreword The title of anthology suggests that it is question of recreation of an ancient unconventional Greek style which encapsulates us into the myth of Zeno from Eleea (490 – 430 BC) >>>

George Anca – “Colocviile de Marţi”

        Marţi, 28 februarie, orele 17.00 la evenimentul cultural

  “Colocviile de Marţi”

MITURI ŞI RITURI GLOBALE-ROMÂNEŞTI. CENTENAR ROMULUS VULCĂNESCU
Evenimentul va avea loc la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională
Str. J.L. Calderon nr.39
 

Adina Dumitrescu: George Anca şi Poezia academică modernă- impresii de cititor

        Neieşită încă din pasul muntos  aflat lângă fostul oraş roman Caudium din sudul Italiei,  aflată sub tirul de arme al samniţilor – alias – dezinteresul şi graba cititorilor sau mutarea preferinţelor literare spre fum, foc, furt şi fraze reduse la gemete strict „concupiscere”, poezia încearcă de zeci de ani să treacă prin furcile caudine şi să iasă la lumină. Şi iese o parte, cum nu, ori aceea cu harnaşamentul cel mai uşor, cu ideile cele mai puţine, cea cu impact rapid şi direct asupra cititorului, ori cea mai savantă. Numai că la noi, rar se avântă cineva spre ultima citată. >>>

George Anca – Cheie ramayanică?

 Prolog. 
      Chipurile, fără „scântei din focul ceresc al muselor”, „nesocotinţă dar ar fi să cânt     fapte eroiceşti”. Răpirea se substituie scânteilor – „răpit fiind cu nespusă poftă de a cânta ceva”, „mai uşoare deprinderi”. Alte muse decât ale lui Omer sau Virghil, alţi eroi decât Ştefan ori Mihaiu îl răpesc, dincoace (sau dincolo, deşi, aparent, mai jos) >>>

George Anca – Jundandel

George Anca - poet, eseist,  indianist, Bucureşti
India lui Ion Budai-Deleanu:
    Parpanghel poate suna eufonic lui Papagheno. La un bal, Mozart se mascase în fakir indian şi recitase aforisme improvizate. Mârza (s-a amintit omonimul din Scrisorile persane ale lui Montesquieu) îi spusese (pseudonimului-anagramă Leonachi Dioneu): noi suntem din India, și limba noastră să grăiește acolo până în zioa de astezi. >>>

George Anca

                                                elite sacrificiale

                                                  elite sacrificiale
                                                                 lume în inimă
                                                                 sinele credinţă >>>

George Anca

                                                                              Diaspora YR
 
 Eu te duc la balamucul de căţei, Rex. Aşa e şi pe la noi. Introducere în teoria argumentării. Câtă secătuire întru nimic – măcar şi posibilul creat, niet, jur-împrejur înţelepţi per se. Nicio discuţie umană, ceva. Cartea, pe ucise. Raj Kapur a murit la 64 de ani, Morarji Desai are 100 şi urcă încă până la 5 fără lift. La Ploieşti, ar prinde vreun rol mai de doamne-ajută. Noaptea e altă zi. Să mă apuc a infinita oară de vers. Ne vânasem reciproc pe viaţă. Vor să te depoziteze, nici să nu te mai gândeşti la vers. Prin vers te înţelegeai însuţi decapitat. Niente.
>>>

George Anca – Lansarea cărții „În două lumi” de Ben Todică la Colocviile de Marţi

 Evenimentul a avut loc la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, în cadrul Colocviilor de Marţi organizate de scriitorul George Anca, în 31 Ianuarie 2012. Editorul Ştefan Doru Dăncuş care s-a ocupat de realizarea grafică de excepţie a cărţii a fost prezent şi a vorbit despre omul de cultură şi patriotul român Ben Todică. Coperta a fost realizată de Eric Chen.

>>>

George Anca

Sfinţire în amonte >>>

Mariana Gurza

Pe urmele lui Zenon
 Am prins tristeţea-n mâini
            şi-am înveşmântat-o-n lacrimi.
            I-am dat bineţe surâsului
            şi am închinat pelin
            în cupe de nostalgie. >>>

George Anca

Ierusalim
*
Depresie în jur, nici Shakespeare. Să-mi fi muiat mâinile în Dunăre, ca fata, în Nistru. Mergi pe vârfuri. Pulbere-Dunăre-Lautreamont. Nici lor nu le e limpede. Mi-a spus şi ăsta că nu se sinucide. De credincios. Ai chicotit la ciorile din tablou. Ieri am făcut o conferinţă metapoetică. Lume atenta. Gazda a zis – minunatul discurs. Nu mă împuşcară, vezi.

George Anca

mirarea mării
mirarea mării leandru palmier corăbii
praf ales de munţii mai adevăraţi ca pustiul
plăcerea sinucigaşă a pietrelor încolibate >>>

George Anca

Gyr la Humor
*
  Păi scrie ceva, nu numai greşelile. Plata – să nu te-mbeţi. Fata s-a visat la un examen în trenul de Miercurea Ciuc – ce bine e să te trezeşti şi să vezi munţi.
Hermeneutică prin translatologie augurală a sventelor scripturi în limba noastră românească, fără carte, fără dascăli şi învăţătură >>>

George Anca

 

Rug aprins

 rug aprins
 
      rug aprins mireasă urzitoare
     de nesfârşită rugăciune psaltirion
     al inimii sub arcuş de gând
     numele de Maria ca taină de la
     Dumnezeu ţi s-a dat floarea darurilor
     ceea ce ai născut lumina cea nespusă >>>