George Anca: Din Zăpezi hawaiiene

george ancaacestui zbor

sunt obligat de soarta acestui zbor să zac

în vers încetinitul Pacific la un pac

soldaţii marinarii de liberi invitaţi-i

strop marinari la apă la aer cu soldaţii

pentacostală riga de mătăcină zimţ

auzi-ne aloha Hawaii cu părinţi

deritm claustru laur coclaur de Pacific

nu-mi strig lichid poi mâine jumate de specific

treflez încetinirea speed aş juca nu ştiu

ne află ore hore pe cobre coboriu

de hula te învaţă aniversarea bulă

ci ne distrăm canastă Popescului din hulă

aşa ne paşte clima cu polinezienii

mala şi micronezii danseze caloienii

că de pe urmă dreptul adio hawaiienii

doar că renasc în copii trăiască râmnicenii

pot să le spun istorii de doamna doctor Morris

am scris lui Bron şi versul Baudelaire că ai lui norii-s

ne suntem siguranţă centură îmbucată

de ne luasem şatra şi şi pe mama fată

picăm înot şi-o vestă vestească-ne rechini

de ladră idolatră cu mile şi prăjini

înghesui ghes chelie pe oul neghimpos

şi filmul scoate ochii târziu Los Alamos

plecând cochilii perle din mers am prinde plod

mai grasul hărtănirii războiului din pod

de neestetic vadul mă descotorosi-va

ajungerea la poştă în Minnesota viva

acum şi butoirea Parisului strâmbangă

o piesă n-ar cânta-o nici neamul lui Barangă

o anonimă coardă cântându-se aland

cu saudadul sudic vânat şi goeland

ce dat nezar o zare în dar primind primat

cu simiană missă altarul a pamat

n-aş fiorosi chirnoaga pe şalele cămaşă

rar benevol la dungă în Indonezii paşă

ne strângă bumbăceala bumbacului mănuşă

pe înţeleg a stanţă gunoiul de la uşă

prea pe zburate urcă la smuls abia-abia

cu lumea din oceanul mai limpede cişmea

ce zici tu nea mulţime c-aş scrie ireper

de nu şi canonada c-am luneca pe cer

privească-ne toţi peştii ne râdă îngeri lucii

înfloare Viorica la vocea Santei Lucii

abia acum se-nfoaie direct peste ocean

spre ceva nou cu moarte bătrâne căpitan

lumina prelungită bastonului bălan

cu ochi de chinezoaică ne e aeroplan

astfel se despărţiră şi Magellan şi Vasco

de lumea cunoscută ci nouă doar fiasco

întreabă caraula de ce numai o stea

mă-mprejmuia din ceruri în ultim’ noapte-a mea

îţi va răspunde ţanţoş social security

lăsaţi-vă broscoii pe plaja purity

n-aş mai rima nici puşca s-o slobozi by chance

spontan şi Paradisul plictisitor la dans

de ore dinainte mă fleorţăi pe ce preţ

mi-oi fi vândut alura infantă nemaicreţ

cine de cine scapă te ţin într-o crăcană

străveche măgăoaia telefonează hrană

de foame câţi pe astăzi s-or alfabetiza

în silă moşul scuipă cu preţul pagina

pe plată cânt aloha nu mi-a părut zăgaz

neascultat pe arta cu artefact afaz

mi-aş subţia gonia cu agonia ocnă

de frig neauziţii de sare nici o ocnă

analizaţi colindul kabala cu afoni

şi tare ne mai iartă doimea de tritoni

citească îngerimea şi sus de-o pomenii

cum ne plăcuse viaţa chiar şi între cei vii

pe-o parte a epavă împins de mal din cuplu

din nepăcătuire mă număr tot quadruplu

aşa că la pretenţii scuipaţi căcănării

nu ne mai vândă Scorus ce scârnă cântări(i)

se lasă ăst’ mă-mpinge de glandă peluzatul

n-aş asculta galera ce mi se face satul

întrevăzusem caldul prea luminos şi-americ’

