Cristiana Bortaş – Amintiri din copilãrie

Cristiana Bortas.

Cristiana Bortas

Memoria afectivă înregistrează alte repere decât cele pe baza cărora pot oamenii de ştiinţă să aprecieze evoluţia în timp a unei aşezări şi a locuitorilor ei. La un exerciţiu de memorie pe care l-am încercat în 2010, satul natal, Simioneşti, mi se pare cu mult mai mic, dar mai cochet, mai îngrijit, chiar frumos, faţă de ceea ce ţin minte din 1960.
Uliţele erau pline de praf, de se ridicau nori cât casa, când treceau vitele de la islaz. Casele mi se păreau de jucărie, de mici şi strâmbe ce erau, pe când acum dai capul pe spate să le măsori înălţimea. Nu treceau cu zilele maşini pe uliţă, iar acum, în fiecare curte este cel puţin un autoturism.
Dacă nu mergeam vara la scăldat, stăteam cu ceasurile în vişini, citind basme, poveşti cu eroi sovietici, poezii de Alecsandri, romane istorice şi povestirile inegalabilului Sadoveanu. Când ne adunam, pe seară, la poveşti, minţeam spunând cele citite ca şi cum mi s-ar fi întâmplat mie.
Era ca la cinematograf, ceea ce nu aveam în sat, la vremea aceea. Nici televizor, primul fiind un televizor de marcă sovietică, un Rubin pe care l-au adus părinţii din oraş tocmai când împlineam 6 ani. Ce sărbătoare, ce mândrie când se umplea casa cu vecini şi rude pentru a vedea minunea! Toamna mă luau părinţii la vie, spre Săbăoani şi mi se părea că făceam, în loc de 2-3, zeci de kilometri până la marginea satului. Lunca Balasanu, Zăvoiu sau Lunca, ceea ce, pe vremea copilăriei mele, reprezenta pădurea de plopi de peste Moldova, spre Roşiori-Dulceşti. >>>

Reclame

Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti

vas urnaSăpăturile arheologice făcute de profesor doctor Vasile Ursachi au condus la concluzia că în sat a existat o aşezare geto-dacică. Peste 100 de monede şi piese ceramice confirmă valoarea tezaurului. Arheologii romaşcani au primit un premiu internaţional şi recunoaşterea Academiei Române pentru descoperirea mai multor cetăţi dacice în zona Roman.

Editura “Muşatinia” are în pregătire lucrarea “Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti”, ce poartă semnătura profesorului doctor Vasile Ursachi, carte de referinţă nu doar pentru lumea ştiinţifică, interesul pentru origini, detaliile despre mărturiile arheologice şi vizitarea unui şantier arheologic putând constitui o mai mare atractivitate decât oricare din investiţiile din zonă. Certificarea oficială a celei mai vechi aşezări de pe teritoriul actualului sat Simioneşti vine de la tezaurul lăsat de împăraţi romani şi confirmă existenţa unor schimburi comerciale şi o dezvoltare a agriculturii din această mănoasă parte a Moldovei, ocupaţie a populaţiei autohtone care ar fi motivat interesul romanilor pentru această zonă. Tezaurul este compus din 102 monede imperiale

>>>

Roman – Oameni ai cetăţii romaşcane

Ana Maria Alexe, arhitect șef al municipiului Roman, recunoaște cu seninătatea celui trecut prin 30 de ani de administrație publică: “În administrație nu faci arhitectură, faci administrație, adică citești proiecte, gestionezi planuri urbanistice, ești conțopist, verifici și veghezi să fie respectată legea“.
Pentru cine s-a visat un vrăjitor al volumelor, pare trist, dureros chiar, să fie în conflict permanent cu propriile vise. “Arhitectura este artă dacă ești vizionar, iar eu, în adolescență, cînd am ales această meserie, visam să construiesc case, orașe, campusuri universitare, temă pe care am și absolvit facultatea. Și nu oricare, facultatea de Arhitectură din București, etalon și atunci, și acum. >>>

Cristiana Bortaș – Doris Mironescu il relanseaza pe Max Blecher

Doris Mironescu este, deocamdată, asistent universitar la Catedra de limba română a Universitații „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, critic literar, eseist, traducător, autor al unei lucrări de doctorat ce are ca temă viata și opera marelui scriitor Marcel Blecher, admirat și apreciat in toata lumea, dar mai puțin cunoscut la el acasă,la Roman. >>>