Paştele din sufletul creştinului

„El iubirea şi-o arată pentru nişte păcătoşi/ Care-ar fi ucis nu unul, ci o mie de Hristoşi…/ Nu murea: fiu pentru tată, tată pentru fiu, sub spini,/ Ci murea – să-i învieze – un străin pentru străini/ Dar Străinul de pe Cruce, sub ocară fiecui,/ Îi iubea mai mult cât tatăl şi-ar iubi copiii lui!/ Numai limbă îngerească ar putea cândva să spuie/ Cât de mari dureri îndură Sfântul pironit în cuie:/ De la creştet la călcâie, carnea Lui cu oase sfinte/ Rabdă chinuri ce nu omul le-ar putea grăi-n cuvinte./ Dar mai mult decât îndură trupul Său Iisus îndură/ Pentru că iubirea-I Sfântă I se răsplătea cu ură!…!, scrie Vasile Militaru în poezia „Iartă-le lor, Doamne…” >>>

Reclame

,,Schimbarea la Faţă” – Catedrala din inima Chişinăului

IMG_0002După cum v-am promis, vom călători în fiecare săptămână prin Chişinăul spiritual. În această duminică (zece martie) ne oprim chiar în inima urbei, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, 164. Aici se află unul dintre sfintele locaşuri de o frumuseţe rară – Catedrala ortodoxă „Schimbarea la Faţă a Mântuitorului”. Acum se înalţă semeaţă, chemând la rugăciune creştinii, iar în anii ateismului sovietic, i-a fost pângărit numele. Astfel, timp de aproape trei decenii (1962 – 1991), a fost condamnată la tăcere şi transformată în Planetariu, un fel de centru de studiere a astronomiei, cosmonauticii, a ştiinţelor despre Pământ. >>>

De ziua lui Iustin Pârvu, spre Mănăstirea Petru Vodă

Parintele Justin Parvu Sunt absolut convins că astăzi mulţi creştini îşi vor îndrepta paşii spre unul din cele mai căutate sfinte lăcaşuri româneşti – Mănăstirea Petru Vodă din Poiana Teiului, judeţul Neamţ. Zi de duminică, zi importantă de rugăciune şi închinare, dar şi de mare bucurie, or cea mai ilustră faţă bisericească, părintele Iustin Pârvu, este omagiat. Ajuns la o onorabilă vârstă, 94 de ani, duhovnicul de seamă al românilor, este cel care adună în jurul său oamenii dornici de a-i asculta povețele, dornici de a merge pe calea adevăratei credinţe. >>>

În miez de toamnă, spre mănăstirile din Maramureş

În miez de brumărel, când pădurile de argint par tot mai semeţe pe creste de munte, vă îndemn să ajungeţi la faimoasele mănăstiri ale Maramureşului. Pentru partea de ţară, cu perle ale spiritualităţi, ascunsă între munţi, e nevoie de o mulţime de superlative. Fiecare, însă, îl alege pe cel mai potrivit, pe cel care vine pe unda sufletului. >>>

Maramureşul de basm şi amintiri (II)

Ajuns în Maramureş, rămâi uimit de tot ceea ce vezi. Maramureşul este presărat cu vetre strămoşeşti deosebite. Toponimele atrag, provoacă, încântă…

Cât e Maramureşu’ (vorba cântecului) sunt sute de perle, care sclipesc, încât nu poţi trece indiferent. >>>

Petru Vodă – cea mai căutată mănăstire

Scurta întâlnire cu Iustin Pârvu, unul dintre cei mai mari, dar şi mai căutaţi duhovnici români, a fost foarte emoţionantă pentru mine. Doar cei care au trecut pe la luminata faţă bisericească ştiu cât de mult înseamnă binecuvântarea acesteia şi cuvintele rostite cu multă căldură. „Ajutor de la Domnul”, mi-a spus părintele Iustin Pârvu, aflat într-un pridvor de la Schitul Mănăstirii „Petru Vodă” (Paltin) din judeţul Neamţ. Păstrez în suflet aceste cuvinte, precum şi imaginile văzute la Mănăstirea de la Petru Vodă, dar şi la schitul acesteia. >>>

Bogdan Vodă – localitatea cu pecete domnească

Maramureşul este presărat cu vetre strămoşeşti deosebite. Toponimele atrag, provoacă, încântă…

Comuna Bogdan Vodă, aflată pe Valea Izei are o profundă încărcătură istorică, dar şi emoţională. Denumirea acestei localităţi evocă numele unei mari personalităţi istorice – Bogdan Vodă, primul Voievod al Moldovei. >>>

Dorna Arini – mănăstirea de pe malul Bistriţei

Bistriţa curge liniştită, iar Bârnărelul „o priveşte”, de parcă ar vrea să o cicălească de ce e prea domoală. Pe mal de râu foşnesc arinii, iar pe munte e un alt spectacol – bacii îşi mână turmele. Apoi, se aud bătând clopotele şi întreg peisajul se umple de un sunet sfânt, venit dintr-un mare turn lemn (clopotniţa). E dangătul ce cheamă la rugăciune, e dangătul de la Mănăstirea „Acoperemântul Maicii Domnului” de la Dorna Arini.  >>>

Ujgorod: Orașul de-un mileniu

E seară… Mirosul de sakura (cireş japonez) şi magnolie pune stăpânire peste vechiul oraş. Hălăduiesc pe străzile unei bătrâne citadele. Străzile pavate şi felinarele aprinse amintesc de timpurile de odinioară.

Aflat aproape de graniţele cu Slovacia şi Ungaria, inima regiunii Transcarpatice a Ucrainei, oraşul Ujgorod îşi deapănă istoria de mai bine de 1100 de ani. >>>

Apșa de Mijloc între istorii și mistere

Ajung pentru a doua oara în Maramureşul istoric, în satele urmaşilor demni ai dacilor liberi. Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Slatina, Biserica Albă, Strâmtura, Topcino, Bouţu Mare, Bouţu Mic, Podişor, Carbuneşti, Plăiut – aici trăiesc de sute de ani cei care au stat la temelia neamului românesc, de aici a pornit limba română, datina strămoşească etc. Oamenii locului ştiu mai bine istoria lor – cea adevărată, şi nu au nevoie de una fabricată la Kiev sau chiar Bucureşti. Doar în actele oficiale numele localităţilor româneşti din dreapta Tisei au fost schimonosite, în schimb localnicii le-au spus aşa cum ştiau din moşi-strămoşi. >>>

Corina Martin: Sunt convinsă că în viitorul apropiat tot mai mulţi turişti vor trece Prutul dintr-o parte într-alta

Interviu cu Corina Martin, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT) pentru Moldova.ORG.

Turismul românesc este în ascensiune, litoralul pregătit pentru sezonul estival, Delta Dunării tot mai cunoscută printre cele mai solicitate destinaţii. Cel puţin asta susţine Corina Martin, preşedintele ANAT. Potrivit ei, cam de doi ani lucrurile au început să schimbe şi asta datorită implicării active a organizaţiei pe care o conduce. >>>

Maramureş de basm şi amintiri

Suntem peste 20 de persoane. Pornim spre Maramureş, desigur, cu o rugăciune, aşa cum le stă bine creştinilor.
Pelerinajul, organizat de Centrul „Emaus” al Mitropoliei Basarabiei, a început cu emoţii deosebite. Mergeam spre partea de românime unde se ţine cu sfinţenie la credinţa neamului, acolo unde bisericile, mănăstirile sunt adevărate porţi spre cer.

>>>