George Petrovai – Cuvinte-ncumințite XXIV (Pilule fără efecte secundare)

1. Nu știe ce înseamnă fericire
invidiosul de nevindecat,
decât atunci când omul valoros
este cu totul la pământ culcat.
2. Mai dificilă-i sincera iertare decât oricare răzbunare.
3. Prin răzbunare răul se ridică,
de binele-mpăcării-i este frică.
4. De ură-i răul însetat cum de iubire-i binele legat.
5. Compătimește-l pe acela care urăște iubirea și ferește-te de acela care iubește ura!
6. Este mai ușor de suportat ura unui dușman de moarte decât disprețul ființei care-ți este mai dragă ca viața.
7. Decât cu hâdul viața toată,
mai bine moartea dintr-o dată.
8. Cine cu hâdul se-nsoțește,
de doruri multe se topește.
9. Nicicum nu-i bine: Nici cu dor
și inima ajunsă roabă,
nici fără el nu-i fericire
cu inima-n simțire oarbă.
10. Decât butuc părăginit, mai bine ars de-un dor smintit.
11. O nebunie salvatoare e peste-a logicii valoare.
12.Credința se măsoară-n fapte,
nu-n vorbe-artistic îndrugate.
13.Închisă-i soarta pentru om
prin cifrul Creatorului;
dar poate fi influențată
de vrerile hazardului.
14.Prin lacrimi se-ogoiește suferința
și-n ele bucuria-și scrie biruința.
15.Obrazu-n lacrimi de durere se-ofilește,
al bucuriei șipot fața-ntinerește.
16.Drumul urmat de ideologie coboară de la mintea omului către inima acestuia, pe când drumul credinței urcă de la inimă înspre minte. Și astfel cele două drumuri se intersectează în conștiință.
17.Prizonier al destinului chiar de la naștere, omul se simte răzbunat când vede atotputernicul destin cum se zbate să scape din capcana ideologiei.
18.În apă intri slobod ins,
la apă ești de juzi împins.
19.Decât în apă ne-nsemnat,
rechin mai bine pe uscat,
chiar dac-apoi viața toată
el tremură că va intra la apă.
20.Se-ndoapă zilnic peste poate,
de-i gata duhul să și-l dea,
convins că scopul vieții lui
e să mănânce și să bea.
21.Tot mai mulți oameni înțeleg prin libertate desăvârșita robie a simțurilor.
22.Paradoxul autocunoașterii: Ajungi să te cunoști mai bine în clipele când uiți de tine.
23.Când inima-ți va fi la unison
cu marea inimă umană,
vei fi de tine mai aproape
și bun vei de pus la rană.
24.Femeia-i o felină cam în toate,
îndeosebi când ghearele din teci le scoate.
25.În ape tulburi chiar nerodul azvârle cu folos năvodul.

 

 

 

Sighetu Marmației, George Petrovai
15 feb. 2014

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în George Petrovai și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.