Apariţii editoriale Editura Muşatinia: Victoria Petrea – FRÂNTURI, ECOURI, SEMNE (1967-2013)

Petrea„De va veni la tine vântul,
Şoptind povestea mea amară,
Jelitul lui să nu te-nfrângă,
Durerea lui să nu te doară”
(cântec)

În cele ce urmează nu voi încerca nici să fac un panegiric aducând elogii celui care a făcut parte integrantă din viaţa mea, pe lumea aceasta, în calitate de fiu timp de 46 de ani, 3 luni şi 2 zile, nici să aduc acuze unora sau altora (care, poate,au fost „uneltele” Domnului în împlinirea destinului karmic sau de cauzalitate imediată) pentru cele întâmplate, nici să mă lamentez exagerat sau să mă victimizez (deşi ar fi explicabil dată fiind situaţia), ci mă voi strădui, cu posibilităţile mele, să atribui un oarecare sens unui eveniment (trecerea lui Alexandru într-o altă dimensiune) care, după umila logică pământeană, nu pare să aibă aşa ceva (deşi „nuntă fără minciună şi moarte fără pricină” nu există). Continuă lectura

Reclame

Apariţii editoriale: Daris Basarab – Rugul Creaţiei: Nicolae Otto Kruch

Nicolae Otto Kruch s-a născut la 10 decembrie 1932, la Sânleani, judeţul Arad. Copilăria şi-a petrecut-o la Sântana, iar cursurile gimnaziale le-a urmat la Liceul Emanuel Gojdu din Oradea, bucurându-se de sintagma ,,Copil minune” atribuită de profesorul de desen Ţârulescu.
Între anii 1953-1957 studiază la Institutul de Arte Frumoase Ion Andreescu din Cluj-Napoca, avându-i profesori pe A. Kós şi F. Servatius, bucurându-se mai apoi de îndrumarea şi prietenia marelui artist şi profesor Romul Ladea. A învăţat, dar nu s-a lăsat ,,subjugat”, intrând în viaţă pe cont propriu. Nu s-a lăsat atras de inovaţiile la modă, rămânând fidel sufletului său care l-a călăuzit până la moarte.
Din 1965 se stabilește la Ploiești, oraș care-l va adopta până la sfârșitul vieții. A fost președinte al filialei „Uniunii artiștilor plastici” din Ploiești în perioada 1981 – 1991.
Este autorul a numeroase opere de artă monumentală și reliefuri comemorative:Otto Kruch Continuă lectura

Gheorghe A. M. Ciobanu – De ,,Înălţare”, la Cordun, popas înălţător

Gh.A.M.CiobanuCordunul, în ,,multiplă” sărbătoare. Cordunul, acest până mai ieri, un ,,..sat patriarhal”, iar astăzi, o ,,metropolă” în devenire, a fost, în zilele din urmă, în haine festive, ajunsă, de ce nu, chiar la dimensiune de ,,Festival”. O simbioză fericită de ,,sacru cu profan”, de amintiri şi perspective, de omagieri şi preţuire. Un ,,fenomen de masă”, petrecut într-o aşezare statornică, cu oameni gospodari din ,,moşi-strămoşi”, ce s-a impus de la un an la altul, în istoria acestor locuri şi economic sau religios dar şi în zămisliri intelectuale.
Vom poposi la un alt moment valoric al acestei zile de excepţie pentru Cordun, acel al conferirii solemne al Titlului de ,,Cetăţean de Onoare” cu apartenenţă locală. Au fost 14 nominalizări, nu numai declarative, ci şi însoţite de o amplă motivaţie ,,pro” pentru fiecare.
Dorim mult să-i omagiem şi noi, într-o succesiune alfabetică, aşa cum o cer şi uzanţele oficiale. Acatincăi Ioan (colonel), Balint Filip (primul primar liber ales după 1989), Chelaru Ioan (senator), Diaconu Adrian (inginer, actual primar al Cordunului), Dumitrache Toader (inginer), Ghideanu Tudor (profesor universitar), Jicmon Ioan (preot), Panaite Nica (economist), Pelin Ioan (preot, veteran de război), Jesus Arturo Sagredo Fernandez (profesor) şi Spoială Nicolae (consilier). Au fost omagiaţi post-mortem, cu acelaşi Titlu: Feraru Petrică (economist), Ionescu Adrian (profesor) şi Tudor Constantin (funcţionar).
Diplome de Onoare au fost conferite ziaristei Cristiana Bortaş, coautoare la Monografia Cordun şi editoarei, scriitoarei Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, coautoare şi editoare a ultimei ediţii a volumului Monografia Cordun.

