Cezar Petrescu: ,,Roman – patria copilăriei mele şi a începutului de adolescenţă”

Reclame

Evocări culturale romaşcane: Cezar Petrescu

Cezar PetrescuConfraţii i-au creat lui Cezar Petrescu legenda unui om monden, bogat, client al cazinourilor, căsătorit de cinci ori, privind lumea din goana unui Buick, în care era fotografiat uneori alături de soţiile sale mai mult sau mai puţin tinere. Realitatea pare alta, el fiind dacă nu un personaj cu un destin tragic, oricum cu unul sinuos şi contorsionat, căruia viaţa îi serveşte din când în când mari amărăciuni.
Criticismul social al operei lui Cezar Petrescu aparţine acelei atitudini de spiritualitate ultragiată într-un sistem social de neacceptat. Continuă lectura

Cezar Petrescu, in memoriam

Cezar PetrescuBiografie

Cezar Petrescu (născut la 1 decembrie 1892 la Hodora-Cotnari în judeţul Iaşi, fiu al inginerului Dimitrie Petrescu, profesor la Școala agricolă Trifești lângă Roman, unde viitorul scriitor a și învățat între 1901-1903. Urmează liceul la Roman și apoi la Iași, unde își ia bacalaureatul în anul 1911. Obține licența în drept în anul 1915. Obține Premiul național pentru literatură în 1931 și Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru piesa Nepoții gornistului – colaborare cu M. Nivicov) era, în momentul instaurării regimului comunist, un autor cunoscut, iubit de publicul larg, dar privit cu mefienţă de critici literari (îndeosebi după ce G. Călinescu, iritat de popularitatea sa, îl descalificase drastic, printr-o comparaţie cu Camil Petrescu, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, 1941). În acelaşi timp, avea un „dosar curat”, întrucât scrisese necontenit, toată viaţa (câte zece-paisprezece ore pe zi) şi nu găsise, practic, răgazul să facă şi politică, asemenea altor scriitori. Drept urmare, a fost trecut pe lista celor care ar fi putut sluji, prin scrisul lor, politica partidului comunist şi, într-adevăr, el a intrat fără prea multe probleme de conştiinţă în joc, adaptându-se din mers la exigenţele „realismului socialist”. A făcut călătoriile de rigoare în URSS (care în epocă erau un fel de ritualuri de iniţiere şi purificare) şi a fost cooptat, cu un rol mai mult decorativ, în Comitetul

>>>

Romanul văzut de călători străini şi români, reporteri şi memorialişti (II)

 7.  Poeta şi prozatoarea Otilia Cazimir (1894, Cotu-Vameşului, Roman- d. Iaşi 1967), strănepoată după tată a lui Ion lonescu de la Brad şi a lui Neculai Ionescu, îi evocă pe aceştia la sfârşitul vieţii lor. Din spusele rudelor, aflase că cele 30 de pisici ale lui Ion lonescu de la Brad ur­lau şi se tânguiau la scoaterea sicriului cu stăpânul lor. Neculai lonescu, „moşnegelul puţin la trup“, n-o înspăimântă pe fetiţă. >>>

Gh. A. M. Ciobanu: Cezar Petrescu — un maestru al crepuscularului

eseist, Roman

eseist, Roman

         Prozatorului şi ziaristului Cezar Petrescu (1892-1961),  a fost o prezenţă dominantă în peisajul scriitoricesc al perioadei interbelice şi care a rămas ataşat sentimental de oraşul ce i-a dăruit, atât iluminările unor ani de şcoală, cât şi un model existenţial apropiat de viziunea sa filosofică şi estetică – ctitoria muşatină a Romanului. Din numeroasele sale scrieri destule sunt acelea care trimit, direct sau indirect, la aşezarea noastră moldavă şi la oamenii ei: ORAŞ PATRIARHAL, APOSTOL sau DRUMUL CU PLOPI.

>>>

Melidonium III

Sâmbătă 22 octombrie 2011 a avut loc lansarea numărului III al revistei Melidonium, fondată şi realizată de Doamna Emilia Ţuţuianu, sub egida Societăţii Culturale „George Radu Melidon” împreună cu alte două cărţi editate recent la Editura Muşatinia din Roman,

22 oct 2011 lansare Melidonium III

Lansare revista Melidonium numărul III

>>>