Irina Lucia Mihalca – Dincolo de luntrea visului

Continuă lectura

Reclame

Max Blecher, scriitorul romaşcan care a trăit doar 29 de ani

,,Dacă aş vrea să definesc în ce lume scriu aceste rânduri mi-ar fi imposibil”
Unul din scriitorii din literatura română care au trăit o viaţă foarte scurtă, doar 29 de ani, şi care a avut parte de un destin tragic, este romaşcanul Max Blecher, considerat de critica literară între primii scriitori europeni de factură existenţialistă. S-a născut pe 8 septembrie 1909, la Botoşani – autorul fişei sale din “Dicţionarul general al literaturii române” editat de Academie, Constantin Teodorovici, îi fixează data de naştere 30 septembrie 1909, deşi toate dicţionarele literare nu îl urmează – şi a făcut parte dintr-o familie evreiască înstărită, dar el a copilărit la Roman, unde tatăl său avea pe strada Ştefan cel Mare nr. 151-153 un magazin de porţelanuri, în care îşi desfăcea produsele unei mici fabrici de ceramică Continuă lectura

Constantin Tomşa: Un excelent dicţionar–album de artă, la Roman

Identitati artistice la Roman..După o consistentă şi bine elaborată lucrare, pe baza unei cunoaşteri din interior, într-o perioadă de peste trei decenii, avem în vedere monografia „Muzeul de Artă din Roman – 50 de ani” (2008), Minodora Ursachi pune la îndemâna celor interesaţi un amplu dicţionar „Identităţi artistice la Roman” (2013), o lucrare ce completează, în mod fericit, pe cea dintâi, îmbogăţeşte zestrea spirituală a „cetăţii muşatine” de la confluenţa Siretului cu Moldova şi nu în ultimul rând, dă dreptul distinsei autoare să ocupe un loc, onorabil şi onorant, în pleiada creatorilor de valori culturale din această parte de ţară.

La fel de onorantă este publicarea acestei cărţi şi pentru Editura „Muşatinia” din Roman, manager Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, care şi-a obişnuit concetăţenii şi nu numai cu apariţii editoriale aparte, realizate în condiţii de excepţie. Cartea este girată de distinsul şi cunoscutul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, care semnează un succint „preambul” în stilu-i binecunoscut şi inconfundabil, prin precizia şi preţiozitatea aprecierilor, căruia i se alătură Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, semnatara unei „prefeţe”, în care ţine să precizeze importanţa dicţionarului şi locul autoarei (pe care o consideră „o distinsă Doamnă a culturii romaşcane”) în cadrul familiei oamenilor de cultură din municipiu. >>>

Florin Mircea Zaharescu, artist plastic din Roman

“Chiar dacă nu este o expoziţie unitară ca temă, aşa cum mi-am dorit, este o expoziţie reprezentativă pentru ceea ce am lucrat în ultimul timp, în care sunt prezentate atât lucrări din atelier, cât şi lucrări pe care le-am împrumutat din colecţiile personale ale celor care au achiziţionat lucrările mele. Este destul de greu să fac o expoziţie personală, pentru că cele mai multe dintre lucrările mele sunt de mari dimensiuni şi cu greu pot fi prezentate într-o sală de expoziţie”, a spus artistul Florin Zaharescu. >>>

,,Poesis şi Melos în lirica eminesciană” – Ziua Culturii Naționale la Roman

Preoți consilieri și inspectori ai Centrului eparhial Roman, preoți din Protopopiatul Roman, profesori și elevi, oaspeți de seamă şi un public iubitor de frumos au participat în 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naționale şi a sărbătoririi poetului nepereche al românilor, Mihai Eminescu, la manifestările  organizate cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, la Liceul Teologic ”Episcop Melchisedec” din Roman.

Sub genericul ,,Poesis şi Melos în lirica eminesciană”, Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul, împreună cu preoții, profesorii, oamenii de cultură romașcani și elevii instituției de învățământ au participat la prezentarea unor comunicări ştiinţifice, susţinute de redutabilul om de cultură romaşcan Gheorghe A. M. Ciobanu şi de profesorul doctor Ovidiu Trifan, urmate de un moment poetic oferit de elevii liceului, precum și de lucrări corale interpretate de Corul ”Laudamus” al Liceului Teologic, dirijat de profesorul Gheorghe Gozar şi Corul ”Roman Melodul” al Protopopiatului Roman, dirijat de profesorul Ovidiu Trifan.

 

La aniversare – de 2 ani împreună

Aleasă preţuire, urări de ,,înainte” şi alpinism tematic, acestui Mesager multiplu al gândului muşat, revistei Melidonium, ajunsă la 2 ani de fiinţare, urări şi preţuire ce le dorim să fie şi pentru cei cu rânduri, bogate-n har şi farmec literar, cuprinşi în paginile ei, ca şi la cei cu truda nu uşoară, în a o întrupa, mai mult decât se cere azi în lume.