>>>

Cordun – monografie, autori Constantin Tudor, EmiliaŢuţuianu, Cristiana Bortaş

monografiaCordun

O monografie presupune o incursiune în istoria unei comunităţi umane, în însăşi sufletul devenirii ei peste ani, cu fapte, întâmplări, realizări. La îndemnul domnului primar Adrian Diaconu, alături de doamna  ziarist Cristiana Bortaş,  am  revăzut şi adăugit  ediţia anterioară Cordun – monografie istorică, apărută în urmă cu zece ani sub semnătura lui Tudor Constantin. Mult mai bine documentată, prezentând multe documente din arhive şi informaţii noi faţă de precedenta ediţie, la care am adăugat şi documente fotografice de referinţă pentru zona Cordun -Simioneşti,  Editura Muşatinia vă prezintă astăzi o lucrare de suflet pentru această zonă a fostului judeţ Roman. In paginile cărţii vom găsi capitole noi dedicate personalităţilor comunei, oameni care prin activitatea lor au dus prestigiul localităţii în diverse domenii, pagini de amintiri-memorii ale fiilor satului, amintiri fotografice cu personalităţile locului în diferite perioade de timp, informaţii la zi despre realizările economice din comună.
Această nouă apariţie editorială a Editurii Muşatinia se adaugă celorlalte volume importante editate  de noi care continuă munca de păstrare şi transmitere a patrimoniului cultural din zona Romanului a istoriei, tradiţiilor şi realizările unor oameni talentaţi ai acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu. (editor Emilia Ţuţuianu)

Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti, autor Vasile Ursachi

daci-vasile.ursachi2Vasile Ursachi (n. 30.12.1934 Havârna, judeţul Botoşani) – doctor în ştiinţe istorice, arheolog, cercetător ştiinţific, fondator al Muzeului de Istorie din Roman, Membru de Onoare al Institutului de Arheologie al Academiei Române – Filiala Iaşi, laureat al Premiului Vasile Pârvan, al Academiei Române, decorat cu Meritul Cultural în grad de Comandor, Cetăţean de Onoare al Municipiului Roman. Timp de peste 47 de ani a fost director al Muzeului de Istorie din Roman şi câţiva ani director adjunct al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ.
A condus peste 20 de şantiere arheologice din ţară şi a participat, cu importante lucrări, la peste 200 de sesiuni ştiinţifice,
Vaslie UrsachiA participat la congrese internaţionale din ţară şi a organizat peste 100 de expoziţii temporare şi itinerante.
Autor a peste 10 volume ştiinţifice şi semnatar a peste 200 de studii şi articole de specialitate.
Volumul Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti, semnat de ilustrul doctor cercetător Vasile Ursachi – certifică încă o dată importanţa descoperirii de la Simioneşti pentru istoria locurilor şi a poporului român în arealul carpato-danubiano-pontic cu referire la judeţul Neamţ şi zona comunei Cordun.
Mândria de a fi simioneştean şi cordunean, prin nobila origine geto-dacică îşi află certificarea în această lucrare ştiinţifică dedicată păstrării celor mai importante dovezi ale istoriei înaintaşilor noştri.             (Emilia Ţuţuianu) >>>