să-mi fi trecut prin linişti un sunet de-ntuneric

sării peste depresii îmi cauţionară

bătrâne leat cu mine şi ignorata-mi ţară

la tine vin Grigore Alexandrescu zi de

Ştefan şi Mira Baciu de peste Atlantide

Pacificului clasici nu îi mai presărară

arhaic modernismul său de odinioară

la Paul Claudel cultivă al lui Charlot amic

mexicanist cu zidul nu Chaplin tiriplic

rechinul şi plevuşca o fabulă pe invers

engleză japoneză trăgacele pe triggers

ne-om ferici nebunii de neam de neam din noi

cu dragostea picturii lui Teodor Bogoi

cine s-ar sinucide să aibă altă baltă

decât Pacific sine în umbră că-l asaltă

ce-mi spune cum că nu mă încape babaracu

pe Atkinson marţ’ caşul Ala Moana lacu’

am răsărit pe triste cormane înflorite

mireasmă taoismul gândire fără rite

în viaţă-mi număr scala de cuie ne în inimi

şi de urât şi moartea cât de curând puţini-mi

dospită covrigeala orăcăie baboiul

de-o empatie altul elicea lui Alboiu

ne facem că ne strigă pentateuc din raft

ăi graşi se scob chiloţii cu val răcoricaft

se înţelege gluma masivităţii slană

musulmănime suplă grăsime-americană

rămân în spaima pielii la saramură culă

neconstruită verii pe lanţ de funiculă

prostimii o fântână de-un deşti şi unghios

nu te stropeşte plaga de când şi aghios

mă tem că pier prentâmpin pe Tâmpa timp prieten

cu plaga împuşcată din cete-n cete-n cete-n

rar sânge pe Waikiki din peşti devoratori

încetineala strigii şi ce mai nenişori

o ploaie ţârâită în scurta mea şedere

odată inundaţii şi nici o mângâiere

cordon recif o parcă înoată prin destine

o obosi ridică şi vulpea ca de mine

ne-om călări carâmbii om înjura poporul

cum din Hawai poetul conjură viitorul

cu dumnealui maestru prea naltă subţioară

mai aminteşte-ţi altfel Mărie Mărioară

greu orele să fure din spaţiu cer becher

călugăriţe limpezi de întuneric ler

balaurul se-ntoarce nemailuat în lance

tot Bistriţa izbeşte vlahuţian în Toance

prinserăţi fenomenul ca-n puşcărie rime

memorizare vie nici moartea s-o suprime

exilul tot o pală de învârtit memorii

şi-n Hilton Village roata Hawaiilor e-a morii

mă în răspăr răspărui cu unghii fâlfâinde

chineze nemongole thai lande nemai inde

Pacificul o vale muncei la antipod

o guşă nucleară puhoiului de iod

când facla în multiplu reflex de hula frige

unduitoare afte de zgaibe catalige

de-i veche sprinteneala tresaltă şi maceta

măcelul pălăria colegul tău Gambetta

eram complecşi atuncea de complexare râsă

mai jos înăierarea nici pâs de a sa pâsă

oranj noptatic bakhtul cu Hanuman în joacă

a rugăciune starea de pace te atacă

nu din fiinţă flama abia toarnă taverna

o coadă caravană în satul tău Izverna

Pacificului peştii zeificaţi corali

ni s-ar părea şi Darwin şi păruiţi bacali

vei persifla ori tifla ori din prescuri secure

ce ne tălăzuieşte credinţa în custure

sub obiect o sobă la tropic nici o sobă

cu naşterea nici iele nici ursitori cu dobă

a nu-mi cădea aidiul cu poză de registru

a nu-mi afla periplul Danae ori ministru

de-mi şi abat sfiitul parad patris prădar

şi ies cu Muşatescu din strada Sărindar

parodiază Baciu pârnaia din exil

Hawaii vaii taftă caftanului tractil

i-am vizitat mormântul ce rar năvod năvadă

Pacificului cură perechea să şi-o vadă

pe gheaţă câinii filmul în pargere vădeşte

aş vrea să scriu o odă şi tot alexăndreşte

nu comparăm uitarea necumpărată sarea

pe unde curge apă nu ne lipsească marea

am alungat de veacuri recunoscut conflict

nici dracul să cunoască recunoscut adict

ce de secrete zboruri discreţie fidelă

