Nina Cassian, un poet rătăcit…

nina-cassianStrigatul

Cu o mâna de apă
te-am atins.
Cu o gură de apă
te-am strigat.
Înecată eram în iubire
ca-ntr-un înec adevărat.

Tu mergeai pe mal,
drept şi viu şi surd,
asurzit de vântul de sud
şi de strigătul meu inegal.


Cu-o uşoară neliniște,
cu neliniște, doar,
te-ntorceai, când şi când,
şi mergeai mai departe,
ciudat surâzând.

Silabele mele erau
molecule de apă
care stânca s-o năruie ştiu…
Tu mergeai pe mal,
drept şi surd şi viu.

Halucinație intenţionată

Spuneți-mi când, spuneți-mi când
O să ne scoatem ochii din pantofi?
Ne-au intrat pe când manifestam cântând
Ca niște pietre ude, ca niște cartofi.

Ochii sunt ai morților foarte tineri
Şi circulă sub asfalt ca niște ganglioni.
Am mai găsit vreo doi într-o vineri
Şi i-am ascuns în buzunarul de la pantaloni.

Ochii – daca nu-i descoperim la vreme –
Luneca iremediabil spre fundul pământului.
În drum, scot uneori o fântână cu blesteme
Pe la răscruci de drumuri, sub furculița vântului.

Calcăm în fiecare zi pe mormane de pupile,
Pe sticla fragedă, pe apa gelatinoasă.
Niciodată n-au alergat pe maidane atâtea bile!
Niciodată parada n-a fost mai frumoasă!

Şi am strivit sub călcâi un ochi ca o icră mare
Care-a mirosit până la ultimul rând.
S-a făcut ziua… Pân’ la ferestre au crescut trotuare…
Spuneți-mi când, spuneți-mi când?

Miracol

Bookmark and Share
Şi, înfrumusețat de dragoste,
ai început sa cânți… Alături stăm,
privindu-ţi buzele sunătoare.
Era un cântec înflorit şi pur,
sonorizând lumina din pahare,
tăind suave cercuri în văzduh
şi argintându-mi rochia albastră.
Era un cântec foarte cunoscut,
dar nou născut pe buza ta amară,
încât m-a turburat nespus de mult,

şi-am plâns cu fruntea îngropată-n cântec.

Culoarul din mânecă

Îmi trebuie un loc foarte, foarte ascuns.
Durerea nu se poartă la frunte, la revere.
Poate-o gradina strâmtă cât doua echere,
C-un lăutar lemnos, de patru ani neuns.

Nu trebuie să vezi cum cad frumos de sus.
M-acopăr. Nu-i nimeni alături.
O voce de ac, umblătoare prin pături,
Îmi coase harnic zgomotu-n auz.

E gata capul meu de mâine dimineață
(Cel pentru clătinat şi purtat sub umbrele)?
O pereche de mâini cu mânușa pe ele
Așteaptă, în sertar, să-i umble peste faţă.

Nu vezi ca trupul meu nu mai iese de-aici?
Sosiile-n ștafeta vor bate bulevarde,
Aceiași ochi, aceleași gene sparte
Cu spori prăfoși ca-n tufe de ferigi.

Cel pentru care am murit va râde.
Prea multe fete somnoroase-n joc.
Aceea-i! Ba aceasta-i!
Îmi trebuie un loc
Foarte ascuns, cât sufletul urât e.

A fost

A fost o dragoste ca un acord de Bach,
de-o gravitate limpede… Aveam o dată
o nobilă mișcare-analizată
ca a figurilor, la șah.

Şi iată-te în plină dezordine. Străin de legi.
Silaba ta de gura mea nu o mai legi,
şi nu îmi mângâi umerii şi nu îmi iei
în palme fruntea fulgerată de idei.

Nu pot întârzia prea mult,
încovoiată de durere, de rușine.
Respir adânc: un nou acord ascult,
ca sa mă urce dincolo, mai sus de tine.

carte1Nina Cassian (n. Renée Annie Cassian, 27 noiembrie 1924, Galați) este o poetă, eseistă și traducătoare româncă.
Biografie: S-a născut într-o familie de origine evreiască (tatăl Ninei, I. Cassian-Mătăsaru, era un traducător cunoscut); avea apoi să se mute pe rând cu familia la Brașov, unde Nina Cassian intră la Liceul Principesa Elena și la București, unde urmează cursurile Institutului Pompilian. Primele ei încercări literare sunt generos încurajate de Tudor Arghezi și Ion Barbu.
Debutează editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste La scara 1/1. În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa ei, începe să scrie treptat și poezie proletcultistă. ,,După un ocol de aproximativ opt ani”, cum singură avea să mărturisească, plin de avânturi naive și compromisuri, începând din 1956 se întoarce la poezia autentică. Începe să scrie în paralel și literatură pentru copii, atrasă de posibilitățile estetice ale evadării în fantezie și candoare, precum și două volume de „proză subiectivă”, la persoana întâi. Realizează traduceri remarcabile din Shakespeare, Bertolt Brecht, Christian Morgenstern, Iannis Ritsos și Paul Celan. Publică peste 50 de cărți de poezie, eseuri și proză, și inventează o nouă limbă poetică, limba spargă. I se decernează în 1969 Premiul Uniunii Scriitorilor din România.

În 1985 Nina Cassian călătorește în Statele Unite ca profesor invitat, cu o bursă Soros pentru a susține un curs la New York University. După o lună află de arestarea și uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiați, în al cărui jurnal confiscat de Securitate era menționată „cu părerile mele politice, evident anticeaușiste. Ia hotărârea de a nu reveni în țară. Imediat, apartamentul său din România este confiscat, iar cărțile îi sunt interzise și retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceaușescu.
În Anglia îi apare volumul de versuri Call Yourself Alive și, în Statele Unite, Life Sentence, traduceri ale volumelor din țară, precum și volumele inedite Take My Word for It!, Blue Apple și Lady of Miracles, care se bucură de succes. Susține recitaluri de poezie și publică în reviste americane.
În prezent, poeta Nina Cassian trăiește la New York, iar ,,proiectul major al vârstei și vieții” sale este scrierea memoriilor, oglindă a ,,anilor furați și dăruiți”, proiect ale cărui prime două volume, Memoria ca zestre, s-au bucurat de un ecou important în țară și de numeroase cronici. În anul 1994 i se decernează Leul literar de către New York Library. În 2005 lansează la Institutul Cultural Român din New York al treilea volum memorialistic, Memoria ca zestre. Cartea a III-a. Editura americană Norton îi propune editarea poemelor sale scrise în limba engleză în cadrul seriei Selected Works, o performanță pentru o poetă sosită din Estul Europei.
Poemele sale au apărut în revistele americane The New Yorker, Atlantic Monthly, New England Review și American Poetry Review.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Nina Cassian și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Nina Cassian, un poet rătăcit…

  1. Sava Sifora zice:

    Nina Casian o Poetesä minunatä, regäsitä cu drag si nostalgie, din timpurii vechi copilärie,
    pe pag. Rev. Melidonium. O surprizä f. pläcutä. Multumesc foarte mult. !

Comentariile sunt închise.