Valeriu DULGHERU: Zombarea maselor – cea mai mare crimă împotriva umanității

Cu cât propaganda politică este mai puternică,

cu atât consecințele ei sunt mai teribile pentru cetățeni”.

(Wilhelm Schwebel)

Fenomenul propagandei are un efect dezastruos. Propaganda este o armă extrem de periculoasă, în special, acum în această lume a informatizării. După puterea de „ucidere” ea depășește cele mai avansate arme de război. Este exemplul cras al Rusiei putiniste de astăzi. Consecințele propagandei putiniste vor fi teribile pentru poporul rus.

În prezent, termenul are o conotație mai mult negativă, referindu-se la „răspândirea deliberată a unor informații, zvonuri, idei și lucrări de artă, cu scopul de a dăuna altor grupuri specifice, mișcări, credințe, instituții sau guverne”. Astfel de exemple sunt propaganda comunistă și nazistă, cu toate că diferențe mari între aceste două ideologii criminale nu erau (între internațional socialismul lui Stalin și național-socialismul lui Hitler). Propaganda,împreună cu măsurile militare, economice și/sau politice, reprezintă o parte componentă a războiului psihologic. Este ceea ce avem astăzi în Rusia: un război psihologic total dus contra propriului popor, dar și a întregii lumi. Putin, în conformitate cu ceea ce a scris scriitorul britanic Orwell în romanul său „1984”, a adus atât propaganda, cât și supravegherea, la limite extreme: supraveghere totală și propagandă totală, care au dus la zombare în masă a populației.

Să vedem unde își are rădăcinile această fabrică de zombare a maselor?

Propaganda își are începuturile în negura istoriei. În istoria omenirii au fost multe cazuri de utilizare a propagandei de unele personalități (de regulă, negative) pentru ași atinge scopul. Încă doar în sec. Al XX-ea a luat proporții în masa. Aceasta se explică și prin apariția mijloacelor tehnice performante, care facilitează propaganda ca o nouă armă în războiul psihologic cum ar fi: ziarele, apoi radioul, televiziunea, internetul cu rețelele de socializare.

Cote cele mai înalte a atins propaganda comunistă, care a contaminat mințile a milioane de oameni. La început de secol XX o nălucă invadase Europa – „năluca comunismului”. Este cea mai criminală ideologie în istoria Omenirii, pe seama căreia sunt peste 100 mln de victime directe și peste 300 mln cu cele colaterale, și în urma căreia s-a pierdut însăși noțiunea de umanitate (moment atât de evident astăzi în regimul Putin – Bucha, Borodyanka, Mariupol ș.a.) prin ceea ce istoricul francez Alain Besançon a numit falsificarea Binelui. Iar promotorii acestei ideologii diabolice au fost Lenin, Stalin, Mao Zedong, Pol Pot, Ceaușescu, Kim ir Sen ș.a.

Primul, care a adus propaganda la nivel de politică de stat, a fost regimul comunist bolșevic din Rusia. Cât de abil au folosit Lenin și Stalin acest instrument. Cu doar 24% castigate în prima Adunare Constituantă (eserii au avut 40%, dar împreună cu eserii ucraineni – 47,7%!) bolșevicii prin minciuni gogonate gen „Pământul țăranilor, fabricile muncitorilor” au uzurpat puterea, instalând un regim opresiv bolșevic, un regim al terorii roșii. Armata Roșie constituită în proporție de 75% din țărani a participat la implementarea regimului bolșevic. Țăranii creștin ortodocși de ieri au ucis și schinjuit zeci de mii de clerici (cât de zombați într-o perioadă atât de scurtă!), au distrus mii de biserici și mănăstiri. Ulterior Stalin, utilizând aceeași armată de țărani, a deportat milioane de țărani în Siberia, a distrus prin închisori și lagăre de concentrare întreaga intelectualitate rusească, încă peste 100000 de clerici ș.a. Prin mașina ideologică – octombrei, pioneri, komsomol, a educat o mașină de război gata să „implanteze raiul sovietic” în toată lumea. Puterea propagandei într-un stat totalitar este absolută. În 1939-1940 propaganda stalinistă, prin organele sale de presă, a creat opinia „prieteniei nezdruncinate” ruso-germane: „…Pe oasele și sângele ghermanilor și rușilor, fără orșișe luare în socoteală a învoielilor istorișe, etnografișe și economișe a fost creat un stat (Polonia – n.n.) care n-ave niși un fel de drept la înșiințare… Interesele Ghermaniei și Rusiei aiși pe deplin se unesc…”, scria Organul Comitetului de Oblaste, al Comitetului orășenesc a RKB(U) de la Tiraspol (5 octombrie 1939). Pentru ca doar peste un an jumate prin cuvântarea sa Stalin să declare aceluiaș popor zombat că „Germania este inamicul nr. 1” și tot poporul sovietic s-a încadrat plenar „în marele război pentru apărarea patriei” (cu toate că războiul a fost început de ambii căpcăuni – Hitler și Stalin la 1 septembrie 1939 prin împărțirea „frățească” a Poloniei.

