Dimitrie Grama – Omul, Maşina Şi Societatea Modernă

Dimitrie Grama

Aproape toata lumea,acum este familiarizata cu termeni ca: genetica, nanotehnologie, teoria “big-bang”, etc., termeni care au deschis noi perspective in domeniul studiului, atit al “macrocosmosului” (deci al universului in sine), cit si cel al “microcosmosului” (al fenomenelor la nivel de atom, celula). Odata cu fantasticele descoperi si aplicatii ale stiintei genetice, lumea s-a asteptat ca genetica sa poata lamuri si aceasta misterioasa infatisare a naturii, viata. Dar se pare ca stiinta nu are de obicei raspuns la cele mai simple intrebari, cum ar fi; de ce ne aflam aici, ce-i viata si care-i menirea ei? La rindul ei genetica ne spune si ne explica faptul ca suntem niste “masini biologice”, dar nu poate in fond explica “ce este omul”. Un filozof poate explica chiar mai bine ce reprezinta “fiinta umana” in totalitatea ei si nu doar privita din perspectiva componentelor constitutoare. Aici foarte bine poate fi aplicat “paradoxul Smarandache”, daca doriti, sub care aspect, totul este posibil, chiar si imposibilul. Asa ca Dumnezeu a creat primul univers cu primul atom si prima molecula, continuind creatia cu primul om. Deci Dumnezeu nu exista! Ori poate noi nu existam, suntem doar o lume ilusorie, imaginata de un univers parallel. Sau poate ca reprezentam visul grandoman al unor specii mai inferioare, daca nu cumva suntem “animale de laborator” al unor alte lumi extrem de avansate. Sau…., as putea continua cu multe alte exemple asemanatoare, care toate sunt paradoxal valabile. Doresc sa amintesc, inainte de a trece mai departe, ca alfabetul limbii genetice este foarte simplu, alcatuit doar din patru litere; A (adenine), G (guanine), C (cytosine) si T (thymine) , care impreuna formeaza triftongii bazali ai informatiei genetice; CGA, TGG, TCA, etc. Dar cu toate ca vocabularul este extreme de simplu, mesajul genetic este enorm, acumulat in proteina dublu-spiralata, ADN. Fiecare celula din corpul omenesc contine aproximativ doi metrii de ADN si considerind numarul mare de cellule care formeaza corpul omenesc, lungimea totala a ADN-lui unui singur om ar acoperi distanta pina la Luna si inapoi de opt mii de ori. Nimic de mirare, lumea biologica este compusa din uzine uriase, invirtind cifre ametitoare si procese inca neintelese, sau chiar nedescoperite, la fel ca macrocosmosul, de altfel.
Cel care a creat lumea biologica, a creat-o pornind de la o “substanta primordiala” vie, si de aceia fiinta umana actuala are in continuare material genetic comun cu alte “creatii” biologice , cum ar fi bacteriile, diverse ciuperci, banana, insectele si melcii,ca sa nu mai vorbim de cele cu care ne inrudim mai indeaproape, toate mamiferele si ami ales cimpanzeul care are 98% din materialul genetic identic cu al omului. Dar asta nu inseamna ca cimpanzeul este 98 % om. In fond ce doresc sa spun este ca noi oamenii vii actuali suntem toti, genetic vorbind, directi urmasi ai lui Adam si Eva, ba chiar si mai mult decit atita, noi avem geni primitivi care s-au mostenit din generatie in generatie de animale si care sunt vechi de la inceputul lumii biologice. Fiecare om reprezinta in fond o fosila genetica si poate fi studiat ca atare.
Mult timp oamenii de stiinta au considerat ca toata informatia genetica este coordonata de ADN-ul intracellular, deci tot universal nostru mostenit care dirijeazaq dupa aceia informatiile “de lucru” al tuturor celulelor este de natura intracelulara, dar recente cercetari au dezvaluit ca o buna parte din coordonarea informatiei AND-lui este sub directa influenta a proceselor extracelulare. Exista deci un “dialog” clar intre lumea interioara si cea exterioara, dialog care probabil ca va forma o noua stiinta.
