Mariana Cristescu – Tsunami de extremă dreaptă, într-o lume „lume nebună, nebună, nebună”…

„Cutremur la europarlamentare!” – titrează (cu aproximaţie) majoritatea publicaţiilor internaţionale. Nouă partide de extremă-dreapta au obţinut locuri în Parlamentul European în urma scrutinului din 25 mai. Un adevărat tsunami populist pare a invada eşichierul viitoarei politici europene, căci, spre deosebire de România, în alte state, forţele naţionaliste şi eurosceptice au obţinut procente însemnate.
În fruntea clasamentului se situează Franţa! -, unde, conform sondajelor de tip exit-poll „Le Monde”, Frontul Național atins procentajul de 25%. Duminică, Marine Le Pen şi-a reafirmat intenţia de a scoate țara din zona euro și din Schengen, şi de a restaura „gloria pierdută a Franței” , politica FN fiind o politică „făcută de francezi pentru francezi”. „Această întoarcere în interior a Franței, care riscă să destabilizeze o zonă euro abia stabilizată, este atractivă pentru mulți francezi, în special pentru tinerii între 18 și 35 de ani, dar eforturile de a «restaura gloria Franței» îi subminează rolul în Europa și în lume – consideră «Huntington Post». Cu Frontul Național amenințând establishment-ul politic francez, credibilitatea europeană a Franței este torpilată și la fel «așa numitul pilon franco-german», fundația pe care se sprijină întregul eșafodaj european. În aceste condiții, responsabilitatea pentru menținerea în viață a structurilor europene va cădea din ce în ce mai mult pe umerii Germaniei, pe măsură ce Franța va alege izolarea. În plus, capacitatea Franței de a influența semnificativ politicile europene va scădea, ceea ce va crește influența «polului Nordic» și va crește diferențele dintre nordul și sudul continentului.”
Să privim mai departe!
„Formaţiunea neonazistă germană Partidul Naţional German (NPD) este catalogată drept rasistă şi antisemită, insistând pentru o Europă «a oamenilor albi»”, notează publicaţia „Huntington Post”, în Grecia, „Partidul «Zori Aurii» are o doctrină ultranaţionalistă, iar unii membri ai săi sunt în închisoare pentru apartenenţă la grupuri infracţionale”; Partidul «Finns» s-a remarcat printr-o campanie electorală antieuropeană, xenofobă, populistă, iar liderul formaţiunii a fost amendat pentru comentarii antimusulmane. Partidul Poporului Danez a obţinut 27%, după ce preşedintele fondator, Pia Kjærsgaard, a afirmat că Danemarca nu este o ţară în care imigraţia să fie normală sau binevenită; Partidul Libertăţii din Olanda, condus de populistul Geert Wilders, va avea doar patru mandate în Parlamentul UE, dar Wilders declara, la un moment dat: «Eu nu urăsc musulmanii, urăsc Islamul». Mişcarea naţionalistă ungară «Jobbik», cu accente neonaziste, va avea trei reprezentanţi în PE. Unii membri «Jobbik» au cerut înscrierea etnicilor evrei din Ungaria în registre speciale. În Austria, Partidul Libertăţii (ultranaţionalist) s-a remarcat printr-o campanie antimusulmană. Liderul formaţiunii populiste, Heinz-Christian Strache, nu se consideră rasist, argumentând că îi plac mâncărurile orientale; «Liga Nordului» a obţinut 6% din voturi în Italia…”
Preşedintele Partidului România Mare (PRM), Corneliu Vadim Tudor, solicită organismelor internaţionale anularea alegerilor europarlamentare din România invocând prezenţa unor fraude electorale. Nu e singurul!
În vremea aceasta, în România… pupincurismul înfloreşte! Justiţia decorată de Ambasada SUA şi lăudată de vicepreşedintele american Joe Biden, care le-a sugerat, în timpul vizitei recente din România, judecătorilor români să aibă curaj, a hotărât, vineri, dizolvarea Partidului „Totul Pentru Ţară” (TPT)! „Naţionaliştii români preocupaţi să se lupte cu «tancurile ruseşti» şi «fantomele trecutului» riscă acum să fie dizolvaţi la presiunile oficialităţilor SUA.”
„Ai grijă ce îţi doreşti, căci s-ar putea întâmpla!” – spune un bătrân proverb. Ne-am tot smiorcăit, vreo cinci decenii, să vină americanii. Până la urmă… au venit! Cu bune, cu rele…Şi iată un fragment din declaraţia conducerii TPT la aflarea sentinţei:
„După aproape un an de proces, instanţa Tribunalului Bucureşti a decis dizolvarea Partidului «Totul pentru Ţară» pentru neîndeplinirea obiectivelor, în conformitate cu art.46-48 din Legea Partidelor Politice nr. 14/2003. Decizia nu este definitivă şi va fi atacată la Curtea de Apel. Până la o decizie definitivă a Curţii de Apel, TPT îşi continuă în mod normal activitatea, conform prevederilor legale. Sentinţa este un prilej de reflexie şi rememorare asupra desfăşurării acestui proces. Însăşi durata acestei acţiuni de dizolvare o face atipică şi arată că avem de a face cu un caz special. Este unicul caz din România de după 1989, şi de altfel şi din întreaga Europă, în care parchetul a deschis împotriva unui partid acţiuni de dizolvare în fiecare an electoral, intimidând militanţii săi şi împiedicându-i să participe normal la alegeri, pentru ca apoi să i se reproşeze neîndeplinirea condiţiilor – şi aşa discutabile – prevăzute de Legea partidelor politice. Ieşirea procurorului la ultima şedinţă publică, atunci când, într-un acces de nervi, a făcut referiri la originile istorice ale TPT, este o reflectare a resentimentelor cadrelor Ministerului Public în raport cu acest partid istoric.
Un lucru nu înţeleg cei care şi-au făcut un scop în viaţă din desfiinţarea Partidului «Totul pentru Ţară». Poţi dizolva pe cale juridică un partid politic. Dar nu poţi desfiinţa o stare de spirit, o comunitate de oameni uniţi în jurul unui ideal. Mai cu seamă un ideal pecetluit cu sângele a mii de martiri care l-au mărturisit. (…) Partidul «Totul pentru Ţară» nu este un partid ca oricare altul. Aşa se explică permanenţa sa timp de două decenii în viaţa publică românească, în ciuda dificultăilor materiale în care a supravieţuit, fără finanţări din fonduri publice, fără ocuparea de funcţii în Parlament. Sacrificiile personale ale membrilor săi au reprezentat baza de existenţă a acestui partid. Structurile sale centrale şi teritoriale nu vor dispărea nici măcar dacă partidul va fi dizolvat, deoarece ele constituie comunităţi de ideal şi faptă. Este o realitate spirituală, pe care nicio lege pământească nu o poate desfiinţa. Istoria postdecembristă a României va trebui să consemneze tenacitatea, consecvenţa, moderaţia şi legalitatea cu care veteranii Mişcării Legionare şi mai tinerii lor continuatori au reuşit, după 60 de ani de propagandă mincinoasă împotriva lor, să impună în societatea românească realitatea existenţei lor şi să determine statul român să legalizeze formula politică şi juridică sub care doctrina lor a fost consacrată în interbelic: Partidul «Totul pentru Ţară». Nu a fost vorba de o aventură a unor visători, nici vreo întreprindere ridicolă de epigonism lipsit de baze legale. Ci a fost vorba de o recunoaştere la nivel instituţional a acestei realităţi istorice şi spirituale. (…) Ceea ce se întâmplă astăzi nu este, aşadar, ceva nou. Indiferent de titulatură, personalitate juridică sau statut, acești oameni vor merge înainte, hotărâți, în mersul lor, îndeplinindu-şi menirea de a aduce un climat de moralitate în viaţa publică românească, de a ieşi din tiparul materialist şi mediocru al majorităţii formaţiunilor politice şi de a se pune în continuare în slujba neamului românesc. (PARTIDUL «TOTUL PENTRU ŢARĂ», preşedinte: Coriolan BACIU, preşedinte executiv: Florin DOBRESCU, secretar general: Alexandru ONOFREI”)

