Influențe ale folclorului muzical românesc în lirica eminesciană

Nichita Stănescu spunea că pentru el patria este limba română. De aceea – continuă poetul –pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte. Cu aproape un veac mai înainte, Eminescu a notat în epopeea dramatică Horia, unul din proiectele sale nefinalizate: Limba e muzica celui mai mare maestru al ei, muzica nu e decât limba română pusă-n muzică. Limba română născută pe note, limba română cântată în ape, ţeara unei feerii[1].

Ambele definiţii sunt complementare şi surprind în sintetize metaforice transcedentale tot ceea ce n-ar putea conţine o raţională şi riguroasă formulare filologică. >>>

Reclame

Festivalul de folclor „Ceahlăul” la Piatra Neamţ

 

Această prezentare necesită JavaScript.

>>>

Iurie Levcic – „Cultura românească are viitor la Cernăuți”

L-am cunoscut de curând pe Iurie Levcic, jurnalist și om de cultură din regiunea Cernăuți, Nordul Bucovinei. Este originar din raionul Noua Suliță, din nordul Basarabiei, cum spune Dumnealui. De-a lungul anilor, după ce a absolvit Colegiul de muzică „Isidor Vorobkevici” și Facultatea de Istorie din cadrul Universității naționale „Iurii Fedkovici” din orașul Cernăuți, a lucrat >>>

Grigore Leşe şi ultimii rapsozi

Vasile Iovu, cetățean de onoare al municipiului Chișinău

Naistul Vasile Iovu a devenit cetățean de onoare al municipiului Chișinău, potrivit unei decizii aprobate, marți, 21 februarie, de Consiliul Municipal al Capitalei.

Vasile Iovu s-a născut la 24 iulie 1950 la Bardar, în familia Mariei si a lui Gavril Iovu. La vîrsta de 10 ani, Vasile studiază flautul la liceul „Ciprian Porumbescu”, iar intre anii 1967-1971 e student la Academia de muzica „Gavriil Musicescu” din Chișinău, clasa de flaut si dirijat de orchestră.

>>>

Folclorul românesc, sub aripa cerului

Doamna academician Sabina Ispas este director al Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, cunoscătoare a fenomenului folcloric românesc dintr-o perspectivă multidisciplinară a  cercetării etnografice bazate pe o remarcabilă erudiţie teologică. S-a preocupat de cântecul liric, de colind, de baladă şi de basmul fantastic şi a publicat, între ‘85 şi ‘89 sub titlul Tipologia liricii româneşti, prima lucrare de gen  din literatura românească şi europeană. >>>

Interior țărănesc

interior taranesc Curtisoara- Parang

Simion Kirileanu Teodorescu: in memoriam

folclorist, Neamţ

Născut pe 7 martie 1879 în satul Holda, judeţul Neamţ, azi Suceava. S-a remarcat ca institutor, folclorist, scriitor. Studii: şcoala primară în comuna natală, Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Iaşi. Învăţător la „Orfelinatul agricol Prinţul Ferdinand” din Zorleni – Tutova, având director pe Mihai Lupescu; Şcoala din Broşteni, iar din 1906 şi până în 1926, la Şcoala din Holda. Participă la războiul Balcanic din 1913 şi la primul război mondial, când este rănit în luptele din Munţii Călimani, în 1918 – 1919. >>>

George Brăescu – aniversare

profesor, Piatra Neamţ

       S-a născut pe 28 februarie 1940 în  com. Plopana, judeţul Bacău. Cunoscut ca profesor, publicist, promotor cultural. Absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi. Atestat în folcloristică, animator cultural în cadrul Centrului Creaţiei Populare al judeţului Neamţ. Redactor şi prefaţator al antologiei de poezie Arbori de lumină, 1980, Piatra Neamţ. A îngrijit culegerea Folclor literar din judeţul Neamţ, >>>