De cealaltă parte, propaganda nazistă a creat în Germania din raționalul, cumpătatul, popor german (îl vedem astăzi!) o masa zombată, îndoctrinată până în măduva oaselor. Propaganda nazistă a fost promovată la cel mai înalt nivel în Germania de ministrul Propagandei dr. Goebbels, care i-a făcut pe nemți să accepte ideea războiului și a mobilizării totale (tot așa cum astăzi face Putin!). La data de 23 aprilie 1945, la doar două săptămâni până la capitularea Germaniei, Goebbels face următoarea proclamație locuitorilor Berlinului: „Vă chem să luptați pentru orașul vostru. Luptați cu tot ce aveți, pentru binele soțiilor și copiilor voștri, al mamelor și al părinților voștri. Fiți mândri și curajoși! Fiți inventivi și abili! Liderul vostru e printre voi…”. Copii de 15 ani, abia mânuind arma, au luptat până în ultimele clipe.

Germanii au tras învățăminte din acea mare tragedie – al Doilea Război Mondial, devenind astăzi cea mai avansată (sub toate aspectele) țară în Europa, motorul Uniunii Europene. Rusia, câștigătoare (!) a războilui, a rămas prinsă în aceleași tipare staliniste, șoviniste (chiar dacă stalinismul formal a fost denunțat!) ale propagandei, ale gândirii, rămânând cea mai săracă țară din Europa (cu atâtea bogății natural!), dar și cea mai agresivă cu apucăturile asiatului nomad din estul sălbatic.

Ce averm astăzi în planul zombării maselor?

