Firul vieții încâlcit de spinii lașității – Floare de câmp de Aurelia Oancă

Viața  ne-a fost dată ca un dar de la Dumnezeu însă trăirea ei poate deveni o luptă pentru supraviețuire. Drumul fiecăruia dintre noi este diferit, născuți în timpuri diferite, mai norocoși sau mai puțin norocoși, toți avem până la urmă de dus o luptă cu viața, uneori având de înfruntat chiar propriul destin.

Scriitoarea Aurelia Oancă  ne invită într-o  poveste absolut fascinantă, trăită prin ochii unei femei care în  ciuda vicisitudinilor vieții nu se lasă doborâtă  și luptă  cu toate necazurile  apărute în  cale.

Învierea Domnului – Flacăra Credinței

„Nașterea supranaturală a lui Hristos, Învierea și ridicarea Lui la ceruri, rămân adevăruri eterne, oricâte îndoieli ar aduce faptele istorice despre realitatea acestora.” (David Friedrich Straus)

     Cea mai mare sărbătoare din  Ortodoxie și temelia creștinătății este Învierea Domnului – praznicul Mântuitorului cu Lumină din Lumină și Dumnezeu adevărat din Duhul Sfânt, care s-a întrupat și luat chip de om în Fecioara Maria, la Sfânta Buna-Vestire. 

Floriile – Intrarea Domnului în Ierusalim

„Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit și biruitor, smerit și călare pe un măgar, pe un mânz, pe mânzul unei măgărițe. Voi nimici carăle de război și caii din Ierusalim și arcurile de război vor fi nimicite. El va vesti neamurilor pacea, și va stăpâni de la o mare la cealaltă, și de la râu până la marginile pământului.” – Zaharia 9: 9-10

Lumea așa cum o vede Vavila Popovici

Poeta, prozatoarea, eseista și publicista Vavila Popovici, pe care cititorii cotidianului „Argeșul” o admiră deja în mod reflex, trimite iarăși, din America, pământul făgăduințelor noi, în acest greu încercat 2022, cel de-al 13-lea volum de articole și eseuri. Am în față, ca de obicei, o carte cu miez, voluminoasă, de peste 400 de pagini. O carte-tezaur de vorbe și duh, pentru că fiecare capitol începe cu un citat inspirat. O carte echilibrată, din perspectiva poziționării în discurs a conceptelor. O carte în care reflexia și reflecția sunt turnurile de veghe ale cetățeanului planetar Vavila Popovici. Reflexia este martora mișcărilor sufletești, generate de inprevizibilul și de violențele de la ora actuală. Reflecția încearcă să liniștească apele acestea tulburate, să stabilească o conduită coerentă, capabilă să reziste în fața valului de schimbări, la scară mondială.

Alecu Reniță: Răspuns unei „savante” îndrăgostită de Putin

Ne îndemnaţi, din capitala Ţării, din Bucureşti, să-i lăsăm pe ruşi în pace şi să scriem despre ce se întâmplă în Palestina. La Chişinău cunoaştem foarte bine narativele şi tezele propagandei ruseşti: le simţim mirosul urât de la mare distanţă, fiindcă le auzim zilnic de peste 200 de ani, din mai 1812, când Rusia a rupt Moldova istorică în două, obligându-ne să declarăm în cor că ne-au „eliberat şi ne-au făcut oameni”.

Valeriu DULGHERU: Zombarea maselor – cea mai mare crimă împotriva umanității

„Cu cât propaganda politică este mai puternică,

cu atât consecințele ei sunt mai teribile pentru cetățeni”.

(Wilhelm Schwebel)

Fenomenul propagandei are un efect dezastruos. Propaganda este o armă extrem de periculoasă, în special, acum în această lume a informatizării. După puterea de „ucidere” ea depășește cele mai avansate arme de război. Este exemplul cras al Rusiei putiniste de astăzi. Consecințele propagandei putiniste vor fi teribile pentru poporul rus.

George GOLDHAMMER: OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ

BANCA AMINTIRILOR (8)

Ce legături ar putea avea cele trei cuvinte? Un banal ou, o jucăuşă şopârlă şi o mamă soacră!? Ar fi o logică întrebare, dar nu pentru mine care am trăit această combinaţie de „entităţi”, le-am savurat, analizat, m-au distrat şi mi-au rămas în memorie ca plăcute amintiri care au dăinuit peste ani şi ani! Aşa că le-am le-am depus şi pe acestea în „banca mea de amintiri”. Şi acum, visând cu ochii deschişi la acele vremuri… am bucuria de a fi mai tânăr cu 50 de ani… retrăind în gând acele zile când s-au desfăşurat aceste realităţi.

Liliana TOMA – PATRU ESEURI DE PRIMĂVARĂ

1. FERESTRE ÎN PALMĂ                                       

DIMINEȚILE sunt ferestre de ținut în palmă. Prin ele văd strălucirea, pentru că am de partea mea umbra. Tresar și deschei două rânduri de ceruri, unul de zi și altul de noapte, unul pentru învelit și altul pentru iluzii. Diminețile nu se caută, nu se văd, dar se știu prin mine, pentru că-mi plâng și-mi râd în capilare, mă cer mereu în altă parte de timp, mă risipesc în desene abstract risipite pe la cântători…                                                                                                                   

Ben Todică – Cum își bat joc americanii de la al doilea război încoace

Și dacă nu tac, îmi dau peste bot. Întreaga specie umană se preface că doarme și n-o poți trezi. Margaret Albright declara că merită să fie sacrificăți cinci sute de mii de copii pentru democrația americană, însă ce terorist e Asad pentru un copilaș pe țărmul Mării Adriatice abandonat de refugiați? Toată omenirea s-a trezit la un semnal să-i zdrobim pe sirieni, dar nici o atitudine împotriva lui Bush care îl răzbună pe tăticuțul său împotriva lui Sadam. Și-a hipnotizat generalul să mintă în adunarea Națiunilor Unite și și-a fascinat întreaga națiune să-l urmeze. Și nu numai pe el, ci și pe Clinton care, ca să scape de urgia sa sexuală a făcut Serbia praf. De fapt, ei au dezmembrat întegral Iugoslavia și această lipsă de orice etică a început de la Gorbaciov și Reagan, când la destrămarea blocului sovietic, americanii au ajuns la concluzia că ei nu mai au nevoie de morală și viață creștină. Că toate aceste drepturi umane în vest au fost funcționale doar ca să combată filozofia comunistă: uite și la noi sunt drepturi omenești.