Gheorghe A. M. Ciobanu – ,,Primii fiori” ai mei, la ,,Muşatinia”

Gh.A.M.CiobanuCu zece ani în urmă, eram la ,,primul meu rendez-vous” editorial, încredinţând tinerei ,,Muşatinia”, cele dintâi înfiorări ale mele, în meşteşugul literar. Astfel, în anul următor, cu o copertă adolescentină, ce reproducea culorile de miraj ale unei ,,Singurătăţi” victoriene – Stanciu – a văzut lumina tiparului volumul, el în sine o capodoperă ,,gutenbergiană”, postfaţat de universitarul de altitudine Tudor Ghideanu şi grafiat portretistic de sculptorul Demo, volum ce cuprinde în el acel ,,taifas” al autorului, purtat, juvenil, cu frumosul condeiesc.
,,Primii fiori”… Prima mea poposire în lumea cuvântului scris, primele mele îndrăzneli literare, în una din cele mai îndrăzneţe şi ele, domenii ale creativităţii umane. Şi toate, dăruite contemporan unui non-stop cultural, prin la fel de curajoasa Editură Muşatinia. De aceea, parafrazând denumirea unui film ,,mare” al lui ,,ieri”, voi şopti mereu: ,,Muşatinia, dragostea mea”. O ,,Muşatinie” dominant spirituală, ca şi Voievodul cu acelaşi nume, turnat, în viziune zaharesciană, din veşnicie şi din bronz, veghind Oraşul multisecular. >>>

Constantin Tomşa: Un excelent dicţionar–album de artă, la Roman

Identitati artistice la Roman..După o consistentă şi bine elaborată lucrare, pe baza unei cunoaşteri din interior, într-o perioadă de peste trei decenii, avem în vedere monografia „Muzeul de Artă din Roman – 50 de ani” (2008), Minodora Ursachi pune la îndemâna celor interesaţi un amplu dicţionar „Identităţi artistice la Roman” (2013), o lucrare ce completează, în mod fericit, pe cea dintâi, îmbogăţeşte zestrea spirituală a „cetăţii muşatine” de la confluenţa Siretului cu Moldova şi nu în ultimul rând, dă dreptul distinsei autoare să ocupe un loc, onorabil şi onorant, în pleiada creatorilor de valori culturale din această parte de ţară.

La fel de onorantă este publicarea acestei cărţi şi pentru Editura „Muşatinia” din Roman, manager Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, care şi-a obişnuit concetăţenii şi nu numai cu apariţii editoriale aparte, realizate în condiţii de excepţie. Cartea este girată de distinsul şi cunoscutul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, care semnează un succint „preambul” în stilu-i binecunoscut şi inconfundabil, prin precizia şi preţiozitatea aprecierilor, căruia i se alătură Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, semnatara unei „prefeţe”, în care ţine să precizeze importanţa dicţionarului şi locul autoarei (pe care o consideră „o distinsă Doamnă a culturii romaşcane”) în cadrul familiei oamenilor de cultură din municipiu. >>>

