A mai cazut o stea – astrul Grebenicov

grebenicov„M-am născut român şi am să mor român, căci naţionalitatea este precum chipul sau încălţările.(…) Chiar dacă o bună parte din viaţa mea am vorbit şi am scris ruseşte, nu mi-am uitat totuşi limba mamei. Şi nu o voi uita şi nu mă voi dezice de ea niciodată. …Nu există naţiune moldovenească şi limbă moldovenească după cum nu există naţiune şi limbă oltenească, bănăţeană, maramureşeană, bucovineană, transnistreană. Există români şi limba română şi punctum, vorba clasicului.Cu această convingere am să intru şi în mormânt” (Eugeniu Grebenicov)

Nu e vorba de astrul Grebenicov, care încă sute de mii de ani va sclipi pe bolta cerească, ci de omul cu nume de astru (vorba distinsului patriot Vasile Puiu) Eugeniu Grebenicov. Ia fost predestinat să facă lucruri mari. Să ne amintim că numele Eugeniu reproduce nume personale greceşti, care la origine sunt compuse din eu „bine” şi gen „a zămisli, a naşte”, semnificaţia iniţială a numelor fiind „de neam bun, nobil”. Prin tot ceea ce a făcut în viaţa sa tumultoasă a demonstrat că şi-a meritat din plin numele primit prin botez în România Mare. Bunul nostru pământean, care a devenit deja o legendă ce înnobilează ştiinţa matematică şi cosmică, într-adevăr pare să fie din neam bun (precum a fost şi Eugeniu Coşeriu şi este Eugeniu Doga!), chiar foarte bun. S-a născut roman şi a murit român cu sufletul dar şi cu actele în regulă, având cetăţenia română solicitată la Moscova.
Savantul Grebenicov a deschis noi căi în galaxia matematică. Din adâncuri de ani, dânsul a intuit că înainte se merge învăţând, deprinzându-i şi pe alţii să asimileze cunoştinţe profunde şi vaste în domeniu, matematica devenind cerul vieţii sale. „Să nu îţi fie teamă să faci un pas mare, dacă trebuie. O prăpastie nu poate fi trecută cu paşi mici” spunea cunoscutul David Lloid George. Şi tânărul român din sudul Basarabiei, de la gurile Dunării, Eugeniu Grebenicov, fiu de preot a înţeles că o prăpastie (cum este cea cosmică), nu poate fi trecută cu paşi mici. Drumul spre calea sa cosmică l-a făcut paşi mari, foarte mari, comensurabili cu infinitatea Universului. A creat „Şcoala Grebenicov”, cunoscută în toată lumea. „Evocarea personalităţii enciclopedice a lui Eugeniu Grebenicov presupune o amplă incursiune în istoria unei vieţi închinate ştiinţei şi catedrei şi constituie o operă dificilă cu mari responsabilităţi şi rezonanţe, noi venind doar cu un modest florilegiu de amintiri, crochiuri, eseuri, interviuri şi secvenţe foto” notează scriitorul şi filozoful Dumitru Păsat în cuvântul său de deschidere la volumul „Omul şi asteroidul Grebenicov”, despre celebrul savant şi profesor, care a înscris pe orbita interesului universal geniul şi realităţile plaiului natal, ajungând a fi un magician al formulelor matematice, un Copernic al Basarabiei, care a înţeles că slujirea de neam este adevărata virtute a celui consacrat idealului uman, prin care poporul român vieţuieşte creator şi viguros, deopotrivă cu marile culturi ale lumii. „Am fost refuzat pentru am declarat că vorbesc limba română şi pledez pentru Unirea cu România” spunea cu tristeţe marele savant. A fost refuzat la Chişinău şi primit cu braţele deschise la Moscova (Moscova ştie cum să strângă mărgăritarele).