                                                                                           eseist Gh. A. M. Ciobanu – Roman

***

La aniversarea celor doi ani de existență, Melidonium rămâne un exemplu de rezistență culturală într-un peisaj tot mai sărac, în vremuri nu tocmai favorabile din multe puncte de vedere. Bucuria pe care o produce fiecare număr al revistei rămâne raza de speranță în mai bine. E bine că există, încă, semeni promotori de literatură de calitate și acesta este un semn încurajator. Nu-mi rămâne decât să vă urez curaj, putere de muncă spre bucuria noastră a cititorilor. La mulți ani, Melidonium !
                                                                                                   Sergiu Găbureac – Bucureşti

***

Melidonium, revistă de suflet românesc

Şi dacă “La început a fost cuvântul si cuvântul era Dumnezeu…” înseamnă că exprimarea lui se defineşte nu doar ca primordialitate a existenţei ci şi ca moment al contopirii cu divinul, cu excepţionalul, cu conştiinţa superioară.
Artizanul scrisului, mânuitorul de cuvinte, cel care le alege, le şlefuieste si le leagă în înţeles, dă consistenţă ideii, face ca abstractul să se întrepătrundă cu sfera realitaţii concrete, adună pâlpâirile nedefinite ale sufletului în spaţiul clar conturat al sentimentelor. El poate reproduce astfel , la altă scară, actul creator. Acesta devine valid, însă, doar atunci când mesajul lui işi găseşte cititorul, acel cititor pregătit să şi-l însuşească, apt să-l decodeze servindu-se de acelaşi mecanism mental, folosind aceleaşi instrumente intelectuale şi sufleteşti, cheltuindu-şi pentru aceasta timpul, strădania şi inteligenţa. Este, desigur, un fenomen bivalent pe care, prea tehnic, l-am putea numi comunicare – receptare, dar care, în adâncul său, reprezintă o subtilă şi sofisticată împărtăşire a spiritelor. El nu se poate petrece oricum şi nici oriunde. Cartea, cartea adevărată, revista de cultură…sunt acestea spaţii binecuvântate în care cel care scrie şi cel care citeşte, absorbindu-se unul pe celălalt, se împlinesc întâlnindu-se. “Melidonium” este unul dintre ele.
Frumoasa noastră revistă, în viziunea doamnei Emilia Ţuţuianu, care o îmbogăţeşte cu harul, munca şi inima sa, este oaza verde iscată pe întinsul cenuşiu al unei lumi prea frământate, care, prea grăbită, prea încrâncenată în confortul material, aleargă să şi-l asigure. Luminând în pragul aniversării sale, cuminte si deschisă, publicaţia, deşi aparţine comunităţii romaşcane, se adresează tuturor celor care simt romaneşte, oriunde s-ar afla ei.
Din Arizona cea fascinantă, unde mijlocul lunii noiembrie îmbracă in flori grădinile deşertului, în calitate de colaborator, dar mai ales de cititor al revistei “Melidonium”,
îi mulţumesc acesteia că există şi îi urez
                                     LA MULTI ANI!
                                                                                          Iulia Roger Barcaroiu – Arizona

***

2 ani de existență! Pe scara timpului s-ar putea să nu însemne prea mult, dar, pentru acei care, zi de zi,  s-au implicat în această dificilă activitate, acești doi ani s-ar putea să pară o veșnicie. Felicitări tuturor acelora care, sacrificându-și timpul, au pus (și continuă să pună) umărul la edificarea limbii și literaturii române. La acest ceas aniversar gândul meu este alături de dumneavoastră.        La mulți ani!

                                                                                                Adrian Erbiceanu – Montreal

>>>

Ilustrul ierarh Veniamin Costachi – ctitor în învăţământul românesc

Mitropolit Veniamin Costachi, caimacam al Moldovei

Anul acesta (2013) se împlinesc 210 ani de când distinsul ierarh cărturar Veniamin Costachi a părăsit scaunul de episcop al Romanului, pentru a deveni mitropolit al Moldovei. Fost episcop al Huşilor (1792 – 1796), apoi episcop de Roman timp de 7 ani (1796 – 1803), Veniamin Costachi a devenit mitropolit al Moldovei, cu două scurte întreruperi, până în anul 1842.

Ocupând jumătate de secol din viaţa eclesiastică şi culturală a Moldovei, într-o epocă de răspântie, Veniamin Costachi continuă să constituie un punct nodal al istoriei naţionale si un centru de referinţă pentru cercetările istoricilor noştri. Cărturar distins, conducător spiritual, ctitor si îndrumător al şcolilor naţionale, el a desfăşurat totodată si o amplă activitate pe tărâm social. >>>

Ziua teatrului la Biblioteca Roman

Această prezentare necesită JavaScript.

          Manifestare găzduită de Biblioteca din Roman cu participarea Trupei de teatru Gong condusă de Dna. Cătălina Bostan având ca invitat special din partea Societăţii Culturale George Radu Melidon pe actorul Dan Grigoraş de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ.
              Societatea Culturală George Radu Melidon şi bibliotecarele Secţiei adulţi (Emilia Ţuţuianu, Doina Enea, Silvia Mayhoffer) organizatorii evenimentului, au  oferit tuturor  participanţilor la întâlnire, pachete cu cărţi, aparţinând  scriitorilor: Ben Todică (un mare iubitor al cinematografiei, cineast, publicist), versuri de Florentina Niţă şi piese de teatru semnate de regretatul publicist romaşcan Laurian Ante.

