Dinu Poştarencu – Calvarul limbii române în Basarabia sub dominaţia ţaristă (II)

PostarencuDinuSub regimul generalului I.M. Harting

La începutul lunii mai 1813, Scarlat Sturza s-a îmbolnăvit grav. Prin certificatul din 17 mai 1813, medicul A. Erlenvein a adeverit următoarele: „Din momentul intrării lui în exerciţiul funcţiunii, guvernatorul civil al Basarabiei a fost împovărat necontenit cu diferite activităţi şi, ca urmare a istovirii sistemului nervos, a suportat un atac de apoplexie, provocându-i o paralizie, din care cauză nu poate mişca mâna dreapta”[1]. La 18 mai, general-maiorului I.M. Harting[2], sosit de la Hotin, i-a fost remis, în calitatea sa de şef militar al Basarabiei, următorul aviz dictat de suferindul Sturza: „Starea sănătăţii mele, dar, mai cu seamă, imposibilitatea de a mişca mâna dreaptă, paralizată, mă împiedică, de la un timp încoace, să exercit funcţia de guvernator civil al Basarabiei, încredinţată mie de împărat, şi să semnez acte. În acelaşi timp, e cu neputinţă de presupus dacă mă voi însănătoşi în curând şi dacă voi fi în puteri să fac faţă obligaţiilor puse în sarcina mea. Situaţia în care mă aflu, expusă deja Excelenţei >>>

Reclame

Dinu Poştarencu: Calvarul limbii române în Basarabia, sub dominaţia ţaristă (I)

PostarencuDinuManifestând interes faţă de istoria Basarabiei, vom cunoaşte cu adevărat destinul dramatic al acestei provincii româneşti.

Cuvânt introductiv

În secolul al XIX-lea, numit secolul naţionalităţilor, ca urmare a mişcărilor general europene de transformări multiple de ordin politic, social, economic, cultural, ideologic, s-au desfăşurat procesele de formare a naţiunilor din Europa. În contextul acestor procese de modernizare a societăţilor europene s-au cristalizat limbile literare naţionale. Şi societatea românească, dominată de factorul naţional, s-a încadrat în cuprinsul acestor transformări ce se derulau pe bătrânul continent, rezultând procesul istoric de formare şi afirmare a naţiunii române, epoca modernă, concomitent, reprezentând etapa superioară a evoluţiei limbii române ca limbă de cultură. Încorporaţi cu forţa, la 1812, în componenţa Imperiului Rus, românii basarabeni au fost izolaţi, în decursul celor peste 100 de ani de înstrăinare, de >>>

Dinu Poştarencu – Politică rusească în Basarabia a fost antiromânească

Postarencu DinuDinu Poştarencu, doctor în istorie, cercetător ştiinţific superior la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în dialog cu Ilie Gunca, de la Jurnal md. –Ilie Gulca: Stimate domnule profesor, pentru început, aş vrea să-mi satisfaceţi o curiozitate jurnalistică. La o primă privire a hărţii etnografice a RM, constatăm că elementul românesc este concentrat preponderent în zona centrală, iar la extremităţile de sud şi nord avem un pronunţat mozaic etnic… >>>