În alocuţiunea sa de la ceremonia de acordare a titlului onorific de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca din a. 2003 academicianul Eugeniu Grebenicov şi-a prezentat ferm apartenenţa lui la spaţiul românesc: „M-am născut român şi am să mor român, căci naţionalitatea este precum chipul său încălţările. Naţiunea „moldovenească” a fost inventată de Stalin ca şi „limba moldovenească”. Pe românii din Ucraina îi mai accepta ca români, însă pe cei din Moldova nu, ca nu cumva să le treacă prin gând ideea de a se reuni cu fraţii de peste Prut. E una din invenţiile cele mai diabolice ale comuniştilor de atunci, pe care o promovează insistent şi cei de acum. De aceea, nici nu vor să mă mute în Republică, probabil, fiindcă eu subliniez că sunt român şi vorbesc româneşte. Chiar dacă o bună parte din viaţa mea am vorbit şi am scris ruseşte, nu mi-am uitat totuşi limba mamei. Şi nu o voi uita şi nu mă voi dezice de ea niciodată. Sunt mândru şi solidar cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, care a ştiut să apere demnitatea adevărului pe care trebuie să-l slujească. Nu există naţiune moldovenească şi limbă moldovenească după cum nu există naţiune şi limbă oltenească, bănăţeană, maramureşeană, bucovineană, transnistreană. Există români şi limba română şi punctum, vorba clasicului. Cu această convingere am să intru şi în mormânt”. Ulterior, în alocuţiunile sale de la Congresul al VIII–lea al Spiritualităţii Româneşti din 9 octombrie 2004, de la Simpozioanele CUCUTENI 5000 REDIVIVUS organizate la Universitatea Tehnică a Moldovei (2008, 2010, 2012), la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi şi la Universitatea „V. Alecsandri” de la Bacău (2009, 2011), de la marea sărbătoare a tuturor românilor de la 1 decembrie (participant din a. 1994 cu excepţia anului trecut) academicianul român (prin naştere şi suflare) Eugeniu Grebenicov a repetat în permanenţă această axiomă (nu matematică ci spirituală).
Repere biografice. Academicianul Eugeniu Grebenicov s-a născut la 20 ianuarie 1932 în comuna Slobozia Mare jud. Izmail. Tatăl său, Alexandru Grebenicov, era preot iar mama învăţătoare originară din Galaţi. La vârsta de 6 ani Eugeniu e înscris la şcoala din Slobozia Mare. În 1938 părinţii sunt transferaţi cu serviciul la Cahul şi aici, în 1949, termină Şcoala medie nr. 2. Susţine excelent examenele de admitere la Facultatea de Matematică a Universităţii din Chişinău. Reprezentantul Moscovei l-a înscris la Facultatea de Matematică şi Mecanică a Universităţii „M.V. Lomonosov” din Moscova. Aşa a devenit elevul Eugeniu Grebenicov student al Facultăţii de Matematică şi Mecanică a Universităţii „M.V. Lomonosov” din Moscova în perioada (1949 – 1954), facultate pe care o absolvă cu diplomă de excelenţă. În perioada (1.10 1954 – 1.10.1957) îşi urmează doctorantura la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova, iar în 1.03.1960 susţine teza de doctorat în matematică. In perioada (1957 – 1960) lucrează ca asistent la Facultatea de Matematică şi Mecanică a Universităţii „M.V. Lomonosov” din Moscova. În anul 1967 susţine teza de Doctor Habilitat intitulata “Studii calitative ale ecuaţiilor diferenţiale in mecanica cereasca”. In perioada (1.03.1960 –10.10.1969) este conferenţiar şi Seful Catedrei de Analiză matematică a Universităţii “Patrice Lumumba” din Moscova. În perioada (11.10.1969 – 09.1978) este Seful Colectivului de matematicieni şi mecanicieni la Institutul de Fizică Teoretică şi Aplicată din cadrul Comitetului de Stat al URSS pentru Ştiinţă şi Tehnică. În perioada (09.1978 – 09.1988) este Directorul Centrului de Calcul al Universităţii „M.V. Lomonosov” din Moscova, iar în perioada (09.1988 – 01 1997) este director adjunct la Institutul de Probleme Cibernetice al Academiei de Ştiinţe a Rusiei din Moscova. Din 01.1997 şi până în decembrie 2013 a fost colaborator ştiinţific principal în cadrul Centrului de Calcul “A.A. Dorodniţin” al Academiei de Ştiinţe a Rusiei din Moscova.