>>>

Otilia Cazimir – 119 ani de la naştere

Otilia cazimir

Otilia Cazimir (pseudonimul Alexandrei Gavrilescu; 12. 02. 1894, Cotu Vameş -8. 06. 1967, Iaşi) s-a născut în familia învăţătorilor Ecaterina (n. Petrovici) şi Gheorghe Gavrilescu. Alte pseudonime: Dona Sol, Magda, Ofelia, Alexandra Casian, după numele bunicului, preotul Casian. Pseudonimul Otilia Cazimir i-a fost ales de Garabet Ibrăileanu şi Mihail Sadoveanu, cu ocazia debutului cu versuri la Viaţa Românească. (1912). Din 1898, se mută la Iaşi, unde va urma toate treptele de şcolarizare, inclusiv Facultatea de Litere şi Filozofie, fără licenţă. Din 1929, este membră a Societăţii Scriitorilor Români. Între 1937 şi 1947, a deţinut funcţia de inspector în Direcţia Generală a Teatrelor, iar din 1946, va colabora permanent cu Editura Cartea Rusă, stilizând traduceri din literaturile rusă şi sovietică. Debutează cu proză (1919) în Însemnări ieşene şi în volum cu Lumini şi umbre – poezii (1923). A mai scris: literatură >>>

Şcoala ,,Otilia Cazimir” din Cotu Vameş sărbătoreşte 119 ani de la naşterea poetei

Otilia cazimirLa manifestările de marți, 12 februarie, vor participa reprezentanți ai ISJ Neamț, ai Casei Pogor din Iași, autorități locale din comuna Horia, profesori și elevi.

 Poeta Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1964) va fi sărbătorită, la 119 ani de la naștere, marți, 12 februarie, în satul natal Cotu Vameș, din comuna Horia, judeţul Neamţ. “În fiecare an, pe data de 12 februarie, școala noastră o aniversează pe poeta Otilia Cazimir. Ca >>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: litera F/G (autor Constantin Tomşa)

Harta  judetului Roman >>>

Emilia Ţuţuianu: recenzii editoriale – O poetă romaşcană, Cecilia Bănică Pal

Cecilia Bănică-PalFiind o îndrăgostită fără leac de limba şi literatura română, de poporul român, de locul unde s-a născut, de locul unde trăieşte în prezent, poeta Cecilia Bănică Pal a încredinţat tiparului, în anul 2004 primul său volum de poezie: Nelinişti fireşti, ce dezvăluie gânduri şi sentimente în imagini artistice danteşti de o candoare deosebită.

În anul 2007 poeta s-a  aşezat din nou la masa de scris, cu speranţa inepuizabilă de a scrie în graiul mioritic al cuvintelor pentru toţi cei care iubesc poezia. Aşa a luat fiinţă volumul Sentimente metalizate, volum de un lirism aparte ce vibrează gingaş şi feminin în faţa trăirilor umane.

Versul său de  o realitate reală şi virtuală  aduce  un univers aparte în lumea poeziei româneşti.

Citind cu atenţie poemele  sale înţelegi că ele sunt născute din suferinţă, disperare, iubire şi credinţă. Suflet nobil şi înţelept poeta scrie poezia cea mai curată şi dragă vieţii: cea venită din suflet… aducătoare de lumina Adevărului. >>>

Emilia Ţuţuianu – Autori romaşcani şi apariţii editoriale la Roman în anul 2012

cartePortrete printre rame – Gheorghe A.M.Ciobanu, Editura Muşatinia, 2012: 

,,Ca structură, conținut și mesaj, cartea reprezintă nu numai o suită de impecabile evocări a unor persoane și personalități care au marcat – intr-o forma sau alta – existența autorului, dar și o provocatoare invitație la descifrarea complexității ,,personajului” Gheorghe A.M. Ciobanu, al cărui portret refuză rama în sensul strict al termenului, aducând-o la numitorul necomun al dimensiunilor sale.

   ,,Personajul-autor” este singurul cărturar (citit  de mine) care a depășit livrescul nu din dorința sau nevoia de ,,a fi”, ci din simplul fapt că este. Domnia sa ființează fără a des-ființa pe alții, fără a abate sau muta convingeri, conștiințe și crezuri, ci asumându-și dreptul, libertatea și bucuria de ,,a fi” el însuși.”( Maria Rugină). >>>

Eminescu va fi sărbătorit printr-un simpozion interjudeţean la Roman

Colegiul Național “Roman-Vodă”  din Roman organizează, pe 15 ianuarie, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Neamț, cea de-a treia ediție a simpozionului interjudețean “Creația eminesciană – operă deschisă”. 

CNRV

 Scopul simpozionului îl constituie creșterea calității în educație, prin formarea continuă a cadrelor didactice și implicarea elevilor în activități extracurriculare de înaltă ținută intelectuală. Obiectivele generale urmărite sunt consolidarea capacității intelectuale, prin stimularea gândirii critice și a abordării din perspectiva personală a unei teme culturale, perfecționarea continuă, prin metode ce ies din tiparele formalismului și ale obligativității, precum și abordarea coerentă, argumentată științific și motivată metodic a operei eminesciene în demersul didactic. >>>

