Sifora Sava – versuri

Zidire

Zidirea începe cu mine.
Îmi zidesc sufletul… cu un vers,
cu un cântec… cu o lacrimă.
Cuvântul meu șoptit în liniștea iertării printre oameni,
aduceți florile de măr – sufletele voastre primenite
să savureze – MĂRUL – iubirii.
Dincolo de priviri se așterne infinitul…să-l adorăm.
Rezonanță a timpului…pașii noștri ne urmează,
pretutindeni însoțiți de fapte.
Zidirea începe cu mine.

Priveşte

Priveşte cerul

puzderii de stele.

Visele noastre

dansând rotat pe pământ.

Strălucirea stelelor savurând,

tăcând.

Suntem foarte bogaţi.

Şi tot atăt de săraci.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Sifora Sava și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.