Gheorghe A.M. Ciobanu – Şaizeci de Primăveri, cu Har pentru Altar

La un Altar la care şi Senioria Sa, îşi numără decenii, ca pământean ceresc. Înalt prea mult alesul Episcop muşatin, a poposit în urbea noastră, la început de secol, de mileniu.
A vieţuit şi merge mult în Franţa la cei ce sunt creştini dar şi români, acolo. O viziune sacră nepereche, nu contopită inflexibil cu acel golgotic timp, ci dăruită omului de azi, ca şi pentru acel şi acei care ne vor urma, veac dup veac.
A predicat mereu, asemenea unui Bossuet, despre valori şi sacre şi morale, în năzuința de a fi şi pe pământ, precum în Cer.
Preocuparea de perfecţiune, l-a dus şi la un Doctorat, luat în Franţa, cu o tematică autohtonă, privind doctrina sacră şi creştină, a corifeului Dumitru Stăniloaie.
Condeiul său prolif, documentat, a poposit, apoi, la reimortalizarea prea Sfintei Parascheva, patroana întru Hram a Sfântului locaş de Rugă, aflat în urbea Romanului ca Episcopie, locaş ce s-a alăturat şi unui alt altar creştin apropiat, cel al Bacăului.
Să mai rămânem în lumea Cuvântului încredinţat hârtiei, acea lucrare care, numai ca denumire, te invită şi la ,,credo”, dar şi la ,,cogito”, la o gândire contemporană şi deschisă. E un summum de eseuri teologice, purtând numele de: Creştinismul abia începe – un Ecce Creştinisal vizionarie – atât de necesar în vremea noastră, spre a înţelege şi Divinul şi Realitatea.PS Ioachim2
Coborâtor în suflete de om şi-nălţător al gândului creştin, ca Senior al Sfântului Altar, Episcopul Ioachim Băcăuanul Şi-a afirmat, de la întâia Liturghie, profundu-I Har de-a fi un Slujitor ales al Cerului de azi şi-un gânditor al unei lungi istorii sacre.
Aflat în ,,Floarea Vârstei” pământene, Cel mult sfinţitul nu mai ştie ce-i odihna, nici lumescul, fiind, zi după zi, când între drumuri lungi, când între oameni şi Altar.
Catapeteasma, pentru Sine, e doar ieşire înspre credincioşi şi doar atunci, când ritualul cere, e o retragere spre ruga către Cer.
Rămână şi în deceniile de după, acelaşi Slujitor ales, pornit din zori şi până-n noapte, spre noi, spre rugăciune şi spre spuse multe, când prin vorbire, când prin scris.
Urându-i noi decenii şi ani mulţi, îi mulţumim cu suflet de creştini, pentru prea puru-I Har, prin care, ceas de ceas, ne-a binecuvântat.
O fiinţare fericită a unei Catedrale şi-al Ei, prea mult alesul Slujitor, ajuns sexagenar.
Şase decenii pământeşti, cu Duh şi Har, pentru Altar.

25 martie, 2014

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Gheorghe A.M. Ciobanu și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.