Ovidiu Trifan – Tradiţia spectacolului în cultura romaşcană

Spectacolul, ca gest social şi manifestare artistică organizată, cu scop şi finalitate bine precizate, ocupă un loc important în viaţa culturală a unei comunităţi. Ca origine, coboară până în preistorie, începând cu străvechile ritualuri vânătoreşti ale paleantropilor, ele însele spectacole sincretice, cu caracter magic şi utilitar. Aceste reprezentări şi simboluri culturale, aparţinând practicilor din illo tempore, specifice pentru homo religiosus, au fost, cu timpul, conştientizate şi concretizate de homo cultus în manifestări periodice prilejuite de momentele esenţiale pentru o colectivitate a cărei viaţă o reflectau. Astfel, ele au devenit, la nivelul conştiinţei, reacţii mental-afective la problemele existenţiale cu care se confrunta societatea respectivă. Abia cu două milenii şi jumătate în urmă, începând cu teatrul antic grec, spectacolul s-a transformat într-o activitate artistică elaborată, organizată, permanentă, concepută special pentru delectarea publicului. Spre deosebire de egipteni – care au înălţat monumente ale tăcerii şi ale morţii – şi de romani –care au construit arene dedicate forţei fizice – vechii greci au creat lăcaşuri imense pentru spirit, amfiteatrele, spaţii arhitectonice, acustice şi virtuale, care uimesc şi astăzi. Ei au pus bazele unei tradiţii dramaturgice ale cărei forme de manifestare, tehnici şi mijloace de exprimare s-au menţinut de atunci încoace, dând omenirii opere perene, comparabile cu capodoperele shakespeariene şi arta secolului al XX-lea. >>>

Spitalul vechi din Roman – proiect de reabilitare

vechi1PS Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, propune înființarea unui spital, a unui azil pentru bătrâni și a unui punct muzeistic. Proiectul poate fi realizat prin asocierea cu Primăria Roman și Consiliul Județean Neamț.

 Una dintre preocupările Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului pentru anul 2013 este întocmirea unui proiect pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare a Spitalului Vechi din Roman, în vederea atribuirii unei destinații cu caracter social.

Ne dorim ca anul 2013 să fie unul liniștit politic, pentru a putea găsi surse de finanțare în vederea reabilitării Spitalului Vechi. Împreună cu Primăria Roman și Consiliul Județean Neamț, vom încheia un contract asociativ pentru a reface clădirea și a o reda comunității. Anul viitor, vom întocmi documentația necesară pentru ca, în 2014, să putem primi fonduri europene sau guvernamentale, a declarat PS Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Portrete printre rame: EmiliaȚuțuianu – ,,Un nume ce reprezintă o ființă planetară deosebită..”

Dacă, pe parcursul acestei mini-galerii de „creionări”, în „allegretto”, a câtorva oglindiri contemporane, am întâlnit unele „personalități accentuate”, iată acum și o „rara avis”, ce ar putea constitui o altă grupare psihologică, pe care s-o denumim acum, „pro domo”, cu atributul de „paralongată”. Un „para” ce te poartă cu gândul la cele trei surori Brontë, din care una orbitează în jurul corelației noastre, chiar și prin prenume – Emily. O Emilia bucovineancă, devenită, apoi, romașcancă, roman-vodistă, ca universitate, ieșeancă și, în prezent, de aproape un deceniu, o „dirijoare” sensibilă de condeie literare, primul, ca poetă și eseistă ce este, iar secondo, ca „his master’s voice” a Editurii Mușatinia, unde se întâlnesc autori din toată țara. >>>

Gh. A. M. Ciobanu: Le troisième millénaire sur la portée Volume II – Omniphonisme et volume III – Olneophonisme

Le troisième millénaire sur la portée Volume II – Omniphonisme

 Ce deuxième volume du ’’Troisième millénaire sur la portée’’ continue la vision verticale, contemporaine et prochaine, des arts en général et de la musique tout spécialement. Après une évolution millénaire des arts des sons, créé par les hommes pour exprimer notre existence tellurique, horizontale en quelque sorte, j’en ai préfiguré dans le premìer volume une évasion métatellurique, au début, dans l’espace de l’au-delà de la Terre, par la modalité de l’ ’’Ontiphonisme’’ qui fait une corrélation entre un ’’ici-bas’’ et un ’’ailleurs’, un ’’au-delà’’ de notre planète. >>>

Gh. A. M. Ciobanu: The Third Millennium in G Clef – „The Ontiphony” and The third millenium on the stave Vol. III- „The Olneophonism”

 The steady evolution of humankind, of its spiritual and material creations, has brought into being new visions and forms with which to meet the future. The Arts and especially Music, are very important to this process, contributing as they do to new and broader perspectives. Thus, in recent times, “Orfeu’s Art” created many original formulas, some of them seemingly natural, but many others connected with mathematical experimentation and with electronic techniques.

   At the same time, human civilization has come closer and closer to the immensity of the universe, knowing it and intimately living its existential greatness, naturally sensing its artistic themes and creativity. >>>

Gheorghe A.M. Ciobanu: Voievodalul „Roman-Vodă”

Un An, bogat în “Ave”, pentru Urbea noastră mușatină, în rotunjiri de răboj, trei din ele terminîndu-se cifric cu “tăcutul” zero. Un zero care, singur, e imponderabil, în schimb, cînd mai are-n față și alte cifre, devine un popas solemn, aniversar, declanșînd fie ropote de aplauze, fie momente de tăcere.

