Emilia Țuțuianu – Prof. univ. dr. emerit Tudor Ghideanu, personalitate marcantă a filosofiei româneşti: La mulţi ani!

S-a născut la 30 martie 1938 şi a copilărit în împrejurimile Romanului (la Cordun), făcându-ne onoarea de fi mândri de contribuţia sa în a ridica numele acestui oraş şi faima meritelor sale la loc de cinste.Tudor Ghideanu
A urmat studiile gimnaziale şi liceale la Roman (1958), apoi Facultatea de Filosofie a Universităţii Al.I.Cuza din Iaşi.
Încă de elev, a fost preocupat de ambiţia de a fi primul, de a atinge o platformă valorică a întâietăţii greu accesibilă multor altora, greu de cucerit fără o muncă imensă, o pasiune intensă pentru cunoaştere şi un efort permanent de a promova adâncimea de esenţă a gândirii filosofice româneşti, contemporane sau universale.
Iată drumul parcurs de acest adevărat slujitor al Filosofiei româneşti:
– în sesiunea iunie-iulie 1963 obţine Diploma de merit (nr.5010) şi
devine diplomat în filosofie;
– în acelaşi an (1963) se căsătoreşte cu Adela Gafiţa, profesor de limba
română. Din această căsătorie s-au născut patru copii: doi băieţi (Bogdan şi
Preda) şi două fete (Carmen şi Alina).
– în anul 1966 cunoaşte debutul în Iaşul Literar cu Fugile şi Minciuni
pozitive;
– la 20 iulie1972 susţine teza Curentul fenomenologic în filosofia
franceză contemporană, şi este numit doctor în filozofie;
– la 9 februarie 1977 primeşte titlul de conferenţiar doctor titular la
disciplinele: Istoria filosofiei contemporane şi Istoria filosofiei româneşti, şi
devine şeful catedrei de Filosofie până la 1 martie 1985.
Autor a zeci de articole şi studii de specialitate, publicate în Cronica,
Convorbiri literare, Ateneu, precum şi scrieri ca: Percepţie şi morală în
fenomenologia franceză – Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1979;
Conştiinţa filosofică de la Husserl la Teilhard de Chardin – Ed. Junimea,
Iaşi, 1981; Anamnesis sau Treptele aducerii aminte – Ed. Junimea, Iaşi,
1987; Temeiuri critice ale creaţiei – Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti 1988; Terra Genitrix – Spiritualitate românească – Ed.
Institutului Naţional pentru Societatea şi Cultura Română, Iaşi, 1998;
Ekpirosis sau Posesia focului – Ed. Institutului Naţional pentru Societatea şi
Cordun – monografie 289
Cultura Română, Iaşi, 1999; Odysseea conştiinţei filosofice moderne – de la
Kant la Nietzsche – Ed. Junimea, Iaşi, 1999; Odysseea conştiinţei filosofice
contemporane – de la Pragmatism la Postmodernism – Ed. Junimea, Iaşi,
1999; Existenţialismul – Comedia umanistă a secolului XX – Ed. Moldova,
Iaşi, 1999 etc.
Pentru contribuţia sa la elaborarea şi coordonarea mai multor volume
colective, între care şi sinteza Istoria filosofiei româneşti, Editura Academiei
Române (1985) va primi premiul Vasile Conta, acordat de Academia
Română în anul 1991.
– în anul 1992 devine membru al Institutului Mondial de
Fenomenologie din S.U.A.

***

Sã te naşti în Cordun,
Sã-ţi iubeşti etern Moldova cea cristalinã,
Sã te întorci Acasã!

Pământul acesta binecuvântat de Dumnezeu s-a populat încă de la Roman I Muşat, dar sporadic, pe daniile Domneşti, de la Smirodava şi Gâdinţi până la Porceşti şi Trifeşti,
de la Tămăşeni, Adjudeni, Doljeşti şi Butea, pe râul Siret, la Cordun, Simioneşti, Pildeşti, Gherăeşti, Săbăoani, pe râul Moldova. Încă de la Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, după nume,
Cordunul vine din acel Nord – nespus de frumoasa Bucovină – dintre Udeştii Sucevei al lui Eusebiu Camilar – şi ţinutul Herţei, mai la deal de Botoşanii lui Eminescu, ţinut de graniţă, pe unde poetul nepereche al
neamului nostru putea să treacă spre Şcolile sale către Cernăuţi, cu Aron
Pumnul, marele transilvan de la 1848.
Pe-acolo, trecând, Eminescu scria catrene în felul popular, de
puternică expresie critică: Sună pietricică (de la Perpessicius intitulată chiar:
Scrisori din Cordun):

„Sună pietricica-n vale,
Cine-a pus ţara la cale,
Şi acum la bătrâneţe,
S-a întins pe criticale
…………………….
Nu se scuipă aşa în oameni,
Nu se mâncă astfel linte,
Fă politică, iubito,
Fii cuminte, fii cuminte..
Acolo vei putea spune,
Tot ce vrei – căci ş-aşa nime
Nici te-aude, nici te crede,
O, sublime, o, sublime!”