pe margini să nu tulburi ermetica nacelă

nopţi caste valea pleavă o vântură vânată

se scutură din carne şi sufletul de fată

paşi iuţi a înşelare dans hula unduire

lahari predispusă sundarya citire

mă poticnesc ticnire aducerii aminte

în mort cu vin tandemul stafiile incinte

de separate quante din entităţi bacante

perfecţiune monştrii visatelor infante

a înghiţit mejdina portocalie tânga

tu mai închide mina bănată din Nălânga

imersia Marsilii cu Honolulu sore

şi iar claudeliene pedante choefore

la capăt mai nici Susie prefaţatoarea sină

cu psiholog zăpadă ce orbul i se-nchină

nu Bron nu Ted din Marshal tot insule yankee

nu recunosc aloha nici delăsata Cheie

de-a jumătăţii noimă genom şi paranimfă

spălarea de oceane prelingă-ni-se-n limfă

faţade sub masaje coralii iar corala

o operă sacrală-n acord cu nicovala

bine că nu-mi atinge crăpelniţa dimensii

să car pe câini o gheaţă de sete şi hortensii

în tinereţe arta ploua în fapt de vreme

şi parcă semănarea târziului neseme

mai noapte la întorsul fus cantonat cutumei

ce-o fi văzut vast cuplul hrăniţii câini anume-i

sustraşi din aparenţă îşi văd de treburi dharma

tot indian când mama îşi păcăle jandarma

a povesti nu-mi cere n-ascund de interog

fie şi în cărţuşcă de corb cu inorog

se răsturnară sacii înscrisurilor lojă

nici unghii nu-mi tăiară pe corso şi cu ojă

în seamă câinii bagă salvarea semenară

rar oamenii la mandă înot de roşioară

ce şi catharsis hybris târgoviştenii vând

Gitagovinda ritul dansat paracomând

cum oboseala bască ne basculează prova

ori provensal ori nordic nesinucisă n-o va

pâlc petrecanii rase s-o deznoda şi dura

din rotunzimi de ceară din charminar Tripura

aşa pendulul hindul plecându-mă vocal

îmi ţin neintonată şi mantra de coral

voi dezvolta în studiu cu avocat chinina

cum că bătrân profesor nu-n India în China

păcatul confesării iertarea iar în braţe

să-l dea de nopţi la dublu împărcuitei Vaţe

condac don icos dinte căsătoritei carii

stabilimentul Platon arcadian acvarii

bătrâni esteţi jucatul de tineri în picioare

urlă o băbătie de râs înstrechiare

a liniştire frica şi de umor infarct

zăpada fără haturi ori câinele e arct

sau ţi se pare filmul atât de şanţ pe focă

oceanu-mbujorează albirea univocă

v-aţi mai lupta olaltă la patru ani cu fata

în avion din Houston să meargă în Bharata

adaos caterincă împăroşe ţesala

copilul urlătoare aminte în Valhala

mă duc eu iar că vouă vă pare cu deranj

negrul orelor pe craca de ne linia oranj

câinii tatei cautate în apt fapt Mahabharatei

văd c-atunci rimam altare cu arătarea karatei

nici o salbă de albalbă nici un crin de hawaiin

dacă unda mă desfundă înapoi în Shaolin

nici de psihogramă rostul dodie nimic moloh

cu aloha în fereastră Goe-n Marcea e paroh

ce şi tata să mă rupă cu fiordul mai acum

şcoala arse-nvăţătura ce ne facem doar de scrum

într-o insulă-n Pacific din destule şi mai şi

şcoala s-a aprins vacanţei pe ziarele făclii

de-am cobit şi alt dezastru de cu ani e paradis

rar să se trezească altfel cine din acelaşi vis

nereligios cu banul aruncat pe cancer rac

scumpă viaţa pe ce plajă se prăjeşte ăl sărac

mă fersc nu hoţii rula îmi lua şi fâş şi taşcă

nu e voie lege single nici tu să fii de-al lui Ceaşcă

pe subconştient poetic nici un sfanţ că nu se fa

nici amorul nu transpiră tropicului mucava

nu văzurăm noi de sexul ăl sexagenar genar

un ianuarie simetric pe solstiţiu druidar

cum concluzii hawaiiene de-o decadă mi-aş smuci

Campanella în cetate nu ne mai solarisi