 În anul de acum, cu un grupaj “calendaristic” la finele scriiturii sale, ne întîlnim cu trei evenimente de “zile mari”. Centenar Celibidache, un deceniu de activitate editorială la “Mușatinia” și o sută patruzeci de ani în dăinuirea Liceului “Roman-Vodă”. Toate trei, de o deosebită altitudine culturală. >>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: literele D / E (autor: Constantin Tomşa)

● Demetrescu Romulus ● Donici Panaite ● Dosoftei ●

● Eftimie ● Enianu Constantin ● Epure Alexandru ● >>>

Maria Rugină – În lumina inocenței

 Perle curgătoare, nestinse brăzdează cerul volumului ,,ÎN AMURG” (Ed. Timpul, 2004) al poetei și publicistei Emilia Țuțuianu, director al Editurii Mușatinia, din Roman.

            Drumul îndoit al Iubirii – de la auroră la crepuscul și invers – este marcat atent, cu indicatoare luminoase, pline de speranță. Într-un singur punct, șerpuirea prea amețitoare dă autoarei senzația abisală a nimicniciei : ,,Să nu aștepți pe nimeni… să nu aștepți nimic!” (,,Agapia”), dar acesta este doar aparent capătul drumului.

            Confirmându-l pe Miguel de Unamuno (,,Numai ideea pe care o trăiești tu este adevărată”) și accesând dreptul intim cel mai important, pe care trebuie să-l cucerească omul pentru a învinge – acela de a contrazice (chiar și pe sine) – Emilia Țuțuianu înaintează și ajunge la adevărul său pe calea sigură a trăirii, a convingerii nemijlocite că puritatea și bunătatea îți pot aduce fericirea : ,,Să fii bun, ca să poți fi fericit” (,,Agapia”). >>>

Camelia Corban – Pagini de Letopiseț romașcan

Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.” Miron Costin – De neamul Moldovenilor >>>

Doru Mihăescu – Un nedreptățit al vremurilor: George Radu Melidon

  „Considerând că Romanul posedă, de mai mulţi ani, mai multe şcoli primare şi secundare, publice şi private, care au trebuit să producă măcar cititori cu dorinţa de a-şi spori cunoştinţele şi a satisface curiozitatea prin lectură …”, cu alte cuvinte, având în vedere faptul că fusese, în linii mari, realizat, în urbea sa natală, obiectivul învăţământului popular (primar şi secundar, rural şi urban), pentru care, timp de decenii, militase cu sârguinţă şi ardoare nu numai prin intermediul scrisului, ci şi prin acţiunea practică a deţinătorului mai multor funcţii publice în acest domeniu, la 2 aprilie 1885 (adică la aproape patru ani după revenirea sa definitivă la Roman), George-Radu Melidon aprecia că sosise timpul să ofere oraşului său un Meledonium. >>>

Mihail Jora – Lumina

Regal cultural la Muzeul de Artă din Roman, lansare de carte, autor Gh. A. M. Ciobanu

Sâmbătă 29 septembrie 2012 la Muzeul de Artă din Roman, într-o ambianţă culturală deosebită au fost lansate volumele „Mecena medic şi misionar Teodorescu” şi „Portrete printre rame” semnate de publicistul romaşcan Gh. A. M. Ciobanu. Au fost prezenţi la manifestare primarul de Roman prof. Dan Laurenţiu Leoreanu, publicistul Gh. A. M. Ciobanu, criticul de artă Valentin Ciucă, arhidiaconul Ciprian Ignat din partea ÎPS Ioachim Băcăuanul episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, pictorul Nelu Grădeanu, editoarea volumelor Emilia Ţuţuianu,  muzeograf Mihaela Ciobanu. Din publicul prezent la manifestare amintim pe dna. Elena Ciobanu, soţia Maestrului Ciobanu, dna. dr. Sofia David, prof. Vasile Ursachi, prof. Minodora Ursachi, prof. Cecilia Bănică Pal, dr. Larisa Schuster, poeta Violeta Lăcătuşu, poetul Mircea Bostan, pictorul Florin Mircea Zaharescu, pictorul  Iosif Haidu, ing. Toader Dumitrache. >>>

Mihai Andone (Delahomiceni), aniversare. Melidonium vă urează „La mulţi ani!”

Licenţiat al Facultăţii de istorie filozofie Iaşi. Activitate de catedră de peste patru decenii la Ruginoasa, Neamţ şi Roman.

În perioada post-decembristă a fost director de studii al filialei din Roman a Universităţii Petre Andrei, Iaşi- pentru  Facultăţile de Drept şi Ştiinţe economice. A fost director de studii al centrului de pregătire Roman al Universităţii Dimitrie Cantemir, Iaşi şi al Filialei Roman din cadrul Fundaţiei Academice Vasile Alecsandri Iaşi, pentru Şcoala Postliceală Sanitară. >>>

Constantin Enianu – Eluţiuni reflexive

Eluţia 1
Pitagora
Iubesc corpul iar sufletul urcă
Prin el de la Unul spre Mulţi.
De aceea împletirea lor descurcă
Binele sub legi de culţi.
Aedul
Din Unul Mulţi se nasc,
Apoi vin la-ntâiul şi-l pasc… >>>

Constantin Enianu – Sommer (Compozit dramatic în versuri)

