Constantin Tomşa: Un excelent dicţionar–album de artă, la Roman

Identitati artistice la Roman..După o consistentă şi bine elaborată lucrare, pe baza unei cunoaşteri din interior, într-o perioadă de peste trei decenii, avem în vedere monografia „Muzeul de Artă din Roman – 50 de ani” (2008), Minodora Ursachi pune la îndemâna celor interesaţi un amplu dicţionar „Identităţi artistice la Roman” (2013), o lucrare ce completează, în mod fericit, pe cea dintâi, îmbogăţeşte zestrea spirituală a „cetăţii muşatine” de la confluenţa Siretului cu Moldova şi nu în ultimul rând, dă dreptul distinsei autoare să ocupe un loc, onorabil şi onorant, în pleiada creatorilor de valori culturale din această parte de ţară.

La fel de onorantă este publicarea acestei cărţi şi pentru Editura „Muşatinia” din Roman, manager Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, care şi-a obişnuit concetăţenii şi nu numai cu apariţii editoriale aparte, realizate în condiţii de excepţie. Cartea este girată de distinsul şi cunoscutul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, care semnează un succint „preambul” în stilu-i binecunoscut şi inconfundabil, prin precizia şi preţiozitatea aprecierilor, căruia i se alătură Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, semnatara unei „prefeţe”, în care ţine să precizeze importanţa dicţionarului şi locul autoarei (pe care o consideră „o distinsă Doamnă a culturii romaşcane”) în cadrul familiei oamenilor de cultură din municipiu. >>>

Reclame

Constantin Tomşa – Omul prezent mereu în Agora

Lansare de carte 29 sept 2012 autor Gh. A. M. Ciobanu la Muzeul de Arta din Roman.În oraşul Roman – cetatea muşatină de pe malurile Moldovei şi Siretului – ctitorie care a depăşit şase secole de la prima atestare documentară – numele său este cunoscut şi venerat de întreaga intelectualitate locală, este, de mulţi ani, o emblemă a vieţii spirituale, ce a depăşit graniţele localităţii şi ale judeţului.
Desigur, aţi realizat că ne referim la profesorul, la poetul, prozatorul, istoricul, criticul literar şi de artă, eseistul, muzicologul, într-un cuvânt, scriitorul, omul de o vastă şi aleasă cultură, cetăţeanul prezent mereu în agora, preocupat permanent de viaţa cetăţii – Gheorghe A. M. Ciobanu.
Autor al unei puzderii de articole disipate în numeroase cotidiene, gazete şi reviste de cultură şi artă, locale, judeţene şi din alte localităţi, autor al unui număr de cincisprezece volume publicate (de la „Monografia Liceului «Roman-Vodă»”, 1972, realizată în colaborare cu fostul său profesor, distinsul cărturar Neculai Gr. Steţcu, la ce mai recentă, „Mecena, medic, misionar, Teodorescu”, 2012), Gheorghe A. M. Ciobanu este o prezenţă nelipsită de la multitudinea manifestărilor organizate şi desfăşurate în Roman, în judeţul Neamţ şi nu numai. >>>