sa re ga ma do re mi fa pa da ni sa sol la si do

Iliada Odiseea Ramayana Mahabha ho

mai o hoaşcă de paletă ne-o picta adiacent

din zăpadă scrii ajunsul până şi pe continent

timp mai mult decât hârtia ăsta este subiectul

pe săpun scrii puşcăria aviatic dialectul

ne forţăm calandrul rampă ne pictăm din compoziţii

cu ideea pe poiană de a nu pica în viţii

ce şi-n Polovragi cutremur sfinxul dacă d’ukulele

a ciupit struna băcită tăbăcită ne e piele

zarca sacra pe Pacific din iubirea Stăniloae

ce predanie întoarsă pe moşie mămuloaie

nu scriu versuri în arenă întreţin pentateuc

mi-e de capătul Katrinei c-apoi ştiu unde mă duc

Picu Angelus ori Tulsi împănează audiţii

iar în plasa placentară înflorindu-ne strliţii

până la uscat mai este una zi a dispărut

din repaos haos doamne Eminescu a părut

ce de stanţe în instanţe grasul dreapta apoi grasa

într-o viaţă ailaltă doar odată-nvârte roata

singularii într-o trupă de pereţi umpluţi cu ei

care s-o certa mai geniu din bărbaţi şi din femei

mă voi descălţa devale c-aici e înghesuială

poza-şi face mănuşiţe în verzală neduhneală

n-o s-aleg de psihorată călăreala pe horhon

de hornar nici har nici han nu nărui norului pripon

din a liricii petală sângerată pe pedală

nici bacil nici lipsă guardul gardul ghimpii îşi răscoală

nici a scrie în picioare pe cardiogramă gram

îţi cunosc cuvântătorii de o litră în program

de cu cale alţii saltă ţara lor eu o brobon

cu un abstinent semestru şi la loc îi cerşesc tron

de ce din ziuă noapte se face pe mosor

îmi pare copiere din ce citeşti sior

vedea că stau în picioare postcăcare o şuetă

mai ţinea să mulţumească la centură pe lunetă

pe luate plită hota ce anglism neluminat

de când tata şi cu mama nu s-au mai destrăbălat

judecă-mă tu din vârfor de lăţimi pe doage orgi

muzica porunci de şuncă avocatului de morgi

care scrii te preîntâmpini datului de morţii toţi

cum adormi din somn răsare amic nu fanarioţi

nu vă sting lumina urâţi pinguini

limitată noapte nedormind lumini

fiecine fila ca la naş compilă

de pe aripi smulge-mi şi ultima milă

da’ măcar distracţii dintre carabine

crabul neouatul diferit de sine

după câinii prin zăpadă pingii în incubator

de-notaseră şi valsul din picior pe alt picior

sărăcia sub teroare şi a bogăţiei dumă

pân’ la ziuă noaptea nu fu timpul nu mai e de glumă

hawaiienii în Pacific avioanele în zbor

o climatizare sumbră naturii pe polizor

de numai cinci ore puiul şi mai tânăr paraping

ne începe cantilena neplătită nici în ring

scris negenial anume de trecut peste trecut

şi aştept căzut rutinei să ne mai fi petrecut

măcar zodia prozodii muzica urzică zică

tocmai când mă lasă clona s-aţipesc nu-mi mai e frică

mediocritate somnul o aramă inelectră

ca şi cum a doua oară le refuz trei sute vectră

impresii ai acasă de-aici prin proxeneţi

americană curva la fete şi băieţi

ai mai urâ fanfară pinguinari zăluzi

ornitorincii stele ca printre papruzi

li se cuvine totul şi nu se au pe ei

corona altădată acum şi scarabei

maqi şi murirăţi tineri vă vai nenorociţi

în viaţa de oceane la antipozi păşiţi

pe cine vizitasem mormânt în altă lume

la antipod se cheamă că este de renume

atunci în cer m-aduse dantesca pogoreală

cu înălţare veche pe firul de beteală

suntem din vii azi mâine din morţi se mai ocură

să pici la drum cu moartea că ai de-ntors procură

depinde cine însă te mai cunoaşte moaşte

cât că delaşi cravata şi insula cu paşte

Pacificul ne vede c-o insulă cu alta

ne-aude noi pe dânsul ochi şi urechi penalta