Mărturisesc, nu fac parte din nicio formaţiune politică şi, în momentul de faţă, nici măcar nu simpatizez cu vreuna, dar voi apăra mereu valorile democraţiei şi dreptul la libera exprimare a cetăţenilor acestui timp.
Trăim vremuri grele, într-o Europă periculoasă, „cu geometrie variabilă”. „Valul antieuropean și reafirmarea valorilor naționale deschid calea Europei cu două sau trei viteze, în care grupuri de țări optează pentru o integrare mai puternică, alții pentru alianțe regionale (nord, sud), iar alții (recalcitranții) sunt abandonați la marginea edificiului european. (…) Valul de xenofobie creează o presiune enormă de a revizui inclusiv principii europene fundamentale, precum libera circulație a persoanelor și a forței de muncă, unul dintre caii de bătaie ai populiștilor. Deja, Franța, Danemarca și Germania s-au declarat în favoarea reintroducerii controalelor la frontierele interne, iar presiunile pentru restrângerea dreptului la muncă pentru muncitorii din Est sunt în creștere. Adio, Schengen? În acest context, perspectivele României și Bulgariei de a adera la spațiul de liberă circulație devin aproape nule. Deja, fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, a cerut suspendarea acordului până la revizuirea lui. (…) Europa cu geometrie variabilă va lăsa României un grad mai mare de responsabilitate, dar în pericol să fie subminată din interior de corupție și incompetență. Adversarii europeni ai României vor avea pretextul de a cere izolarea și marginalizarea României, or, la marginea Uniunii Europene așteaptă Rusia.”
Atenţie, deci!

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Mariana Cristescu și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.