Constantin Tomşa – Argument asupra unui dicţionar

Constantin_TomsaRealizarea unei lucrări este materializarea unui proiect asupra căruia autorul s-a gândit mult timp şi a adunat material documentar de-a lungul multor ani. Mai întâi, a gândit îndelung asupra conţinutului: să fie un dicţionar literar?, unul al condeierilor?, al scriitorilor?, să includă publicaţii literare şi ştiinţifice sau de toate felurile?, să aibă în vedere un anumit criteriu valoric? (în funcţie de ce?), să se refere la o anumită perioadă de timp?, să includă autori dintr-un anumit spaţiu şi care anume? Şi multe, multe alte întrebări. O altă problemă a constituit-o şi încă mai căutăm: sub ce titlu să punem toată agoniseala noastră de câteva zeci de ani? În prezent, când facem publice preocupările noastre, ne aflăm în stadiul de finisare a lucrării şi considerăm că aceasta va putea fi încredinţată tiparului la mijlocul anului 2014. Întreprinderea noastră are ca scop cuprinderea marii majorităţi a celor care, din cele mai vechi timpuri (de la Pomelnicul de la Bistriţa, 1407, de exemplu) şi până astăzi (în anul 2012), prin strădania lor, au contribuit la crearea unei zestre culturale materializată în ceea ce numim curent carte, pe un teritoriu pe care în prezent îl numim convenţional judeţul Neamţ, dar având în vedere evoluţia acestei unităţii administrative în timp, când cuprindea teritorii care astăzi se află în alte judeţe, iar, în prezent, cuprinde şi o parte din fostul judeţ Roman. Lucrarea noastră, pecare, deocamdată, o numim provizoriu – „Cărţi şi autori din Ţinutul Neamţ (secolul al XV-lea – 2012)” – conţine mai multe tipuri de articole: autori (cronicari, scriitori, autori de scrieri bisericeşti, folclorişti, publicişti, traducători ş.a.), >>>

Doina Enea: Ben Todică – repere biografice și critice

Benoni Todică s-a născut la 23 noiembrie 1952, în satul Ezer, comuna Puieşti, judeţul Vaslui, România, fiul lui Aurica şi Gheorghe Todică. După anii 1955 părinţii pleacă din Puieştii Vasluiului şi se stabilesc în Banat, unde tatăl, Gheorghe Todică, a început să lucreze la exploatările de fier de la Ocna de Fier, apoi la minele de uraniu din Ciudanoviţa (Caraș-Severin). De copil a reuşit, cu un diaproiector, să proiecteze diferite filme şi să deseneze fotograme. La 12 ani a cumpărat un aparat de proiecţie, apoi un aparat de filmat, cu acest aparat a  realizat primul film, care prezenta o scurtă poveste cu cowboy şi indieni şi a fost intitulat Copilărie .

A urmat cursurile primare la Şcoala Generală de 8 ani Ciudanoviţa, apoi Şcoala Profesională UCMMA din Bocşa unde, la propunerea lui s-a înfiinţat un fel de cineclub şi a realizat un filmuleţ, de trei minute. >>>

Constantin Tomșa – Cele trei iubiri ale lui Ben Todică. (note de lector)

 Cartea care marchează debutul editorial al lui Ben Todică („Între două lumi”, Colecţia „Spiritualitatea românească de pretutindeni” la Editura „Muşatinia”, Roman, 2012), nimeni altul decât un român plecat în 1979 „spre Roma” şi ajuns, după un an, în Australia, este o avertizare adresată celor care, încă de pe băncile gimnaziului, nu se gândesc decât la plecarea din România, peste hotare, spre Vest.

            În acelaşi timp, ţinem să-i dăm dreptate lui Ioan Miclău (autorul „precuvântării”) care avertizează cititorul că are în mână o carte născută din dorinţa autorului de a lăsă o mărturie scrisă despre „dâra de lumină, adică un anume model al conştiinţei sale, al faptelor sale”.

            Dar cine este Ben Todică?

            Pentru cititorii Revistei „Melidonium”, câteva date: este un român ajuns în pragul vârstei a treia (n. 23 noiembrie 1952, la Iezer, comuna Puieşti, Vaslui), stabilit, în anii ’60, ai secolului trecut, cu părinţii, în Banat, unde va absolvi Şcoala Generală de 8 Ani din Ciudanoviţa (1967), apoi, o şcoală profesională la Bocşa (1970), urmată de Şcoala de Film din Bucureşti (atestat proiecţionist, în 1978), după care a realizat, ca artist independent (cum îi place lui să spună), opt filme în România, până la plecarea din ţară. Au urmat anii, în Australia, când s-a perfecţionat ca inginer de sunet (1992-1993), a colaborat la radio şi televiziune, precum şi cu articole în diferite publicaţii, impunându-se în rândul comunităţii româneşti, dar atrăgând şi atenţia Guvernul Australian, care l-a nominalizat „Australian of the Year”, cu ocazia Zilei Naţionale a Australiei. >>>

Constantin Tomşa aniversare – Melidonium vă urează: La mulţi ani !