Personaje

Sommer (poet aventurier, secretar de cancelarie la Curtea lui Despot Vodă şi profesor de latină şi greacă)
Despot (Domnitor al Ţării Moldovei, poet, medic, aventurier din Apus)
Ioachim (căpitan de mercenari în armata lui Despot şi comandant al Cetăţii Neamţului)
Lusinius (episcop protestant al saxonilor şi ungurilor din Moldova de sub Despot)
Ferencz (socrul lui Sommer, unul din conducătorii unitarienilor din Cluj)
Demetrius (secretar la curtea lui Despot)
Soţia lui Sommer
Doamna Ruxandra (soţia domnitorului moldovean Alexandru Lăpuşneanu)
Ana (fiică de boier moldovean)
Meşterul, Calfa, Feciorul, Fecioara, Drumeţul, Elevul, Păstorul, Hangiţa, Primul seimen, Al doilea seimen

Acţiunea se petrece în Epoca Renaşterii pe teritoriul României, între anii 1562-1574 >>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: litera C

(autor: Constantin Tomşa)           ● Cazimir Otilia ● Ciobanu Gheorghe A. M. ● Ciortan Georgel ● Clipa Gherasim ● Codreanu-Niculescu Ana ● Costea Puiu ● Costin Miron ● Cristoveanu Nicolae C.

>>>

Romanul, în căutarea identităţii pierdute

Multe clădiri vechi ale orașului Roman au ajuns în ruină. Propunerea profesorului doctor Vasile Ursachi de punere în valoare a Străzii Mari ca rezervație de arhitectură n-a fost pe placul autorităților.

 Puține dintre construcțiile boierești de la sfîrșitul secolului al XIX-lea sau din cele construite în perioada interbelică în Roman, ori palate în stil baroc și neogotic, edificii publice au mai rămas în picioare după 1990. Amprenta unor arhitecți celebri se vede în zidurile și fațadele unor clădiri care ne arată că știința și arta de a construi erau susținute de rigoare și răspundere. Reamenajarea urbanistică a Romanului, din anii de industrializare forțată, a însemnat dărîmarea multor clădiri vechi, unele cu valoare de patrimoniu, în locul cărora au apărut blocurile terne, simboluri ale comunismului, fapt care a dus la pierderea identității orașului. >>>

Garabet Ibrăileanu

“..Iluzionară, luna este ,,amica” visătorilor, a deficitarilor nervoşi, a romanticilor, a ,,lunaticilor”– şi a femeilor. Femeile nu simt poezia soarelui, realist şi unul, ca şi adevărul. ,,Midi, roi des étés”– obiectul şi expresia– nu existăpentru ele. 

…E târziu. Pe fereastra deschisă intră răcoarea sfârşitului de noapte. Luna în asfinţit stă pe culme cu faţa mare întoarsă spre noaptea pe care o părăseşte.

Azi-dimineaţă am întâlnit pe Adela! E aici de două zile! E cu mama ei şi cu ,,coana Anica”. N-am mai văzut-o de trei ani. În vremea asta s-a măritat şi s-a despărţit. >>>

Ovidiu Trifan – Muzica sacră în spaţiul muşatin

Chiar dacă noul climat spiritual configurat în ultimele secole este marcat de indiferenţa manifestată de o parte din societate faţă de credinţă, în general, o dezvoltare considerabilă a cunoscut-o, chiar în acest arc de timp, muzica sacră. Ca element structural de bază al cultului creştin, acest gen muzical cunoaşte două accepţiuni: una se referă la muzica integrată organic în actul liturgic, iar cealaltă, la acele creaţii de mare elevaţie spirituală care conţin referiri de ordin religios, dar nu fac parte integrantă din serviciul divin. Muzica sacră poate avea pentru fiecare dintre noi efectul unei tonifieri a propriilor noastre speranţe, uneori abia regăsite, alteori purtând încă umbrele îndoielii. Cei care îşi  deschid larg poarta sufletului, vor simţi cum această muzică reuşeşte, mai mult decât oricare altă formă de compasiune verbală, să-l convingă pe om în direcţia împăcării cu Dumnezeu şi cu sine însuşi.

>>>

Lansare de carte şi expoziţie de pictură la Muzeul de Artă Roman

Publicistul romașcan Gheorghe A.M. Ciobanu va lansa, în luna septembrie, cele mai recente volume- “Mecena, Medic și Misionar -Teodorescu” și “Portrete dintre rame”, ambele apărute la Editura “Mușatinia”.

 Primul volum este dedicat doctorului bîrlădean Constantin Teodorescu, prietenul profesorului Gheorghe A.M. Ciobanu, cel care a înființat cîteva publicații în orașul Bîrlad și fundația culturală ce îi poartă numele, sub patronajul căreia a inițiat și organizat zeci de evenimente culturale de cea mai >>>

Biblioteca din Roman

Cladirea actualei biblioteci din Roman in anul 1910

Cladirea actualei biblioteci in anul 1920

Donaţie pentru Muzeul din vila Hogaş, Roman

Muzeul de istorie al Colegiului Național “Roman-Vodă” din Roman, adăpostit de vila în care a locuit Calistrat Hogaș, a primit o donație din partea unei foste eleve a liceului: Dna. Anca Mihaela Poplicher, care predă matematica de 21 de ani în trei universități din Statele Unite ale Americii – New Hampshire University, Southern Illinois University și University of Cincinnati. Legătura cu liceul a fostei eleve roman-vodiste este una profundă. Bunicul profesoarei Anca Mihaela Poplicher, Ioan Dăscălescu, a fost directorul Liceului “Roman-Vodă” în perioada 1949-1958, iar bunica acesteia, secretara unității de învățămînt.

