Istoria militară a orașului Roman (1831-1947)

Istoria militara a orasului Roman 1831-1947

Cuvânt înainte

Cu patru ani în urmă, la 7 mai 2015, tânărul istoric Sorin GRUMUȘ lansa la Cercul Militar Roman prima lucrare de sinteză din viața sa, un volum de 250 pagini, cu o documentare consistentă în arhive, biblioteci și pe teren, intitulată Istoricul Regimentului 14 Dorobanți „Roman” (1872- 1944), care s-a tipărit la Editura Centrului-Tehnic Editorial al Armatei, București.
La lansare, istoricul Sorin Grumuș a informat asistența că „lucrează intens” la o lucrare de sinteză „de circa două volume” intitulată Istoria
militară a orașului Roman (1831-1947). Mulți dintre cei prezenți au primit
sceptici informația. Să scrii istoria unui oraș ca Roman – una din cele mai mari Continuă lectura

George PETROVAI: Cu Klaus, Vio și-alte nume suntem de pomină în lume!

Anul acesta, în luna decembrie, vor fi 30 de ani bătuți pe muchie de postdecembrism, adică 10 ani peste umilitoarea (la acea vreme) previziune brucaniană și 10 ani sub necesara pribegie a evreilor biblici prin pustie, până la totala dispariție a mereu cârtitoarei generații scoasă de Moise din robia Faraonului.
Sigur, treizeci de ani constituie un fleac la scara unei istorii multimilenare, precum cea a urmașilor daco-geților de pe aceste meleaguri, și reprezintă mai puțin decât un strop de apă (stropul efemerității umane) în raport cu oceanul eternității. Dar pentru un om, respectiv pentru o generație, trei decenii înseamnă foarte mult. Practic înseamnă totul, atunci când nu se dă uitării faptul că, aproximativ aceeași generație, a fost silită în perioada antedecembristă să-și sacrifice tinerețea, energia și idealurile atotumane întru Continuă lectura

EUGEN DORCESCU: ION ARIEȘANU. IN MEMORIAM

Îl prohodim astăzi, 5 noiembrie 2019, pe ION ARIEŞANU (8 septembrie 1930 – 1 noiembrie 2019), un important scriitor român, un ilustru scriitor timişorean, un om şi un prieten desăvârşit.

În numele şi în amintirea unei frăţietăţi literare şi umane de mai multe decenii, mă încumet a-i schiţa, acum, la catafalc, în prea puţine şi prea slabe cuvinte, exemplarul portret. Fiindcă tot ce a fost şi tot ce a făcut Ion Arieșanu, marele meu prieten, de-a lungul îndelungatei şi bogatei sale vieţuiri pământeşti, s-a situat, esențialmente, sub semnul excelenței. Ceea ce, eventual, a putut părea umbră nu a fost decât intensitatea luminii. Continuă lectura

Lia Ruse: Ce agale vii, toamnă

Ce agale vii – toamnă frumoasă-
Trecându-ți pragul vremii uneori,
Timpul te-aduce așa luxoasă
Că parcă ai intra în sărbători!
Acum, năvălesc frunze vopsite
Roșii, galbene, verzi și cafenii
Pe tandrețea clipelor pripite,
Să te prindă doru-n fotografii… Continuă lectura

Victor Ravini – Avangarda literară din Occident și folclorul românesc

Tocmai căzuse regimul de la București. Eram în Suedia de patru ani. Nu avusesem când să urmăresc la televizor împușcăturile, pentru că dimineața urmam liceul la rând cu puștimea veselă. După-amiaza îmi făceam temele pentru acasă, ceea ce n-am făcut niciodată în liceu, la Caracal. Noaptea munceam la banda de montaj la Volvo, iar în weekend făceam ore suplimentare, întrucât mi le plăteau dublu. Dar nu numai de asta mă simțeam mai bine la muncă decât acasă — defect ereditar ce se manifestă și la alți români, dar nu chiar la toți. Pe 4 ianuarie 1990, seara, când să plec la fabrică, hop! în ușă un necunoscut, îmbrăcat în gri. Bine că nu era îmbrăcat în negru. S-a prezentat: Arne Continuă lectura

Iurie Brașoveanu – Legământ

Iurie Brasoveanu

O piramidă înaltă surpată e de vânturi,
Căci veacuri dăinuiră în ale ei adâncuri.
E cupă de balsamuri cu lacrima de floare
Scăldată în nisipuri în nopțile cu soare. Continuă lectura

Dorel Schor – O nuntă de milionari

– Domnule, aş avea o rugăminte… Tot scrii matale la ziar, te-aş ruga să scrii şi despre o nuntă, ar fi foarte interesant. Aşa o nuntă la care am fost eu alaltăieri încă nu am văzut, cu toate că am mai fost în viaţa mea la câteva nunţi…
– Să vă fie de bine. Şi ce v-a impresionat?
– Vezi? Asta-i întrebarea! Poţi să scrii că m-a impresionat şi meniul, şi câţi invitaţi au fost, şi orchestrele, că erau două, şi florile care atârnau din tavan, şi ce toalete aveau doamnele, şi ce frumoasă era mireasa, şi ce înalt şi zâmbăreţ era mirele, şi cum s-au dat cadouri sub formă de cecuri cu multe zerouri, şi cum s-a servit întâi un fel de compot şi mai la urmă friptura, şi câte altele. Era o nuntă de milionari! Continuă lectura