cantata nu se cântă de frumuseţe vană

călare se încarcă pe neagra caravană

tu ce tragi înţelese catrene le transform

pe când afla-voi bancul pătruns de cloroform

Maldivele alt’dată a faimă de apar

femeia ca şi asta zadar prietenar

furate paradisuri de banul nespălat

salut librare nu eşti nici zâmbetul zâmbat

întoarcă-se păroasa ca roata lighioană

de mă-nsoţesc Sorbonei pantagruelic hrană

hram dării de pomană viaţa la umblat

cin’ s-o contra-ncotro să zărească epifanii

nu mai gresa bătrânii de-şi agresară anii

de zdrenţăroase boşo aviamericane

şi grase patrupede în cupluri de arcane

cu tot dichisul foarte departe-i insula’i sus

lui Eminescu şi-a lui Euthanasius

aproape două ore însă şi mia mila

putori abia cu banii şi tot parcă de-a sila

odâr America rămâi cui eşti

şi nu întoarce capul spre Găeşti

c-ai bombarda suflerul

pe Eminescu şi bananierul

c’est grave maman răzbpoiul ne coace propagandă

pe scut întoarsă încă ridică-se pe glandă

ce ham pe iapa brună amestec de damblale

să nu-ţi mai pese doamne de îngerii matale

înghesuit în hălci de sovhoz mă vezi în tindă

jumate şapte ore pe grindă în oglindă

ce tragi color Orlando pe Arlechin de noadă

spuneam nici o valoare abia mâţa de coadă

cuplezi catapeteasma religiei gregare

prilejului onoare icoanelor rugare

o mulţumită sieşi a preot ortodox

grecimea mafiotă fereşte-te de box

îmi trebuie de-atâta amar de timp duşman

s-ar bucura în urmă pân’ pe Teleorman

gen maraton caietul cad să învie el

să povestească foaia catrenului duel

nu te-ar trezi c-o apă ocean tras de sub talpă

te voi compune Marlei nici chiar madamei Marple

zgârciţi de dinainte să nu se cace insul

a-nfometare vinde-i cativă ca învinsul

contorul unghierii bara ca patrafir

ca-n Carnivale chronos diferă Andrafir

Mirela nerăspunsă a drog sau neamor

Cu banii mai alalteri neduşi la cremator

Ca plata unu unşpe zării pe ecranistru

Şi nici că stau pe ace că nu ajung ministru

Şi-am loc la giol nu dreapta de malul femein

Că se schimbară budă acum şi razachin

Mai nesimţită oama c’americana getă

n-am unde pune dreapta picioarele în chetă

răsplata m-aşteptase dar iar m-ar fi furat

ruşinea arătându-mi legându-mă de pat

oceanul munţii over din creaţionism

într-un coral iar creaţa ne crăune câinism

nu-mi bubelor strigoiul desfac în gheară lungă

ostatic Valentinul saregamapa nu-n gă

cu dusul şi întorsul te saturi de Hawaii

acolo tot transportul îţi fluştură toţi caii

că e armată poate americani pe japi

epavele cântate în şcolile de napi

frumoase de copile se ştiu cu doamne-ajută

doamne fereşte cine mai ştii ce parașută

voi sparge şi măsura a asana arson

cum şi mistriii cară ori pumni ca lui Parhon

moşi îngălaţi netulburi e drept că magraoni

pe zile bir zburară cu foame de ioni

mi-am înfrânat ranchiuna versificând-o copt

nici orele scăzute în dublu ritul kopt

decât în graşi şi golul pe stânga bani luam

dormindu-mi armia în hawaiam

reproş de grasă nu tu să-mi iau bagajul unde

jivine la cravată ca mine şi cu funde

frustraţi pe pacea mării iraqieni măcel

mă şi scrobişi în gâmfă netorpilat căţel

noroc de prepeliţă pe coropişniţă

cu mărunţişuri Chapman mai face bişniţă

scârbe americane te taie de pe listă

nici tu nici România de parcă nu există

da’ anonoim cravată de unul singur canci

n-am loc de-ntins pantofii dacă aveam bocanci

vezi tută că sunt graşii nici ac să fiu nu trec

din Honolulu-aproape opt ore de refec

voi şi uita pe scrisul pe sus ateriza

da’ Dumnezeu ne vede din înălţimea sa