>>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: litera B

Revista Melidonium  publică fişele de dicţionar ale câtorva scriitori născuţi/trăitori în localităţi din istoricul Judeţ Roman, abuziv desfiinţat de administraţia comunistă după Al Doilea Război Mondial. Prezentele fişe se vor regăsi într-un dicţionar alcătuit de noi şi care, probabil, va fi publicat până la sfârşitul anului 2015. Dacă cititorii au şi alte date referitoare la iniţiativa noastră, îi rugăm să ni le facă cunoscute, iar noi ne obligăm să le folosim în forma finală a dicţionarului nostru şi să menţionăm numele colaboratorilor. (autor: Constantin Tomşa) >>>

Presă romaşcană la anul 1884

Cultură romaşcană – Pagina de cultură a municipiului Roman

În cadrul rubricii Cultură romaşcană >Repere culturale romaşcane vă invităm să accesati linkul:  „Pagina de cultură a municipiului Roman” . Vă mulţumim!

Gh. A. M. Ciobanu – „Bine ai rămas în Roman, Celi!”

Puțin după solstițiul verii, acum un secol, în urbea voievodală a Romanului a mai apărut, spre a intra în Istorie, un Geniu: Celibidache Sergiu. Un Geniu, deci un Unicat spiritual, fără pereche și discipoli, cu o viziune existențială și estetică proprie. Prin aceasta, personalitatea sa a concordat de minune cu “ecuația de aur” a Artelor, în general: Unicitate, Originalitate, Irepetabilitate. >>>

Constantin Dascălu, descoperitorul tezaurului de la Cucuteni, este căutat de UNESCO

     Reprezentanții UNESCO sînt interesați de profesorul și arheologul Constantin Dascălu , cel care a pus în valoare patrimoniul cultural al civilizației Cucuteni. Ca student al Universității din Berlin, Constantin Dascălu l-a avut ca profesor pe Hubert Schmidt.

 O personalitate a arheologiei românești – profesorul Constantin Dascălu – odihnește în cimitirul romașcan. Profesorul și arheologul Constantin Dascălu, originar din județul Iași, este cunoscut de romașcani la începutul secolului XX, cînd acesta a fost numit ca profesor de istorie și, ulterior, director la Gimnaziul “Roman-Vodă” din Roman. >>>

Tabloul lui Ștefan cel Mare din Muzeul de Istorie, Roman

Tabloul lui Ștefan cel Mare din muzeul romașcan de istorie a fost descoperit într-un grajd, cu pînza sfîșiată. Mașina care-l aducea de la restaurare a fost implicată într-un accident rutier.

 În secția de artă medievală a Muzeului de Istorie din Roman se află, neștiut de nimeni, un tablou al lui Ștefan cel Mare, cu valoare de unicat. Valoarea tabloului este dată nu numai de semnătura de pe pînza tabloului, aparținînd cunoscutului pictor și restaurator de pictură veche bisericească al timpului, Epaminonda Anibal Bucevschi, și de faptul că acest tablou prezintă cea mai fidelă reproducere a chipului domnitorului moldovean, ci și de istoria cu totul specială a acestei lucrări. Pictat în 1884, la comanda Episcopului Melchisedec Ștefănescu, tabloul a fost ani îndelungați în custodia Episcopiei, a făcut războiul, a fost pierdut și regăsit într-un grajd și, în momentul în care totul părea că se aranjase, mașina care-l aducea de la restaurare a fost implicată într-un accident rutier. >>>

La mulţi ani Emilia Ţuţuianu!

Printre ultimii nemţeni apăruţi în arenă, trebuie menţionată neapărat şi Emilia Ţuţuianu (n.12 iulie 1961, Rîşca, Suceava) absolventă a facultăţii de filozofie din Iaşi, fondatoarea Editurii Muşatinia din Roman (2002) cu două cărţi de poezie: Flori de măr şi În amurg (editura Timpul, 2002).

Cum era de aşteptat (v. Finalul secţiunii de faţă, unde apare întrebare: „Poezia – încotro?”) este o poetă liberă de orice veleităţi- prejudecăţi post- trans- ultra etc. moderniste, nu caută originalitatea cu orice preţ.

>>>

Pictura lui Iosif Haidu şi muzica lui Liviu Dănceanu s-au întîlnit la Slănic Moldova

pictura de Iosif Haidu

Pictorul Iosif Haidu realizează ilustrațiile cărții pe care muzicianul intenționează să o lanseze în toamnă la Festivalul Internațional “Zilele Muzicii Contemporane” de la Bacău.

 Pictorul Iosif Haidu se află în vacanță la Slănic Moldova, acolo unde are, de cîțiva ani, un atelier de lucru. Aici, împreună cu prietenul său, romașcanul Liviu Dănceanu, compozitor, dirijor și publicist, realizează ilustrațiile cărții pe care muzicianul intenționează să o lanseze în toamnă la Festivalul Internațional “Zilele Muzicii Contemporane” de la Bacău. >>>

Opinia publică și administrația locală în proiectele edilitare ale Romanului interbelic

În secolele XIX – XX, oraşul parcurge modificări semnificative, calitative şi cantitative, specifice modernităţii. În stabilirea caracteristicilor oraşului  se poate apela atât  la realizările materiale (edificii laice şi de cult, utilităţi ş.a.), dar şi la modalităţile de îmbinare a acestora, drept reflectare a mentalităţii din epocă. Tendinţa spre progres, spre civilizaţie a determinat o altă abordare în ceea ce priveşte spaţiul public, în general, mergând în pas cu vremurile, spre o viziune coerentă asupra administrării acestuia. 