Omul modern si-a dat seama de insemnatatea insusirilor mostenite si a incercat mult timp atit sa le inteleaga, cit si sa le manipuleze. Calugarul din Bohemia, Mendel a fost primul care a descris in mod stiintific o observatie genetica, dupa o “manipulare” genetica reusita in experimentarea lui cu mazarea, dar observatiile lui nu au fost luate in serios vreo treizeci de ani. Varul lui Ch. Darwin, Francis Dalton, publica in 1869, “Hereditary Genius”, in care, simplu vorbind, expune teoria ca geniile nasc genii si idiotii nasc idioti. Deci pornind de la aceste premize, este posibil sa “cream” o noua rasa umana de supra-oameni. In 1886 Elisabeth Nietzsche, sora renumitului filozof, fiind adepta a “stiintei eugenice” (care propavaduieste imbunatatirea rasei umane), si sub indemnul lui Wagner, celebrul compositor, incearca un astfel de experiment. In Paraguay exista o comunitate, Nueva Germania, unde locuiesc oameni blonzi , pe care si acum ii cheama Hainz, Fritz, etc. Elisabeth Nietzsche a adunat niste exemplare de tineri, baieti si fete, din Saxonia, extraordinare atit din punct de vedere fizic cit si cultural si spiritual si i-a dus in Paraguay, unde isolati de influenta altor mosteniri mediocre, se presupunea sa dea nastere unei rase noi germanice, superioare, de supra-oameni. Acum, o suta de ani mai tirziu, populatia din Nueva Germania, este in continuare blonda, dar saraca si bintuita de boli ereditare. Utopia germana a esuat, pentru ca genetica nu functioneaza chiar asa de simplu la oameni. In orice caz acest experiment a fost un model de inspiratie pentru multi alti adepti ai raselor pure si Hitler a plins la inmormintarea lui Elisabeth N. in 1935. Au urmat in schimb sterilizari fortate, atit in Germania cit si SUA, lagare de concentrare, etc., toate bazate pe talmacirea prosteasca a informatiilor genetice.
Acum cu descoperirea si mai ales in urma descifrarii Genomului Uman, cu cele trei mii de milioane de litere ale lui, s-au deschis alte cimpuri de aplicatie a informatiilor genetice. In acelasi timp se ridica o serie de intrebari de ordin etic si moral. Se vorbeste tot mai des despre “genetic engineering”, care in mare inseamna folosirea materialului genetic, cu sau fara intermediari, pentru “crearea” sau “producerea” altor produse genetice sau altor proteine. De exemplu producerea insulinei (care este o proteina), se face acum prin “infectarea” unor anume bacterii cu gena umana de producere a insulinei. Sunt multe alte exemple acum atit din lumea vegetala ci si din cea animala. Se cunosc acum genele raspunzatoare de inbatrinirea celulei si deci a individului uman si deja se cunosc metode de prelungire a longevitatii, asa ca nepotii nostrii probabil ca vor avea o medie de viata de 150-200 de ani. Ceea ce, in schimb, a iscat multe dezbateri in lume, a fost reusita de “clonaj” a unui animal complet pornind in fond de la o singura celula, sau ou, creind in acest fel un animal genetic identic cu donatorul oului sau al celulei. Acest lucru s-a intimplat in 1997 , primul animal clonat fiind o oaie si de atunci mai multe alte animale au fost clonate, in primul rind cu buna intentie sa serveasca mai bine omului.
La prima vedere aceste performante ale cunoasterii umane par deosebit de impresionante si intr-adevar si sunt din punct de vedere tehnic, dar ce ma nelinisteste pe mine este faptul ca ambitia si stradania umana spre a atinge o “constiinta” si un “spirit” elevat, este minimala. Activitatile de natura spirituala si mai ales cele care sunt clasate ca “parapsihologice” , nu sunt acceptate de insitutiile etablate de stiinta si o buna parte din ele nici de biserica, nu sunt luate in serios, ba chiar sunt clasate ca extravagante nebunesti. Si cu acest lucru nu sunt de acord, pentru ca daca nu suntem in stare sa inbinam cunostiintele si cuceririle stiintifice cu dezvoltarea constiintei si cunoasterea paralela a spiritului, nu raminen sau nu vom deveni decit o “jumatate de om”.

Neamul romanesc

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Dimitrie Grama și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.