Sifora Sava – versuri

Ramuri de lumină

Război
Înpotriva războaielor
Să vă oprească…!!!
Lacrima mea înebunită de teamă.
Plătindu- vă vamă VĂDUVĂ.

Să vă oprească … !!!
Zâmbetul încremenit de copil,
Căutându- şi TATA
Printre ruine sânge şi zgură.
Plătindu- vă vamă ORFAN.

Să vă oprească … !!!
Plângând în cascade frumoasa NATURĂ
Omorâtă de atom.
Plătindu-vă vamă IREMEDIABILĂ.

Să vă oprească … !!!
Lacrimă zdrenţuită sufletul meu
Şi versul meu cernit îngenunchiat la DUMNEZEU.

…………………………………………………………………………..
Să vă oprească … !!!
Dumnezeu… Tata… Văduvă…Orfan…Natură

Nestemate

Cu bucurie dimineaţa
flutură-n perdele,
ia visele noastre zburătoare.
În Calea lactee… cu trudă,
iubire, bucurie, pace,
celulare – nestemate le face.
Daruri minunate perpetuând, umanitate.
Îngeri trudind, plângând…
răsădesc nestemate în inimi pe pământ.
………………………………………………………….
De ce plâng îngerii Doamne ?!
Răul este acolo fiule…
Produceţi, vindeţi, consumaţi :
Praf de puşcă,
dinamită, arme atomice.
Săracele mele nestemate,
Oamenii.!!!

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Sifora Sava și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.