şi tu caldă şi amară

spiritele te vărsară

verşuri mi te-nmormântară

mai neagră călugăriţa

vaci bălţate-avea Mariţa

Minneapolis le paşte

New Orleans le recunoaşte

jazzul cu Gitagovinda

ne aşteaptă cu oglinda

mama-ne Elisveta

soră-mii să-i zică beta

plec la iarba de plecare

peste ore cu versare

ce-mi plăcuse astă-vară

chiar acum fostă amară

cară-mi dispariţia

florii de streliţia

că mi s-o mai întâmpla

melos în America

popular şi ţărănesc

după ea mă prăpădesc

spectacolul pleznise o zi nici un rotund

aşa ne nimereşte furtuna de pe fund

m’opresc de rând şi laur pe morţii blues-ului

ai chipului cioplit şi a toate mătăuzului

că vă scrisei iubirea cu mame într-o piesă

cenuşăreasă tot tu şi iarăşi tu prinţesă

trezită în ambiţii uitarea n-o frimalgă

precum şi eu din freedom abia bobii o algă

plancton de le iubit-am balenelor materne

ne-o obseda a mamei nevroză între perne

şi dublul ginere cum să se mai supere pe

a noastră părintească foială de pe stepe

din patru-n patru ore şi două de saftea

ne-am întâlni bătaia de-o a scuti pe ea

c-o luă într-o silabă de ne eram ce cată

venită-n capitală însărcinata fată

ca nunta-n Himalaia cântată Kalidasa

de Parvati cu Shiva nerupă-ni-se casa

ce petrecurăm maya numească-se şi tot

ne vom iubi cu viaţa oceanului înot

te prind în piept a sorţii cu inima ci iris

pe rime d’Eminescu Brigbelu şi Tomiris

din Botoşani de nu chiar pădurea Gorovei

sosiră oseminte şi zornăiră chei

prea repede la tropic şi creştere şi martor

băiatul juca fotbal îndrăgostirii tartor

nici zece ani ca mine când kids love books citind

de dragoste copiii în cărţi că se întind

minori noi apărarăm persoana să o ştie

de am iubit-o tandru cum e-n copilărie

cruzimea părintească în studiu cu Medeea

literaturizasem şi-aşa prosopopeea

cum carnea născătoare subînţeleasă firii

de-a doua nu mardeşte fătucei trandafirii

de tema punitară aleasă-i la hazard

în contra noastră-ntoarsă a ne lega de gard

avem să ţinem şale de gazdă loviturii

ce şi ne-ai hărăzi-o şi fostă de-ale gurii

ne ţinem compensaţii din zile jucăuşe

din Australia şi Ionică la căuşe

voind a adormire prietena mi-e soartă

mai este ea ori nimeni şi eu din Marea Moartă

apare alta-şi soarbe paharul plastic alt

intră pe uşă-ntreabă de oarecare psalt

şi nerăbdarea expo în semn de doamne dă-ne

iubirea de copila bananelor mănăne

pe-acum aici desire no Indians enlighten

emerge enrich schimbate triadele în haită

jazz up învăţătura de tată tehnolog

poeţii poezia prede-i-o decalog

outreach nu ni se-ntâmple ci yes tehnologie

chino-americane lecturi pe păpădie

who’s there Louisiana în mintea de pe urmă

în gemeni şi de zodii desprinşi ca dintr-o turmă

ridiche viitorul să o frecăm familii

pe mile de Pacific ori în cutia milei

comunicare lib how my pearents learn to eat

beyond the same old thing alt sujet ne-a parvenit

publish don’t perish retor spre autor exclami

ce mai reimagineering colecţii speciale-a-mi

Scanning the Future darling is smartest card update

cum eşti de blândă mame inventă-le deşert

şi noi cu simple ideas that make the differerence

citeşte-mi cu mormântul aprinsului incens

că not so sexy treatul but oh so satisfying

de intranet uitate şi rude şi de Cain

din graphic novels manga and Anime trăim

fără ca-n Honolulu hu hu prin ţintirim

I’m dancing as fast as I can şi noi să ne zicem

excluded group la uşă nu se întreabă price

povestea-ţi meet us at the Campfire nu Katrina

citeşte tare-n noul New Orleans sorellina

audio preservation program implementation

