Elena Emanuela Sava – Două lumânări

 Ploua de două săptămâni. Ploaie de toamnă în mijlocul verii, azi caldă şi liniştită, mâine rece şi prăpăstioasă. De fiecare dată când tuna şi fulgera dârdâiau ferestrele casei. Iar când trăsnea câteodată, se cutremura tot pământul. Atunci Bunica fugea degrabă în casă de aprindea candela. Şi într-o răsuflare rostea o rugăciune în şoapte şi bătea câteva închinăciuni.  Pe o asfel de vreme nu mă lăsa niciodată să mă uit pe fereastră. >>>

Reclame