După 1996 a fost, de asemenea, şef de catedră şi profesor la Universitatea din Siedlce, profesor la Colegiul Mazovia din Siedlce, Polonia şi profesor la Universitatea Tehnică a Moldovei din Chişinău. A publicat 30 de monografii ştiinţifice şi peste 200 de articole în reviste de specialitate. A format peste 40 de doctori în ştiinţe şi doctori habilitaţi, care activează astăzi în diferite ţări din lume: Armenia, Belarus, Israel, Kazahstan, Mexic, Polonia, România, S.U.A. şi Republica Moldova.
Recunoasterea internationala a activitaţii ştiinţifice. 1968 – Membru al Uniunii Internaţionale de Astronomie. 1971 – Laureat al Premiului de Stat al URSS în domeniul Ştiinţei. 1973 – Laureat al Premiului I al Academiei URSS la concursul de monografii. 1980 – Medalia de Aur pentru succesele ştiinţifice ale expoziţiei URSS. 1983 – Laureat al Premiului de Stat al Consiliului de Miniştri al URSS în domeniul Ştiinţei. 1992 – Academician de Onoare al Academiei Republicii Moldova. 1993 – Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. 1998 – Premiul „Krylov” în Matematică al Academiei din Ucraina. 2003 – Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice din Chişinău, Republica Moldova. 2011 – Premiul „Academicianul Constantin Sibirschi” şi Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova. 2011 – Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice ”Gheorghe Asachi” din Iaşi. 2011 – Doctor Honoris Causa al Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău. 2012 – Doctor Honoris Causa al Universităţii „B.P. Haşdeu” din Cahul, Republica Moldova şi cetăţean de onoare al or. Cahul.
Drept omagiu pentru contribuţia savantului matematician Eugeniu Grebenicov în ştiinţă, Comitetul Internaţional de Astronomie i-a dat unei planete mici din sistemul solar cu nr. 4262 numele “Grebenicov” în anul 1991. Dacă ne-am uita mai atent pe bolta cerească, am putea zări acolo şi Basarabia. De altfel, doar 12 români celebri, printre care Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Brâncuşi, Spiru Haret au numele eternizate pe firmamentul bolţii cereşti, dar Eugeniu Grebenicov „…era unicul român în viaţă, numele căruia îl purta un astru” (vorba maestrului Nicolae Dabija).
Unele spicuiri din memoriile savantului. „Din punctul de vedere al matematicii abstracte am nişte rezultate care generalizează metoda universală numită ”metoda Krylov”. Teoremele pe care le-am demonstrat 30-40 ani în urmă au dezvoltat direcţia foarte vestită în lume care se numeşte teoria sintopică Krylov-Bogoliubov. Dar din punct de vedere practic eu şi colegii mei, profesorii E. Axionov şi V. Diomin, pe când eram tineri, în anii 1962-63 eram deja cu toţii doctori, am propus un model matematic pentru cercetarea orbitelor sateliţilor artificiali care a dat o economie enormă statului sovietic, de milioane de ruble. Acum ea se numeşte în literatura de specialitate „problema GreDiAks” – Grebenicov, Diomin şi Axionov. Până la ea, statul cheltuia la fiecare satelit 50 de mii în loc de o rublă. Cum? În anii 1960, o oră de lucru la cel mai performant în URSS calculator (БЭСМ- 6) costa 1 mie de ruble. Ca să calculezi poziţia unui satelit timp de 24 ore, iar în anii 1960 erau vreo sută de sateliţi, costa 24 mii de ruble. Lucrau în direcţia aceasta vreo 40-50 de calculatoare şi se cheltuiau sume uriaşe. Noi am descoperit o formulă care reducea esenţial volumul calculelor, astfel obţinându-se economi de milioane de ruble. Acum toţi folosesc metodele noastre. În „problema GreDiAks”, astăzi se organizează conferinţe internaţionale. E matematică pură, dar ca omul simplu care e departe de ştiinţă să înţeleagă, explic: traiectoria, orbita oricărui