dai ochii peste cap ori la creştetul ce tei’s în

se vârfuiră brio intenţii Dumnezeu

duminica din jazzul pe sufletul ateu

se strâng în paşi în hohot audienţi în lauri

că din Iraq retragă-se via minotauri

se cam consumă goma şi piaza ne-o feri

o clipă ori clipească în viitoarea zi

de nu ştiusei şoaptei ce-ai pus-o pe e-mail

de ţi se revelase al cărnii putinei

unt sfârâit afară la tropic pe alt pod

şi ne cântară patrii amicii de voievod

din cine ne muriră sufletul nemuriră

urechea pe o liră privirea pe o miră

exil în alţi părinţi cum ne-ai naşte adoptiv

şi te frământă pâinea neplânsă portativ

că-nfulecai o notă de ciocolată grund

ci sieşi ca şi ţie Orlando mă ascund

jazz in the morning Hilton pe mâine dimineaţă

Gabi Gheorghiu seara marina călăreaţă

at risk life style nici mândra de muncă Platagea

să nu roşească sumbră în apa de cişmea

o alfabetizare în Kaleidoscop

ne-o scoate tata-mare cu moldoveni la stop

follow the money sigur că doar nu noii granguri

aici din ban în bancă nici hula cea de canguri

French Quarter hearts and hands for New Orleans pe când

sfinţii şi păcătoşii se plimbă la un rând

diversiuni abuzul în ochii virtuali

şueta calităţii pe viaţa dumitale

aplauze peluză cât new environmental

movement restaurează vreun echilibru-n stal

cu strangers ephemera sustenabilitate

colecţii şi servicii că numai voi pe toate

etnicităţi orlane ceai tot pe Riverside

la noi în han cu paşii ca în engleză raid

destin computer cale guvernul dumitale

mai alfabetizându-ţi mame conceptuale

a doua zi a doua şi viaţa ieri cu mama

închidem ochii alta de tine ţine seama

iubind şi avatarii aunty Trikha citire

nici gelozii ori morbul vechimii părăsire

or monitor or mentor în era digitală

m-aş duce mai la uşă să pot ieşi din sală

m-aş părăsi l’adică iubindu-te patern

de dragul veseliei din numai rai infern

la internet e coadă cultura megastarul

cu mama ta vezi Taj-ul cu tata Amritsar-ul

la uşă federalii pe bibliotecărime

pe Patriot act ei ţipă ce reautorime

Nepal prin Nicaragua tot sustenabil pact

secrete internete din index biblioact

ultim portal cu frică mai copyright la doc

service respect pe şapte de-a acronim în stoc

şi eu în cifră vântul ventuzei lipitori

celula Radu Gyr în cei Morial condori

a lui şi Luminiţa a noastră şi Gioconda

în draga ta persoană pe motoreta Honda

vorbiţi a plictiseală sării de pagini rare

ne-om doplosi aleanul fără bacoviare

nu bande funerare prin galbene frunzare

cum v-ar răpi Katrina din naşterea pe mare

technology of gaming noi cum ne-am priceput

literatură multă şi tot necunoscut

noi vederi climat şi acţii google glia ţi-o dedic

şi intellectual freedom prin lentile borangic

alfabetiza(n)te lirici pe intelligent design

nu-i free speech în asonanţă heideggerian Dasein

v-am vorbit de Jung Makiki îşi arată cimitirul

cavou alb cruce plecată poezie patrafirul

fad and west bibliotecarii alfabetizând computer

ce mai face Luri soro frăţiorul Sandu Suter

chestie de toleranţă să ne legumim depresii

pe o pantă cu amicii veresiei şi miresii

ţi-am scris programul mumă cu mama dedesubt

ea două mame două şi eu neîntrerupt

a nu rămâne goală împărăţia gol

de-o fi şi împăratul prin Mississippi ghiol

de ore două ş’patru în Morial şi Chapton

cu telefonul bombă că mamă mi se piaptăn

aşa şi eu de unghii Katrina mă lăsai

şi-om mai bârfi dilectul delict pe sub susai

de viciu incapabili românii lui Baudelaire

beţia amintită ucisului pe fler

Alda Zaira morţii şi-i numără părinţi