Aşa scria Eminescu, sarcastic, poezia „O, adevăr sublime!” – Scrisori
din Cordun, ce se încheie cu reflecţia profund actuală:
„Nu se trec la noi potcoave,
De la iepe demult moarte –
Pune-te de-nvaţă dragă,
Nu ştii carte, nu ştii carte.”
(1877)
Acolo, în 1874, Poetul „cântase” marea contradicţie a Istoriei şi a
Omului:
„În oglinda lumii cu capul şui şi sec // Cu creierul ca ceaţa ..”
şi marea contradicţie a Cunoaşterii, robite Adevărului:
„O, adevăr sublime – o, tinichea şi paie!
O, poezie mândră – o, buiguit nerod!
Istorie spirată – minciună şi bătaie,
Amor ceresc şi dulce – a mincinoşilor plod.
O, diplomaţi cu graiul politicos şi sec,
Lumea cea pingelită o duceţi de urechi.
Îmi place axionul cel tocit, fiinţi spurcate:
Popoarele există spre a fi înşelate.”
De la 1775, se întâmplase în istoria Europei, un fapt destabilizator –
invazia Imperiului habsburgic în Nordul Moldovei. Aşa începe şi se desfăşoară „Bejenia” cea mai cruntă, pe care Unirea de la 1859-1866 (domnia lui Al. I. Cuza) o atenuează prin Secularizarea averilor mânăstireşti(1863-1864), şi încep a se împărţi ţăranilor bejeniţi
pământuri (deci şi în ţinutul Romanului!). Independenţa principatelor române (1877-1878) şi mai ales proclamarea Regatului României (1881), aveau să definească, să contureze
averile şi ogoarele ţăranilor bejeniţi – care veneau, de-acum încolo şi de la
Milcov, Tazlău, Tarcău. Oricum, eu deţin ca pe o ofrandă de mare preţ, Caietul cu toate
loturile date în vatra satului Cordun – Roman – pe care l-am concretizat pe
familii de gospodari ai doi fruntaşi, ai Comunei Simioneşti: Pandelea
Ghideanu şi Ioan Anghel.
Frumoase erau obiceiurile strămoşeşti de Sf. Sărbători ale Paştelor,
Crăciunului şi Anului Nou cu: „Banda de haiduci a lui Bujor”, „Anii vechi
şi August prostul”, „Capra”, „Artiştii” cu cele 20 de perechi de „cavaleri şi
dame”, în cântările fanfarelor de la „Valea Mare” sau „10 prăjini”, dar mai
ales copilăria colindelor cu „Lerului Domnului”, „Învierea Domnului” apoi
nopţile de mit a „Prohodului” la care cânta întregul sat „în mormânt viaţă,
pus ai fost Hristoase…”
Satul a crescut tot timpul, aproape urbanistic, între cele 3 fabrici: de
zahăr, de ţevi, I.M.S.(Arsenalul armatei), la care s-au adăugat
Prefabricatele, Combinatul chimic, Romanceram, care au transformat
bărbaţii, din simpli agricultori sau ciobani, în maiştri şi ingineri de
întreprinderi industriale.
Desigur, viaţa urbană a Comunei Cordun a ajuns până la forma
actuală a unui adevărat cartier de elită al Romanului, aceasta, evident şi
datorită strădaniei aproape unice a primarului ing. Adrian Diaconu, căruia îi
urăm viaţă lungă de lucrare binecuvântată!
Pe plan spiritual, religios, aducem laude, prinos de recunoştinţă
adevăraţilor Vlădică ai sufletelor noastre, din mijlocul cărora au plecat
pentru totdeauna, de la râul Moldovei şi până la Verhoianskul Siberiei, la
munţii Tatra şi în câmpiile Poloniei – cei ce nu mai sunt.
Au plecat, de asemene, datorită şcolilor şi meseriilor învăţate, mulţi
şi fiice, nepoţi şi strănepoţi pe întregul mapamond: în S.U.A., în Germania,
Franţa, Italia, Serbia, Grecia, şi peste tot unde românii duc un mesaj de
Credinţă Creştină şi Biruinţă a spiritului.
Aşadar, Laudă părinţilor Bisericii noastre (ridicată la 1892 cu hramul
Sfântului Gheorghe – biruitorul potrivnicului) care ne-au sprijinit şi ne apară
cu rugăciunile lor;
Marelui Episcop Melchisedec al Romanului şi Episcopului Vicar Ioachim Băcăuanul care au avut în grijire sfântă şi Cordunul.
Aducem Laude strămoşului nostru Boier Ghidea, din suita Domnului
Roman I Muşat, străbunilor mei Toader Ghideanu şi Ileana Tudor şi celor ce
l-au urmat!                                                                            Tudor Ghideanu

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Tudor Ghideanu și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Emilia Țuțuianu – Prof. univ. dr. emerit Tudor Ghideanu, personalitate marcantă a filosofiei româneşti: La mulţi ani!

  1. Horga Mihai zice:

    Minunate amintiri…La Mulți Ani! cu sănătate, bucurii, împliniri…și dese reveniri „la vatră” cu noutăți…

  2. Mariana Gurza zice:

    La Mulți Ani!

  3. sava sifora zice:

    O Doamnă de Excepție Emilia Tuțuianu. Toate mulțumirile noastre, sănătate, bucurii, succese.
    La Mulți Ani !!!

Comentariile sunt închise.