Avem o Rusie cu un popor complet zombat, o Rusie, care a atacat un frate de sânge slav. În Rusia de astăzi a lui Putin nu există ministru de externe. Există un ministru al propagandei, văzut ca și în tristul roman al lui George Orwell. Să ne întrebăm, cum s-a ajuns la acest grad de supraveghere totală și propagandă totală, care au dus la zombarea în masă a populației? Dacă în vremurile nu foarte demult apuse, ţarii Rusiei domneau absolut, în virtutea dreptului divin al celor unşi de Dumnezeu, Putin a introdus pe piaţa de larg consum mediatic a ruşilor un produs nou: „Superputinul”. „Superputinul” a fost croit pe calapod rusesc, după rețeta occidentală: un superman, care pilotează avioane supersonice, se scufundă cu submarine, vânează tigri, practică artele marţiale şi pescuieşte în râurile reci din Siberia, şi căruia îi revin amante apetisante şi celebre. Aceste momente devin cu atât mai relevante acum, la început de aprilie 2022, când „Superputinul” a intrat în vizorul Tribunalului Penal Internațional pentru genocid și crime împotriva umanității ca urmare a războiului, pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei. Desigur, dezvoltarea acestui fabulos cult al personalității lui Putin a fost posibil nu numai prin „educaţia patriotică a tineretului”, dar şi prin propaganda naţionalist-patriotică a regimului, însoțită de o alianță fermă cu Biserica Ortodoxă Rusă, obedientă față de cerințele Kremlinului (să nu înțeleagă enoriașii bisericilor Mitropoliei Moldovei că, prin slăvirea lui Kiril, devin complici ai criminalului Putin). Cutremurător prin lipsa totală de elementară umanitate este un extras din convorbirea unui etnic rus ucrainean cu un soldat contractual rus, pregătit să vină în Ucraina să-l „elibereze”: „…Rușii trebuiau să folosească o altă tactică. Trebuiau pur și simplu prin difuzor să li se dea două ore pentru a se evacua. Cine nu a reușit acela a întârziat. După care orașul să fie înconjurat, să fie aduse gradurile și să fie șters de pe fața pământului. Aceasta trebuia de făcut încă în 2014 când am ajuns la Mariupol. Nu trebuia să fie jeliți, trebuiau măcelăriți, arși… Acum puțin îi bombardează. A nu lua pe nimeni în plen. Niciun fel de coridoare verzi. Toți să fie puși la zid. „Femei și copii?”. „Da, așa”. „Ești gata pentru 500 $ să mergi la moarte?”. „De ce nu?”. „Pentru ce?”. „Pentru bani””. Iată ce elemente declasate vin să te „elibereze”. Este modul de gândire al sălbaticilor din estul sălbatic în ultimii o mie de ani: să atace vecinii chiar cu prețul propriei vieți, să jefuiască cât mai mult și să ducă cu sine cât poate. Așa procedează astăzi și „bravii soldați ai armatei ruse” în Ucraina! Aceștia sunt produsul propagandei putiniste, agresive, totale, din ultimii 20 de ani. Produsul acestei propagande nu putea fi altul: un înalt cleric, care blagoslovește avioanele, rachetele, tancurile rusești în Ucraina; o mamă rusoaică, care-și blagoslovește feciorul la război în calitate de carne de tun fiindcă ea „mai poate să nască”; un soldat zombat gata să se ducă oriunde și să facă orice la comanda superiorilor. Să fim sinceri, grozăviile de la Bucha, Borodyanka, Mariupol, Harkov, nu au fost făcute în mod direct de Putin, ci de către soldați zombați de tipul celui prezentat mai sus.

Ce avem în Basarabia în planul zombării maselor?

Spunea un înalt demnitar român, ambasadorul Republicii Moldova la Brusselles europarlamentarul Siegfried Mureșan: „ Ce noroc a avut România că în Basarabia a învins Maia Sandu”. Într-adevăr, nu ne putem imagina ce ar fi fost acum, în această situație, dacă la conducere rămânea kremlinezul trădător Dadon și banda lui. Chiar și acest avânt creștinesc de ajutorare a celor mai triști ca noi – refugiații ucraineni, care ne-a dus faima în toată lumea, nu ar fi avut loc, fiind redus la minim de guvernarea Dadon. Rușii cu Tiraspolul ar fi fost la Prut și gurile Dunării. Ei bine, Dumnezeu ne-a salvat de această pacoste. De fapt, ne-am salvat noi prin alegerea corectă făcută la 15 noiembrie 2020 și 11 septembrie 2021. Cât de treaz a fost electoratul! 