Emilia Ţuţuianu – Dizertaţii editoriale cu scriitorul Gheorghe A.M. Ciobanu

Cu ocazia Zilei Cărţii, Casa Armatei din Iaşi prin col. Tiron şi pictorul ieşean Nelu Grădeanu, cu participarea Editurii Muşatinia din Roman, prin editor Emilia Ţuţuianu, au adus în atenţia iubitorilor de carte patru volume apărute la editurile romaşcane Filocalia şi Muşatinia: Identităţi artistice la Roman, autor Minodora Ursachi, Creştinismul abia începe, autor Ioachim Giosanu, Mioriţa mit triadic şi Mecena, medic, misionar – Teodorescu, autor Gheorghe A.M Ciobanu.
Prezent la invitaţia organizatorilor în capitala culturală a Moldovei, scriitorul şi eseistul romaşcan Gheorghe A.M. Ciobanu a oferit un regal literar de înaltă ţinută, într-o luare de cuvânt concretizată într-un summum de cultură romaşcană, o exegeză literar-filosofică asupra cărţilor amintite mai sus. Dorinţa omului de a depăşi teluricul, de a transcede bioticul într-o mai mult ca finită existenţă este gândul către care ne-a purtat discursul eseistului Ciobanu. În planul religiei, picturii şi mitologiei dorinţa omului de a fi şi dincolo de vieţuirea temporală a protoplasmei celulare, este concretizată prin credinţa într-o ,,lume de apoi”, ce prelungeşte viaţa prin duh, prin operele de artă care transced vieţii şi poartă numele creatorilor în nemurirea artistică la fel şi speranţa mioriticului cioban care îşi doreşte dac-o fi să mor o nuntă cu stelele universului.
Fragilitatea protoplasmei, determinismul cosmic, existenţial şi uman este duală în concepţia scriitorului Gheorghe A.M. Ciobanu, care a subliniat rolul ,,universului” cerebral, cu toate componentele sale vizibile şi demiurgice cât şi rolul materiei. >>>

Virgil Răzeşu – Identităţi …

Virgil RazesuNu cu multă vreme în urmă, Minodora Ursachi şi Editura Muşatinia din Roman, ne-au bucurat nevoia de frumos şi cunoaştere, oferindu-ne o realizare de excepţie, „Identităţi artistice la Roman”, lucrare care depăşeşte limitele unei antologii sau ale unui dicţionar de autori.
Cinstind vorbind, odată ce ai cartea în mână şi o întorci pe toate feţele, devine firească dorinţa de a-ţi exprima satisfacţia pentru reuşita editorială, aspectul general şi greutatea ei (la propriu), prilejuind prima constatare că s-a folosit o hârtie de foarte bună calitate. Confirmarea vine imediat ce începi a răsfoi cartea, numeroasele reproduceri alb-negru şi color beneficiind de o realizare apropiată de fotografie, pe suport lucios, care le pune în valoare, conferind întregului tom valoarea demnă de conţinut, pentru care „Muşatinia”, casă editorială de calitate, şi directoarea acesteia, Emilia Ţuţuianu, au dreptul deplin la felicitările şi recunoştinţa noastră.

Identitati artistice la Roman.. >>>

Identităţi artistice la Roman, de Minodora Ursachi

Identitati artistice la Roman..Cartea a apărut la Editura “Muşatinia” şi va fi lansată la Muzeul de Artă din Roman.

Minodora Ursachi, muzeograf, fondatoarea Muzeului de Artă din Roman, fost director al instituţiei de cultură, face o surpriză plăcută iubitorilor de artă şi nu numai. Pe 22 martie, Minodora Ursachi îşi va lansa cea mai recentă apariţie editorială. “Identităţi artistice la Roman”, lucrare apărută în acest an la Editura “Muşatinia” din Roman, este un dicţionar care însumează 142 de artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi, critici de artă – din Roman şi din zona limitrofă – Avereşti, Bozieni, Gâdinţi, Gherăeşti, Horia, Sagna, Spiridoneşti, Tămăşeni, Trifeşti- sau care au fost în trecere prin Roman. “Autoarea sintetizează în chip strălucit calităţile de istoric al artei, estetician şi eseist, cât şi fericitele însuşiri de iniţiator, organizator şi deschizător de perspective ale judecării evaluativ-critice a tuturor lucrărilor plastice, personale şi ale şcolilor şi curentelor naţionale şi universale, astfel încât fiecare operă îşi găseşte locul într-un univers de creaţie”, scrie, în prefaţa lucrării, Emilia Țuţuianu, directorul Editurii “Muşatinia”. >>>