Tomşa Constantin (3 noiembrie 1939, sat Ghelăeşti (Bârgăoani) jud. Neamţ) profesor, eseist, critic literar.

Absolvent al Şcolii Medii Nr.1, Piatra – Neamţ (Liceul Petru Rareş) în anul 1956. Între anii 1958-1960 urmează cursurile Institutului Pedagogic de Învăţători, de 2 ani, apoi, între 1964-1970, este student al Facultăţii de Limbă şi Literatură Română (fără frecvenţă) a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Cariera didactică de învăţător, institutor şi profesor gradul I: în comuna Calu – Iapa (azi Piatra Şoimului), ca profesor şi director de şcoală, în perioada 1960-1969, apoi la Şcoala Nr. 1 (1983-1990) şi Grupul Şcolar Gheorghe Cartianu, din Piatra – Neamţ (1990-2002), ca institutor şi respectiv, profesor. >>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: literele D / E (autor: Constantin Tomşa)

● Demetrescu Romulus ● Donici Panaite ● Dosoftei ●

● Eftimie ● Enianu Constantin ● Epure Alexandru ● >>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: litera C

(autor: Constantin Tomşa)           ● Cazimir Otilia ● Ciobanu Gheorghe A. M. ● Ciortan Georgel ● Clipa Gherasim ● Codreanu-Niculescu Ana ● Costea Puiu ● Costin Miron ● Cristoveanu Nicolae C.

>>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: litera B

Revista Melidonium  publică fişele de dicţionar ale câtorva scriitori născuţi/trăitori în localităţi din istoricul Judeţ Roman, abuziv desfiinţat de administraţia comunistă după Al Doilea Război Mondial. Prezentele fişe se vor regăsi într-un dicţionar alcătuit de noi şi care, probabil, va fi publicat până la sfârşitul anului 2015. Dacă cititorii au şi alte date referitoare la iniţiativa noastră, îi rugăm să ni le facă cunoscute, iar noi ne obligăm să le folosim în forma finală a dicţionarului nostru şi să menţionăm numele colaboratorilor. (autor: Constantin Tomşa) >>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar

Începând cu acest număr, propunem Revistei Melidonium, spre publicare, fişele de dicţionar ale câtorva scriitori născuţi/trăitori în localităţi din istoricul Judeţ Roman, abuziv desfiinţat de administraţia comunistă după Al Doilea Război Mondial. Prezentele fişe se vor regăsi într-un dicţionar alcătuit de noi şi care, probabil, va fi publicat până la sfârşitul anului 2015. Dacă cititorii au şi alte date referitoare la iniţiativa noastră, îi rugăm să ni le facă cunoscute, iar noi ne obligăm să le folosim în forma finală a dicţionarului nostru şi să menţionăm numele colaboratorilor. (autor: Constantin Tomşa)

>>>

Melchisedec Ștefănescu – “Lumina Ortodoxiei românești” de Tudor Ghideanu

Aniversarea atestării documentare a unei localităţi, a unei instituţii sau a unui eveniment istoric a mobilizat, de fiecare dată, mari energii umane, în fruntea acestora situîndu-se intelectualii de prestigiu. Aşa s-a întîmplat şi cu ocazia împlinirii, în 2008, a 600 de ani de existenţă a Episcopiei Romanului, cînd au avut loc importante manifestări cultural-religioase, incluse într-un amplu program, manifestări desfăşurate cu binecuvîntarea preacuviosului dr. Ioachim Băcăuanul, arhiereu vicar al Episcopiei de Roman. >>>

