Tudor Ghideanu – Sã te naşti în Cordun, Sã-ţi iubeşti etern Moldova cea cristalinã, Sã te întorci Acasã!

Tudor Ghideanu

prof. univ. dr. emerit Tudor Ghideanu

Pământul acesta binecuvântat de Dumnezeu s-a populat încă de la Roman I Muşat, dar sporadic, pe daniile Domneşti, de la Smirodava şi Gâdinţi până la Porceşti şi Trifeşti, de la Tămăşeni, Adjudeni, Doljeşti şi Butea, pe râul Siret, la Cordun, Simioneşti, Pildeşti, Gherăeşti, Săbăoani, pe râul Moldova.

Încă de la Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, după nume, Cordunul vine din acel Nord – nespus de frumoasa Bucovină – dintre Udeştii Sucevei al lui Eusebiu Camilar – şi ţinutul Herţei, mai la deal de Botoşanii lui Eminescu, ţinut de graniţă, pe unde poetul nepereche al neamului nostru putea să treacă spre Şcolile sale către Cernăuţi, cu Aron Pumnul, marele transilvan de la 1848.
Pe-acolo, trecând, Eminescu scria catrene în felul popular, de puternică expresie critică: Sună pietricică (de la Perpessicius intitulată chiar: Scrisori din Cordun):

„Sună pietricica-n vale,
Cine-a pus ţara la cale,
Şi acum la bătrâneţe,
S-a întins pe criticale
…………………….
Nu se scuipă aşa în oameni,
Nu se mâncă astfel linte,
Fă politică, iubito,
Fii cuminte, fii cuminte..

Acolo vei putea spune,
Tot ce vrei – căci ş-aşa nime
Nici te-aude, nici te crede,
O, sublime, o, sublime!”

Aşa scria Eminescu, sarcastic, poezia „O, adevăr sublime!” – Scrisori din Cordun, ce se încheie cu reflecţia profund actuală:

„Nu se trec la noi potcoave,
De la iepe demult moarte –
Pune-te de-nvaţă dragă,
Nu ştii carte, nu ştii carte.”
(1877)

Acolo, în 1874, Poetul „cântase” marea contradicţie a Istoriei şi a Omului:
„În oglinda lumii cu capul şui şi sec // Cu creierul ca ceaţa ..”
şi marea contradicţie a Cunoaşterii, robite Adevărului:

„O, adevăr sublime – o, tinichea şi paie!
O, poezie mândră – o, buiguit nerod!
Istorie spirată – minciună şi bătaie,
Amor ceresc şi dulce – a mincinoşilor plod.

O, diplomaţi cu graiul politicos şi sec,
Lumea cea pingelită o duceţi de urechi.
Îmi place axionul cel tocit, fiinţi spurcate:
Popoarele există spre a fi înşelate.”