Oraşul Roman, ca vechi centru medieval, cu tradiţie în domeniul comercial şi meşteşugăresc, a cunoscut de  la sfârşitul secolului al XIX-lea  şi în special în prima jumătate a sec. XX o evoluţie deosebită, în privinţa structurii sale şi a ritmului accelerat de dezvoltare. >>>

Haralamb Zincă (1923-2008)

  Haralamb Zincă (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman; 4 iulie 1923, Roman, judeţul Roman – 24 decembrie 2008, Bucureşti) este un prozator şi traducător. Este fiul Carolinei (născută Sielberman) şi al lui Iosif Sielberman, „orator socialist cu lavalieră”. Fiul său, Andrei (Abraham) Zincă, locuieşte în Statele Unite şi este un cunoscut regizor de telenovele latino americane. După cum va relata în romanul autobiografic Fiecare om cu clepsidra lui (1988), Zincă îşi petrece copilăria într-un Roman patriarhal şi apoi într-un Bucureşti pitoresc, cu iz balcanic; la 11 ani intră ucenic într-o frizerie, iar la paisprezece se angajează la o prăvălie, în adolescenţă, stimulat probabil şi de exemplul tatălui, devine comunist în ilegalitate, colaborând cu organizaţia Ajutorul Roşu, astfel încât până pe la 17 ani este mereu silit să se ascundă; din cauza acestei vieţi subterane, perioada o va considera mai târziu ca „prima mea moarte”. >>>

Sergiu Celibidache s-a întors acasă

În ziua împlinirii a o sută de ani de la nașterea muzicianului romașcan Sergiu Celibidache, fiul său, Serge Ioan Celibidache, a fost prezent la un eveniment emoționant desfășurat la Roman: un bust al compozitorului Sergiu Celibidache a fost dezvelit joi, în piața ce îi poartă numele. “Am avut privilegiul de a fi alături de tatăl meu timp de 28 de ani. Acum, el s-a întors acasă“, a spus, vădit emoționat, fiul compozitorului. UNESCO a declarat anul 2012 “Anul Celibidache”, iar Google l-a omagiat joi pe compozitorul romașcan printr-un logo special.

>>>

Pianiștii absolvenți ai Academiei „Arcadie Trofin” din Roman în recital

Joi, 26 iunie, începînd cu ora 18.00, Școala de Arte “Sergiu Celibidache” din Roman (fosta Școală nr. 7) va fi gazda unui eveniment deosebit. Cu ocazia absolvirii cursului de perfecționare pentru pian al academiei “Arcadie Trofin”, va avea loc un curs festiv care va începe la ora 10, la școala de arte, curs ce va fi încheiat cu un recital de excepție, sub îndrumarea maestrului Iulian Arcadie Trofin. >>>

Sergiu Celibidache- „Trăiţi muzica! Trăiţi sunetul! Trăiţi-vă visul!”

Magdalena Popa Buluc în dialog cu regizorul Serge Ioan Celibidache

(Trailer  al filmului regizat de Serge-Ioan Celibidache, „Gradina lui Celibidache”)

Universul lui Celibidache. Dirijor de notorietate mondială, celebru profesor şi compozitor, Sergiu Celibidache s-a născut pe 28 iunie 1912, în Roman. A început studiile de pian, a terminat şcoala şi a început să studieze muzica, filosofia şi matematica la Universitatea de Arte din Iaşi. La 23 de ani, Sergiu Celibidache părăsea Iaşiul pentru a-şi urma visul de a deveni compozitor. Ajunge la Berlin şi se înscrie la Academia de Muzică (Berliner Hochschule für Musik) şi la Universitate, unde urmează cursuri de filosofie. Până în 1945 studiază intens cu Heinz Tiessen, Hugo Distler şi Walter Gmeindl. În 25 august 1945 are loc primul concert cu Orchestra Filarmonică din Berlin, care cunoaşte un succes răsunător. În 1946 este numit dirijor al Orchestrei Filarmonice din Berlin, unde a susţinut 414 concerte. În 28 noiembrie 1954 i se conferă distincţia “Crucea de Merit” a Republicii Federale Germania şi dirijează ultimul său concert la pupitrul OFB. În urma numirii lui Herbert von Karajan ca director, părăseşte Berlinul. >>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar

Începând cu acest număr, propunem Revistei Melidonium, spre publicare, fişele de dicţionar ale câtorva scriitori născuţi/trăitori în localităţi din istoricul Judeţ Roman, abuziv desfiinţat de administraţia comunistă după Al Doilea Război Mondial. Prezentele fişe se vor regăsi într-un dicţionar alcătuit de noi şi care, probabil, va fi publicat până la sfârşitul anului 2015. Dacă cititorii au şi alte date referitoare la iniţiativa noastră, îi rugăm să ni le facă cunoscute, iar noi ne obligăm să le folosim în forma finală a dicţionarului nostru şi să menţionăm numele colaboratorilor. (autor: Constantin Tomşa)

>>>