Tipografia Şcoalei de Arte şi Meserii Gr. II Roman

Remember Liceul nr. 3 Roman
Tipografia Şcoalei de Arte şi Meserii Gr. II Roman este compartimentul şi totodată activitatea prin care Grupul Şcolar Industrial Materiale de Construcţii Roman, bazat pe cea mai veche unitate şcolară din sec. al XIX-lea a rămas în memoria romaşcanilor şi nu numai a lor.
Această tipografie şi legătorie a purtat numele Şcoalei de Arte şi Meserii Gr. II pînă la noua reformă a învăţămîntului românesc (1948).
Merită să aducem la cunoştinţa cititorilor realizările acestei tipografii, fiindcă ea a fost cea mai productivă tipografie romaşcană.
Au fost publicate şi legate numeroase cărţi didactice pentru elevii celor două licee teoretice, unul de băieţi (din 1872) şi altul de fete (din 1923). Cele mai multe din acest gen de cărţi sunt semnate de un renumit profesor de limba şi literatura română, Alexandru Epure. Născut în ţinutul Romanului, satul Hociungi, în 4 februarie 1888, Al. Epure a fost elev al Gimnaziului Roman Vodă. Din această perioadă a simţit dorinţa ca şi elevii de liceu să aibă la îndemână monografii ale unor mari personalităţi studiate în şcoală, mai ales ale cronicarilor, a căror înţelegere era mai dificilă pentru vârsta unui şcolar. După ce a obţinut examenul de bacalaureat, viitorul profesor şi istoric literar, fost coleg al academicianului Iorgu Iordan, a simţit nevoia existenţei şi publicării unor ,,însemnări critice” necesare în special elevilor cursului superior de liceu şi candidaţilor la bacalaureat. Chiar aşa se va intitula lucrarea de 112 pagini, tipărită în 1933 în Tiparul Şcoalei de Arte şi Meserii Gr. II Roman (preţul 40 lei).
Candidaţii la bacalaureat se puteau prezenta astfel, după partea a IV-a a acestor însemnări” (pag. 53- 112), cu nişte cunoştinţe foarte precise, corecte şi chiar plăcute despre patru dintre scrierile celui mai învăţat dintre cronicari, Miron Costin. Mai ales capitolul dedicat operei “Vieaţa lumii“, poem filozofic, reprodus integral în însemnări, stârnea admiraţia examinatorilor de la bacalaureat fiindcă erau însemnările acestui profesor care a refuzat să devină universitar o dată cu colegul Iorgu Iordan. Amintim şi titlurile celorlalte trei părţi ale acestei valoroase cărţi: Poezia lui Duiliu Zamfirescu, Cronica lui Grigore Ureche şi ,,Un prieten romaşcan” al poetului Cerna (este vorba de Eugen Ionescu). Cu acest prieten student a locuit în casele Olbrich din str. Sf. Ionica, 17, Bucureşti.
Nu este singura scriere despre o personalitate romaşcană care ar putea să fie pomenită în acest oraş prin numele unei străzi. Istoricul literar Al. Epure a mai publicat în Tipografia Şcoalei de Arte şi Meserii romaşcane şi o micromonografie consacrată fostului profesor şi director în timpul căruia s-a construit localul admirabil păstrat al Liceului Roman- Vodă din Roman. Este vorba de scriitorul Calistrat Hogaş, care în anul 1899 a predat profesorului Emanoil Silberg (ginere al său) şi localul şi direcţia gimnaziului (devenit abia în 1919 liceu).
Cea mai valoroasă lucrare apărută în Tiparul Şcoalei de Arte şi Meserii este broşura jubiliară din 1933 a Societăţii Culturale Miron Costin din Roman, scrisă cu ocazia împlinirii unui sfert de veac de la înfiinţarea Societăţii şi a 300 de ani de la naşterea marelui cronicar Miron Costin, patronul Societăţii. În această broşură, ai cărei autori sunt prezenţi în fotografia de pe copertă ca preşedinte, vicepreşedinte şi director se află şi un articol al profesorului Al. Epure, membru în conducerea Societăţii. Articolul se numeşte ,,Sfârşitul vieţii lui Miron Costin” şi ne cheamă mai cu seamă la primul mormânt din satul Brănişteni (fost Barboşi, Bărbeşti). Păcat că această operă nu cuprinde şi rânduri despre transferarea osemintelor familiei Costin în 1888 la Iaşi, unde se află şi o valoroasă statuie a cronicarului (lângă Teatrul de Operă). Fiindcă în centrul acestui articol se află un istoric literar şi profesor romaşcan renumit, mai amintim că înainte de a tipări în această tipografie din Roman fusese chemat în învăţământul superior ieşean, imediat după ce, cu cheltuiala Universităţii din Iaşi, se tipărise lucrarea “Influenţa fabulistului rus Krylov asupra fabuliştilor noştri Al. Donici şi C. Stamati”.
De asemenea mai publicase şi cărţuliile “Începuturile literare ale lui Haşdeu” (dare de seamă) şi “Câteva însuşiri ale poporului român aşa cum reiese din poezia populară”.
În anul 1942 în aceeaşi tipografie apare micromonografia Gheorghe Radu Melidon. De data aceasta este reprezentat un romaşcan de origine şi întemeietor al primei biblioteci publice, în anul 1885.
Istoricul literar Epure include în paginile acestei lucrări şi documentele care exprimă mulţumirile domnitorului Alexandru Ioan I. (Cuza) adresate profesorului care a fost prezentat la mănăstirea Putna o dată cu M. Eminescu şi cu alte personalităţi care au sărbătorit zidirea mănăstirii.
De asemenea sunt citate 26 de titluri de cărţi existente în biblioteca lui Gh. Radu Melidon, cărţi care fac parte din cele 228 de volume pe care, în 2 aprilie 1885, Melidon le-a donat primăriei pentru a forma începutul unei biblioteci publice în oraşul său natal.
Între aceste cărţi se numără şi titluri franceze şi germane precum şi câteva din lucrările lui Ion Ionescu de la Brad, romaşcan vestit.
Se poate adăuga că asemenea lucrări tipărite la Şcoala de Arte şi Meserii Gr. II din Roman au fost cunoscute pentru prima oară în timpul studiilor mele liceale şi mai târziu când am devenit profesoară, în familia unui lemnar al şcolii, Constantin I. Uscatu, care m-a informat şi despre obiecte de mobilier care au ieşit din mâinile meşterilor din această şcoală, adică şifoniere, paturi, noptiere, scaune, mese. Acestea impresionau şi prin culorile lor deschise şi măiestria îmbinării artistice a lemnului.
În final, trebuie să remarcăm corectitudinea cu care erau tipărite cuvintele, caracterul artistic al literelor, aşezarea în pagină, diferenţierea caracterului şi mărimii literelor în anumite contexte care trebuiau să atragă atenţia cititorului.

Prof. Ana Ioniţă Grupul Şcolar Industrial Materiale de Construcţii Roman
revista Apostolul nr.71 2005 (transcriere pdf-text Melidonium)

Acest articol a fost publicat în Tipografia Şcoalei de Arte şi Meserii Gr. II Roman și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.