Poetul dorului şi al iubirii eterne, Marin Toma

COPERTA2Semnalez o nouă apariţie editorială, volumul de versuri „La poarta sufletului tău”, autor Marin Toma, fondatorul revistei de cultură „Dor de dor”, apărută la Editura Muşatinia Roman, 2013, o carte dedicată d-nei Doina Săbădeanu, partenera de viaţă a domniei sale, în paginile căreia care am regăsit cu bucurie numele mai multor prieteni din lumea cuvântului scris, nume aparte pentru care am o deosebită apreciere din postura de cititor.
Spicuiesc câteva rânduri din prefaţa semnată de poeta Emilia Ţuţuianu-Dospinescu: „Cu fiecare nouă poezie patima iubirii revărsate asupra lumii întregi în versuri de un lirism subtil ne poartă în mijlocul unor sentimente profunde şi tulburătoare. Iubirea pentru femeia ce i-a dăruit atâtea împliniri sufleteşti se revarsă într-un parfum primăvăratec de versuri pline de emoţie divină: >>>

,,La poarta sufletului tău”…cu poetul Marin Toma – o nouă apariţie editorială la Muşatinia

COPERTA2La poarta sufletului iubitei poposeşte poetul Marin Toma în a-şi cânta iubirea, iubirea dintr-un suflet atât de plin, ce îi dă energii creatoare de versuri dulci pentru fiinţa iubită:

„Eu m-am rugat ca la icoană!
Şi ea, mi s-a deschis încet,
În linişte-i de catedrală!.”
                                             (La poarta sufletului)

Iubirea la anii maturităţii poetului nu mai ţine cont de norme sociale:

„Nu-mi pasă ce şopteşte lumea,
Când trec nepăsător prin sat
Tinându-mi strâns de mijlocel femeia
Oprind-o-n loc cu-n dulce sărutat.”
                                          (Nu-mi pasă…) >>>

Daris Basarab – ,,Postume vii”: o nouă apariţie editorială la Editura Muşatinia

Dor de doruriCăutând prin amintiri…
Căutând prin sertarele amintirilor, autorul, Daris Basarab, aflat la vârsta maturităţii depline îşi redescoperă fiinţa cuprinsă de doruri, doruri de viaţă, de soare, dor de iubita sufletului.
Aşa cum mărturiseşte, sub pretextul scrierii unor poezii postume a decis a scrie despre nostalgiile ce îi tulbură sufletul şi despre iubirile, interioare şi imaginare, din care cea rămasă până astăzi este dorul de ducă, călătoria deasupra mundanului.
Amintiri pline de bucurii şi-amăgiri presărate de lacrimi şi păreri de rău pentru tinereţea devenită doar fragmente de pagini a cărţii vieţii.
Nevoia de împărtăşire a iubirii este chinuitoare, nevoia de a auzi glasul iubitei şi şoaptele iubirii devine aproape obsesivă şi întrebările îl poartă în lanţurile incertitudinii.
,,De ce nu-mi spui că mă iubeşti? ..De ce-ai rămas pe gânduri?” >>>

Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti

vas urnaSăpăturile arheologice făcute de profesor doctor Vasile Ursachi au condus la concluzia că în sat a existat o aşezare geto-dacică. Peste 100 de monede şi piese ceramice confirmă valoarea tezaurului. Arheologii romaşcani au primit un premiu internaţional şi recunoaşterea Academiei Române pentru descoperirea mai multor cetăţi dacice în zona Roman.