Constantin Tomşa- Episcopul Melchisedec Ştefănescu

Printre personalităţile culturii române din secolul al XlX-lea şi din toate timpurile, la loc de cinste, şi-a înscris numele şi Episcopul Melchisedec (Mihai Ştefănescu, n. în ziua de 16. 02. 1823, la Gîrcina, jud. Neamţ, în familia preotului Petru Ştefănescu), cel care, la douăzeci de ani, a îmbrăcat haina monahală şi care, trecut prin mai „multe şcoli înalte”, a fost profesor la Seminarul de la Socola, director şi profesor la cel din Huşi; a slujit Biserica Ortodoxă Română şi ca membru în diferite delegaţii cu misiuni diplomatice (Petersburg – 1868, Bonn – 1875), ca Episcop al Dunării-de-Jos (1865-1879) si al Romanului (1879 – 1892, anul când a decedat).  >>>

Constantin Tomșa: Lucian Strochi- Teatru

critic literar, Piatra Neamț

Au trecut mai bine de patru decenii de când scriitorul Lucian Strochi a debutat într-o publicaţie (1966) şi aproape un sfert de veac de la editare- primei cărţi {«Penultima partidă de zaruri», povestiri, 1985), timp în care zestrea sa scriitoricească s-a îmbogăţit cu proză (două volume de povestiri «Memoria fulgerului», 1999 şi «Ceasornicul lui Eliade», 2006; trei romane «Gambit», 1990, «Cicatricea», 1996 şi «Emisferele de Brandenburg>. 2001), cu poezie {«Cuvântul Cuvânt», 1994, «Purtătorul de cuvânt», 1996. «Sonete», 1998, «Monere», 2000, «CV», 2002, şi «Versuri», ediţie bibliofi­lă, 2002), cu eseistică {«Introducere în fantastic. Dimensiuni ale fantasticu­lui în opera lui Mircea Eliade», 2003, «Fantasticul în proza românească. 2004, «Paradoxala Olanda», 2004), cu «Antologia muntelui. Poezie cum românească», 2005, cu publicistică ocazională risipită în presa cotidiană. >>>

Constantin Tomșa- Perenitatea și actualitatea lui Calistrat Hogaș

critic literar, Piatra Neamț

 În anul în care s-au împlinit 160 de ani de la naşterea şi 90 de ani de a moartea celui al cărui nume a devenit emblematic pentru Piatra-Neamţ, – am numit pe Calistrat Hogaş, prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, un nume cunoscut şi apreciat în lumea criticii şi a istoriei literare actuale, pune la dis­poziţia cititorilor interesaţi o nouă carte despre cel pe care George Călinesu- în a sa «Istorie a literaturii române de la origini până în prezent» 1-941), îl considera: „…un diletant superior cu o singură coardă şi ca atare un scriitor minor. Însă un minor mare”, iar Tudor Vianu era de părere că este un Creangă trecut prin cultură. >>>

Constantin Tomşa- Un portret inedit al poporului român

             Cunoscând din presa locală tabletele semnate şi risipite cu generozitate de-a lungul anilor (între 2000 şi 2009) de autorul lor, profesorul Mihai-Emilian Mancaş, nu m-a surprins văzându-le adunate într-un volum sub titlul „Mămăliga” (Piatra-Neamţ, 2011).

>>>

Melidonium III

Sâmbătă 22 octombrie 2011 a avut loc lansarea numărului III al revistei Melidonium, fondată şi realizată de Doamna Emilia Ţuţuianu, sub egida Societăţii Culturale „George Radu Melidon” împreună cu alte două cărţi editate recent la Editura Muşatinia din Roman,

22 oct 2011 lansare Melidonium III

Lansare revista Melidonium numărul III

>>>

Melidonium II

Coordonată şi realizată de Doamna Emilia Ţuţuianu, revista „Melidonium”, apărută sub egida  Societatăţii Culturale „George Radu Melidon”, a avut lansarea celui de-al doilea număr,  la Biblioteca municipală din Roman.

>>>