De la 1775, se întâmplase în istoria Europei, un fapt destabilizator – invazia Imperiului habsburgic în Nordul Moldovei.
Aşa începe şi se desfăşoară „Bejenia” cea mai cruntă, pe care Unirea de la 1859-1866 (domnia lui Al. I. Cuza) o atenuează prin Secularizarea averilor mânăstireşti(1863-1864), şi încep a se împărţi ţăranilor bejeniţi pământuri (deci şi în ţinutul Romanului!).
Independenţa principatelor române (1877-1878) şi mai ales proclamarea Regatului României (1881), aveau să definească, să contureze averile şi ogoarele ţăranilor bejeniţi – care veneau, de-acum încolo şi de la Milcov, Tazlău, Tarcău.
Oricum, eu deţin ca pe o ofrandă de mare preţ, Caietul cu toate loturile date în vatra satului Cordun – Roman – pe care l-am concretizat pe familii de gospodari ai doi fruntaşi, ai Comunei Simioneşti: Pandelea Ghideanu şi Ioan Anghel.
Din această Vatră fac parte familii într-un Pomelnic precum:
Anghel, Acostoaei, Artene, Albu, Alexandru, Alistar, Angheluţă, Andone, Antal, Agachi, Andrei, Apetrei, Avram, Artenie, înv.Bănulescu, înv.Bejenariu, Bortă, Bârgăoanu, Bîrjoveanu, preot.Bordei, Bejan, Buzilă, Catană, Costea, preot.Ciocoiu, Cojocaru,Ciumaşu, Dinşcă, Dinu, Dumitru, Dumitrache, Diaconu, Dima, Drăgan, Emandi, Enea, Enache, Feraru, Fătu, înv.Frăteanu, preot.Ghenadie, Ghirvase, Ghideanu, Grigore, Grigoriu, Gafiţa, Grădinaru, Găină, Greanda, Galavan, Galan, Gavril,Gîrneaţă, Hristea, Hodoceanu, Helter, Horia, Ioan, Ivan, Iancu, Iezeanu, Inculeţ, Ionescu, Lungu, Langa, Manolache, Marcu, Mîrţ, Munteanu, Muşat, Miron, Mirica, Marhiş, Maftei, Manea, Mocanu, Marin, Mihai, Miclea, Matei, Moancă, Mandea, Nica, Neagu, Năstase, Negruţ, Neguriţă, Niţă, Nedelcu, Negru, Oprea, Osianu, Preda, Pahonţu, Pralea, Pelegrini, Pârloagă, Paraschiv, Pânicaru, Pleşcan, Pelin, Panţâru, Ruginosu, Rotaru, Radu, Raicu, Rusu, Râmbu, pr.Răducu, Stoica, Sima, Sârghi, Stoleru, Stanciu, Ştefan, Samson, Scarlat, Şerban, Tudor, Tomegea, Teleleu, Toma, Turcu, Trifan, Toader, Turcuţă, pr.Tiron, Trofin, Ţuţuianu, Ungureanu, Vamanu, Voicu, Voinea, Vrabie etc.
Frumoase erau obiceiurile strămoşeşti de Sf. Sărbători ale Paştelor, Crăciunului şi Anului Nou cu: „Banda de haiduci a lui Bujor”, „Anii vechi şi August prostul”, „Capra”, „Artiştii” cu cele 20 de perechi de „cavaleri şi dame”, în cântările fanfarelor de la „Valea Mare” sau „10 prăjini”, dar mai ales copilăria colindelor cu „Lerului Domnului”, „Învierea Domnului” apoi nopţile de mit a „Prohodului” la care cânta întregul sat „în mormânt viaţă, pus ai fost Hristoase…”
Satul a crescut tot timpul, aproape urbanistic, între cele 3 fabrici: de zahăr, de ţevi, I.M.S.(Arsenalul armatei), la care s-au adăugat Prefabricatele, Combinatul chimic, Romanceram, care au transformat bărbaţii, din simpli agricultori sau ciobani, în maiştri şi ingineri de întreprinderi industriale.
Desigur, viaţa urbană a Comunei Cordun a ajuns până la forma actuală a unui adevărat cartier de elită al Romanului, aceasta, evident şi datorită strădaniei aproape unice a primarului ing. Adrian Diaconu, căruia îi urăm viaţă lungă de lucrare binecuvântată!
Pe plan spiritual, religios, aducem laude, prinos de recunoştinţă adevăraţilor Vlădică ai sufletelor noastre, din mijlocul cărora au plecat pentru totdeauna, de la râul Moldovei şi până la Verhoianskul Siberiei, la munţii Tatra şi în câmpiile Poloniei – cei ce nu mai sunt.
Au plecat, de asemene, datorită şcolilor şi meseriilor învăţate, mulţi şi fiice, nepoţi şi strănepoţi pe întregul mapamond: în S.U.A., în Germania, Franţa, Italia, Serbia, Grecia, şi peste tot unde românii duc un mesaj de Credinţă Creştină şi Biruinţă a spiritului.
Aşadar, Laudă părinţilor Bisericii noastre (ridicată la 1892 cu hramul Sfântului Gheorghe – biruitorul potrivnicului) care ne-au sprijinit şi ne apară cu rugăciunile lor;
Marelui Episcop Melchisedec al Romanului şi Episcopului Vicar Ioachim Băcăuanul care au avut în grijire sfântă şi Cordunul.
Aducem Laude strămoşului nostru Boier Ghidea, din suita Domnului Roman I Muşat, străbunilor mei Toader Ghideanu şi Ileana Tudor şi celor ce l-au urmat!

prof. univ. dr. emerit Tudor GHIDEANU

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Cordun, Tudor Ghideanu și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.