de i ne oferirăm intrându-ne în minţi

de ibsenieni antractul în blouse din New Orleans

ne salutăm copilul de vaca sfântă lins

cum nemişcat şi sare din stana soaţă Lot

sunt un evreu cu Borges şi ochiul hotentot

mă rătăcesc în firul întins de Ariadna

până la fata noastră privindu-l pe mahatma

ne învăţăm prinosul de ne-ai ameninţa

puţin rămasul poncho la gât pe-o iminea

cititul e poporul bătăi de palme calme

aici n-ar fi păţit-o cititul Olof Palme

albit auditoriu şi goale scăunaşe

nu mai suna la unu din noapte plata naşe

ne-n cerc deschisă cartea că doar on-line te limiţi

mai pleacă o rusalcă politică de pimniţi

din personal librarians ce mai e şi cu tine

strângi ganguri să-ţi privească notariale mine

cu Texas de-auzisei de Hanuman şi-ai lui

alt literat de Gorman măsura calului

vecinului drumeţul în rîsete de preş

s-a sinucis cu sine şi floarea de cireş

de Churchill beat ba nu tu are very attractive

se scoală-n zori ca altul Moisil nedemotiv

cu Chaucer şi cu Shakespeare pierzi la femei de bar

secretele materne baroului barbar

tu lui Mizil îi semeni fiţi sănătoşi pe groşi

al vostru comunismul în mii de Steve Ambroise

că zece mii de pagini Ambrose şi tra(n)să poanta

în viaţă Dickens ce să pameraparapanta

automat se scrie cu laughter şi cu bâlbe

pe un ecran ba naşa ieşi la patru sârbe

pres Michael Gorman şi pe nefranţuzeşte sect

de m-o lăsa copilul ce fac ne zici corect

ce voi mânca te spun de geniu la miliard

văzuşi pe Călinescu iar Vera după gard

Mizil e moderator tu ca Băsescu peste

vreo cinşpe ani la voce marinăriei creste

fiicele îţi lauzi pe less otoritate

blândeţe şi savantă pe jazz calamitate

din Kevin Starr şi alţii reciţi întâi trebarea

nu holy biblia ci literatură starea

ba-s doi vă puneţi voce de unul filiali

paternilor şi lotuşi aceiaşi liliali

întreabă Kevin Gorman răspunde ca Mizil

ce divulgaşi femeie al înfierii kil(l)

bilet altă-ntrebare hai fetelor pe şanţ

de-oi mai pleca în lume iar fără nici un sfanţ

că we are our mother’s dughters o ştim pe şleau

fetele ca băieţii după tătâni se iau

cu alaltă best-seller perini pe suferinţi

iubirea-ţi lăsăm viestre şi alt rând de părinţi

ţi-oi scrie dimineaţă o viaţă cu mătreaţă

îmi fac program New Orleans Katrina şugubeaţă

cu miile omoară cu întâmplaţi aleşi

de nu se mai desecă în floarea de cireş

poze nu din mit în mită că-mi scăpaşi cu mâna-n sac

pixule ce-mi scrii chixia literelor de prusac

nu schimbarăm cărţi poeţii s-aibă fata de la tată

a afla şi adevărul cu iubirea totodată

de-a contrat-o şi regretul of şi c-o fi un cartof

s-o saluţi la-nmormântare de m-o plânge iar din off

mi-aş destăinui carata de am zis copiii mei

tocmai fetei înfrăţire Ibsenieni volumul trei

tu şi mama şi fiica de nu Ibsen în persoană

când am pune la icoană caravană walhallană

din tango măcar rugină pentru blues în New Orleans

tu.mi vei povesti în perle să nu zici că n-am pretins

auzi muzică pe strună briza s-o fi aciuând

de-mi păruse din greşeală un tărâm neţărânând

cu Plata vorbii română aseară şi cu Mirela

după scris fiori e-mailuri fetei noastre menestrela

nici nu se mai lasă ploaia pe pârâul Mississippi

cu amica lui Katrina luna ta şi a aripii

cum pozaţi filmaţi de Blendea Stavropoleos Triumf

cartea din pancinci traduc-o nemţii mâine şi fiumf

facem sentiment la micro literele nu ne sar

la gât nu nu pori triorul grânele de pe cântar

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în George Anca și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.