Editura “Muşatinia” are în pregătire lucrarea “Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti”, ce poartă semnătura profesorului doctor Vasile Ursachi, carte de referinţă nu doar pentru lumea ştiinţifică, interesul pentru origini, detaliile despre mărturiile arheologice şi vizitarea unui şantier arheologic putând constitui o mai mare atractivitate decât oricare din investiţiile din zonă. Certificarea oficială a celei mai vechi aşezări de pe teritoriul actualului sat Simioneşti vine de la tezaurul lăsat de împăraţi romani şi confirmă existenţa unor schimburi comerciale şi o dezvoltare a agriculturii din această mănoasă parte a Moldovei, ocupaţie a populaţiei autohtone care ar fi motivat interesul romanilor pentru această zonă. Tezaurul este compus din 102 monede imperiale

>>>

Lansări de carte Editura Muşatinia la Târgul de carte LIBRIS

Târgul de carte LIBRIS

Cea de a III-a zi a Târgului de carte „Libris” este cea mai încărcată în lansări de carte, fiind prezente nu mai puţin de 7 edituri importante din ţară dar şi din judeţ.

  •  În debutul programului de astăzi, de la ora 10, Editura „Răzeşu” din Piatra Neamţ îşi va lansa ultimele sale apariţii editoriale.
  •  De la ora 10,30, Editurii „Muşatinia” din Roman îi este alocată o oră, timp în care vor fi prezentate volumele: „Portrete printre rame” şi „Mecena medic misionar Teodorescu”, de Gheorghe A. M. Ciobanu, în prezentarea autorului; albumul „Încheierea cronologiei picturii moldoveneşti secolului XV-XVI, cu datarea ansamblurilor de la Părhăuţi şi Arbure”, de Sorin Ulea – prezintă directorul editurii Emilia Ţuţuianu şi coordonator ing. Dorin Dospinescu.DSC_4218
  •   >>>

Editura Muşatinia la Târgul de carte Libris

EditorEditura Muşatinia din Roman, care  a împlinit 11 ani de la înfiinţare şi a dat tiparului peste 100 de volume, va participa, în perioada 3 – 6 octombrie, la Târgul de carte Libris Neamţ 2013. Aflată la a III-a ediţie, manifestarea este organizată de Consiliul Judeţean Neamţ şi Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Judeţean Neamţ. Sâmbătă, 5 octombrie, Editura Muşatinia va lansa volumele ,,Portrete printre rame şi ,,Mecena medic misionar -Teodorescu”, ambele scrise de publicistul romaşcan Gheorghe A.M. Ciobanu, precum şi albumul ,,Încheierea cronologiei picturii moldoveneşti din secolele XV-XVI cu datara ansamblurilor de la Părhăuţi şi Arbure”, de Sorin Ullea. >>>

Veronica Balaj – Interviu cu editor Emilia Ţuţuianu

Veronica BalajÎn contextul actual, când se  intersectează atâtea  informaţii în domeniul cultural şi când  totul se află cu repeziciune, ar fi o pierdere dacă accentele culturale dintr-o zonă sau alta a ţării nu ar intra în atenţie, nu ar fi parte din imaginea întreagă a efervescentei culturale naţionale. Orice  act cultural este un adaos, un câştig adus spiritualității  unei regiuni. O emblemă care se  diversifică  mereu prin valorile create de persoanele interesate de acest palier al existenţei. O individualizare spirituală, cu marca fiecărei culturi regionale este absolut necesară tocmai acum, mai mult ca oricând, când se poate vorbi de un amalgam cultural. Cum să ne individualizam? Cum să  marcam ceea ce ne caracterizează şi ne preocupă,  decât  prin  intervenții diferite, prin acţiuni  variate, susţinute cu şi din dăruire?

Emilia Tutuianu

     Acest  lucru îl exersează de ani buni şi dna. Emilia Țuțuianu din Roman care conduce Editura Muşatinia. În  discuţia care urmează vom înțelege  că mai există oameni pasionaţi, care nu-şi precupețesc  forţele  întru propagarea  unor idei  sau în interconectarea de valori culturale.

 Veronica Balaj: Doamnă Emilia Ţu­ţuianu, cum v-a venit ideea acestei edituri pe care cu dăruire o conduceţi şi în ce împrejurări aţi pus bazele ei. De ce Editura Muşatinia? >>>