Emilia Ţuţuianu – De vorbă cu cetitorii (de presă)

8jpg

desen de Constantin Bârjoveanu

Pornind de la faptul că ,,nevoia te învaţă” ne vedem obligaţi să răspundem cu reversul medaliei sau dacă vreţi cu celălalt obraz, ca buni creştini ce suntem, bolboroselilor veninoase şi jignitoare a unor eterni(eterne) anonimi(e), bolnavi de frustrări în fază, sperăm, terminală.
În tenebrele internetului găsim pitiţi diabolic într-un anonimat ,,democratic” toate scursorile unor minţi schizoide sau refulate sau pline de invidie faţă de unii semeni cu mai multe realizări la portofoliu decât a cetăţeanului-mutant (nefericită evoluţie pentru specie!) care stă ghebos în jilţuri cu ,,democraţia” literă de lege şi biblie a mediocrităţii şi freacă menta aculturală pe site-uri gen feisbuc.
În faţa neputinţei de a face ceva constructiv ,,democraţia” îi dă dreptul ,,să îşi bage nasu unde nu-i fierbe oala” şi să împroaşte slinoasele-i cuvinte în numele libertăţii de exprimare, vezi Doamne!
Filosoful Socrate spune atât de elocvent: ,,pe cei care merg în soare îi urmează în mod necesar umbra, iar pe cei care păşesc prin glorie îi însoţeşte doar invidia”
Căci, cum fierul e ros de rugină, aşa invidiosul e ros de propriul său caracter.
Această otravă a invidiei, ce îi stă pitită în inimă şi caracter, îi pricinuieşte bietului de el (ea) o îndoită durere, prima: întristare în faţa propriei nevolnicii şi a doua: gemete (interioare şi verbale) privind fericirea altuia.
Insolenţa mediocrităţii tolănită în puful dulceag al anonimatului nu are limite în cazul unor astfel de specimene! >>>

Reclame

Vavila Popovici – Insolenţa vs. Bunacuviinţă

POPOVICI-Vavila-wb[1] - Copy„Înaintea prăbușirii merge trufia și semeția înaintea căderii.” (Pilde 16,18)

Pentru convieţuirea armonioasă în societate, încă din timpuri străvechi s-au impus unele reguli de purtare între oameni. Unele dintre aceste reguli au fost cuprinse în legi, altele s-au păstrat în sufletele oamenilor, printr-o așa numită simțire și atitudine cuviincioasă, ea alcătuind cele mai minunate reguli. „Ce nu opreşte legea, opreşte buna-cuviinţă” consemna Seneca, filozoful roman, marele moralist din vremea împăratului Nero, care cu tonul său creștin al recomandărilor morale și-a asigurat o puternică influență și o îndelungată supraviețuire.

În zilele noastre este foarte des întâlnită atitudinea insolentă care încalcă regulile morale. Ea este nuanțată prin cuvintele impertinență, obrăznicie, neobrăzare, nesimțire, devenită chiar fenomen al societății, la bază având aroganța, sentimentul de superioritate. Vârsta, se pare, nu mai are prea mare importanță, insolența fiind întâlnită la oameni de diferite vârste. O întâlnim atât la tinerii lipsiți de experiență, de educație, cât și la oamenii maturi, trecuți oarecum prin experiența vieții și de la care ne-am aștepta să se comporte civilizat. Înaintarea în vârstă nu implică neapărat înțelepciunea, deși ar trebui. Dacă la tinerețe ea mai poate fi pusă pe seama lipsei de gândire pentru o bună alegere, a anturajului necorespunzător, a  modelelor negative, deci, oarecum mai puțin condamnabilă, la maturitate, atunci când omul este în plină activitate, dovada insolenței este mult mai gravă, întrucât ea este generatoare de greșeli în defavoarea celor din jur. >>>

Valeriu Marius Ciungan – versuri

Sisif pe casa scărilor

urcam pe casa scărilor,
şi parcă nu se mai sfârşea,
vopseaua insalubră, de ulei, striată pe betonul mizerabil, rece,
spoiala varului, anume nedesăvârşită,
o cenuşie umbră nedesăvârşită însoţea

urcam pe casa scărilor,
cu becuri sterpe, imbecile, muribunde,
halucinând din două în două etaje,
tăcutul martor era balustrada plastic infinită
(scurtcircuite izbucneau în negre, umezi filamente)
la îndrăzneţele-mi viraje

era o lumină absentă, chioară,
becuri de patruzeci,
frumoasă cum ştiam
te aşteptau pe casa scărilor (şi n-ai trecut)
să treci >>>

Mihaela Oancea – poeme pentru copii

Serată în pădurea piticilor

În pădurea cu pitici,
Nu departe de aici,
Trăia doamna veveriţă
Ce proba mândră altiţă
Şi-o catrinţă înflorată
Aleasă pentru serată.
Astfel că în zori de zi
Invită toţi bobocii
La concertul cu fanfară
Găzduit în zi de vară
De piticii cu târlici,
Cu bărbi lungi şi straie mici.
Pe scenă se perindară
Iepure cu-a sa vioară,
Aricel c-un contrabas,
Doi mistreţi cântând pe nas, >>>

Festivalul internaţional de poezie „Grigore Vieru”

Grigore Vieru

Grigore Vieru

În perioada 20-23 mai, va avea loc a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie “Grigore Vieru”. Programului este conceput ca un dialog Chişinău-Iaşi şi se va desfăşura în zilele de 20-21 mai 2014 la Chişinău şi 22-23 mai 2014 la Iaşi. Coordonatorii programului sunt poeții Daniel Corbu, Claudia Balaban, acad. Mihai Cimpoi și acad. Nicolae Dabija.
Marţi, 20 mai 2014, Chişinău
orele 10 Aleea Clasicilor, Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”
– Depunere de flori la bustul poetului Grigore Vieru
– Deschiderea oficială a Festivalului la Chişinău
– Recital poetic
11 Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, Filiala de Carte Românească
– Expoziţia de carte „Eu sunt poetu-acestui neam”
– Întâlnirea scriitorilor invitaţi la Festival cu elevi şi profesori din şcolile şi liceele din Chişinău
– Prezentarea volumelor: „Tu m-ai strigat, fiule?” de Grigore Vieru, selecţie de Spiridon Vangheli; „Întâmplări cu Grigore Vieru” de Nicolae Dabija, „Aşa l-am cunoscut” de Pr.Ioan Ciuntu, „Taina care apără poetul” de Valeriu Matei
– Recital de poezie şi muzică susţinut de participanţii la Concursul declamatorilor „Şi sufletul e poezie…” şi Concursul interpreţilor de cântece pe versuri de Grigore Vieru
15 Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Institutul de Filologie, Sala Azurie
– Simpozionul ştiinţific „Grigore Vieru şi valenţele sale europene”
Moderatori: Acad. Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Nicolae Dabija >>>