Râmâne însă destul de activă coloana a 5-a a lui Putin în Basarabia în frunte cu kremlinezul trădător și hoțoman Dadon, dar și cu alții. Acest roi de viespi s-a agitat, în special, după 7 aprilie 2022, când parlamentul a votat un amendament la Codul Contravențional, care prevede „interzicerea simbolurilor ce propagă războiul – „Z”, „V” sau panglica „Sf. Gheorghe””.Ei nu sunt cărturari. Să se uite la Ștefan cel Mare, care se folosea de această lentă, să se uite la toți eroii din povești, din fabule, din istorie”, a declarat „marele cărturar și istoric” V. Voronin. Ia te uită ce mare cărturar s-a iscat! „Voi deja v-ați bătut joc de 7 Aprilie, introducând cenzura politică anume în această zi. Voi și acest simbol al dreptei, al tinerilor revoltați din 2009, l-ați murdărit și ați corupt idealurile lor (câtă lipsă de bun simț la acest ins, care era atunci mâna dreaptă a Zinkăi Karabinka-n.n.). De 9 mai, eu personal voi purta la piept panglica „Sfântului Gheorghe”. Există lucruri, valori (pentru el acestea, care sunt simbolurile urii, crimelor în Ucraina, sunt unicele valori!) și simboluri care nu pot fi interzise”, a declarat și talimbul Dadon. Și ex-prim ministrul în guvernarea lui Voronin, marele „intelectual” V. Tarlev declară sus și tare: „Eu voi folosi panglica „Sf. Gheorghe” pe 9 mai, chiar dacă voi fi erou în închisoare. Tații (câți tați o fi avut breazul ex-premier?) și buneii mei au purtat-o în cel de-al Doilea Război Mondial…”. De ce să nu-i satisfacem hatârul acestui breaz, ca și al talimbului Dadon, să fie „eroi la închisoare”. Penitenciarul de la Cricova îi așteaptă la tăiat piatră. Forțele de ordine trebuie să taie din rădăcini orice tentativă de încălcare a acestei Legi, folosind la maxim prerogativele pe care le au, în caz contrar situația poate ieși de sub control, în special, acum în perspectiva zilei de 9 mai. Deja au apărut precedente. Un grup al coloanei a 5-a, insuflați de „eroismul„ lui Dadon, Voronin, au vandalizat cimitirul eroilor români din Fălești, aplicând simbolurile interzise „Z”, „V” și zvastica.

Cât privește panglica „Sf. Gheorghe” voi veni, în mod special, pentru marii cărturari Voronin și Dadon, cu lucruri cunoscute. Panglica își are originile în perioada Imperiului Rus. În perioada sovietică cele trei distincții „Sf. Gheorghe” au fost interzise de către autoritățile comuniste, întrucât ele ar fi reprezentat țarismul, astfel din 1917 până în 1992 panglica nu a fost utilizată pe aceste distincții. Totuși, panglica a continuat să fie folosită pe distincțiile „Sf. Gheorghe” în Armata Albă, în Corpul rus din cadrul Wehrmachtului (Armata lui Vlasov, a atamanului P. Krasnov al corpului XV-lea SS de cavalerie cazacă ș.a.). În 2005, la inițiativa unor organizații din Federația Rusă, panglica „Sf. Gheorghe” a fost instituită ca simbol al Zilei Victoriei asupra Germaniei Naziste. Până acum panglica „Sf. Gheorghe” numită peiorativ și „Panglica de Colorado”, a fost interzisă în:  Letonia (2014); Ucraina (2014, oficial, în 2917); Kazahstan (2016); Bielarusi (2015); Kîrgîzstan; Uzbekistan. Acum și în Republica Moldova. Demult era timpul. De menționat că ceva timp în urmă câțiva moldoveni au fost reținuți și amendați în Ucraina pentru purtarea panglicii „Sf. Gheorghe”.

Un alt fals este Parada Victoriei de 9 mai. Pentru prima oară a fost sărbătorită la 24 iunie 1945 după capitularea Germaniei. După aceea, Stalin nu a mai organizat astfel de parade, poate din cauza că „Victoria” a fost obținută cu mari jertfe omenești, sau poate din cauza că „Victoria” a fost nu doar a URSS (La conferința de la Teheran din 1943 Stalin a recunoscut lui Roozvelt că fără ajutorul american Victoria asupra naziștilor ar fi imposibilă!). Următoarea paradă a fost organizată de Brejnev în 1965 și de Gorbachov în 1985 și 1990. Ziua de 9 mai în perioada 1947-1965 era o zi ca oricare alta, neoficial fiind doar o zi de comemorare a celor căzuți și o ocazie a veteranilor de a se aduna. Putin este cel care a adus această zi de comemorare a victimelor celui de-ai Doilea Război Mondial la starea de „pobedobesie”. Iar pudelii lui Putin la Chișinău doresc să se alăture (în special, în acest an de război în Ucraina) la „pobedobesia” lui Putin.

Să-i punem la respect pe acești trădători de patrie.

–––––––––-

Valeriu DULGHERU

Chișinău, Republica Moldova

12 aprilie 2022