satelit în prima aproximaţie se aseamănă cu o elipsă, dar în termini exacţi, aceasta e o orbită foarte complicată. În primul rând, după fiecare rotaţie punctul final nu coincide cu punctul iniţial. Nu există o traiectorie care să fie exact închisă, numaidecât este o abatere mică. Un satelit face 15 rotaţii în 24 de ore, deci se abate şi devierea aceasta creşte în timp. Ca să calculezi la computer coordonatele, poziţia satelitului în orice moment de timp, altădată erau necesare, după cum am spus, cheltuieli enorme. Dar datorită formulei GreDiAks, doar cu creionul şi tabelul poţi calcula în 2 minute. Atunci s-a discutat în URSS dacă rezultatele în matematică pot fi calificate ca invenţie. În fizică, chimie există noţiunea de „descoperire”. În matematică însă nu. Pentru că orice teoremă în sine este deja o descoperire. Comitetul de Stat pentru Invenţii pornise dezbaterile: poate fi considerată ca descoperire teoria noastră, dar nu s-a luat nicio decizie în acest sens…Eu am propus, 10-12 ani în urmă, o direcţie nouă în dinamica şi mecanica cerească, în cosmodinamică putem să spunem, care se numeşte dinamicaomografică. E o nouă direcţie în matematica aplicată legată de teoria cosmosului. Ea nu putea să apară 30 de ani în urmă. De ce? Pentru că atunci când programatorii au demonstrat noile posibilităţi ale calculatorului, au avansat imediat şi posibilităţile matematicii. În toate sistemele vechi de calcul nu existau operaţii cu simboluri, computerul nu putea să scrie formula: a la pătrat plus b la pătrat este egal cu c la pătrat. De ce? Computerul cere – spune cu ce-i egal a, b, c şi atunci va calcula. Sistemele simbolice de programare care au apărut recent permit să facem toate operaţiile algebrice cu formule. În lume sunt 2 sisteme – Mathematica şi MAPLE – care permit computerului să scrie formule. Asta se numeşte algebră computaţională. Eu visez ca în şcolile din Republica Moldova, dar şi în România, în Rusia, să fi e aplicate aceste sisteme computaţionale în primul rând în licee. Ca liceenii să înveţe matematica folosind sisteme de programare computaţionale. În Germania, Polonia, Franţa liceenii folosesc aceste sisteme noi. 50-60 la sută din liceele Poloniei le folosesc, în Germania cred că 80 la sută. Înainte se numeau sisteme computaţionale de calcul, acum se numesc sisteme computaţionale algebrice, când computerele lucrează numai cu simboluri. Datorită acestor metode acum avem un instrument foarte solid de a demonstra teoreme în geometrie, topologie, algebră. La demonstrarea teoremelor trebuie să lucreze logica. Mulţi spun: dacă computerele dispun de asemenea programe, la ce bun să mai înveţi teoreme? Trebuie promovate alte metode de studii. Eu am organizat la Chişinău câteva conferinţe, am invitat specialişti din Germania şi la Universitatea Tehnică 2-3 facultăţi folosesc astăzi sisteme computaţionale algebrice în procesul de instruire. Visez ca şi la Universitatea de Stat, unde învaţă matematicieni, fizicieni, să se extindă această practică. Acest lucru trebuie organizat neapărat. Un astfel de sistem costă 1500 de dolari. Firmele care sunt în Germania, Polonia le instalează, instruiesc 2-3 specialişti, asigură consultanţă. Este un sistem nou de demonstrare în matematică şi de a o înţelege la un alt nivel. Sistemele computaţionale algebrice trebuie neapărat introduse în Moldova”.
Profesorul Eugeniu Grebenicov a încetat subit din viaţă la 29 decembrie 2013 la Moscova în urma unui atac de cord.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

utm.md

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Eugeniu Grebenicov și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.