Dr. Vasile Ursachi: Cetatea nouă a Romanului – o mare şansă pentru romaşcani

ursachi-vasileÎn vederea punerii în valoare a celui mai important monument de arhitectură militară din perioada marelui muşatin Ştefan cel Mare, Cetatea Nouă a Romanului, existentă pe raza municipiului nostru, se impune lansarea unui program complex de valorificare turistică, în beneficiul populaţiei din această zonă, precum şi a numeroşilor turişti români şi străini, care ar putea să fie atraşi de acest interesant obiectiv. Totodată, zona de confluenţă a Moldovei cu Siretul, ar putea interesa şi un mare număr de investitori, legaţi de municipiul Roman şi de legendele, care, de cele mai multe ori, începeau cu cetatea lui Ştefan cel Mare şi tunelul de legătură cu Episcopia Romanului. Folosind această legendă, care a încântat copilăria tuturor romaşcanilor şi punând în valoare ceea ce ştiinţa arheologică a demonstrat, ne putem gândi la realizarea celui mai impunător obiectiv turistic din Roman, care să revigoreze, în mare măsură, viaţa oraşului şi locuitorilor lui.

        Pentru început se impune obţinerea transferului de teren pe care se află cetatea, de la comuna Gâdinţi la municipiul Roman, intabularea lui şi realizarea unui studiu de fezabilitate, în suprafaţă de câteva hectare, cu acces la drumul Gâdinţi – Ion Creangă şi râul Siret, după care este necesar să se alcătuiască un plan complex de valorificare a acestei zone, în strânsă legătură cu oraşul nostru. Toate acestea printr-o campanie de sensibilizare, atât a persoanelor particulare, cât şi a investitorilor şi instituţiilor de stat.

        În oraşul Roman se păstrează până astăzi denumirea de „Smirodava” dată cetăţii de pe malul stâng al Siretului, în apropiere de confluenţa cu râul Moldova, ale cărei rămăşiţe au fost acoperite cu pământ. Tradiţia este atât de puternică încât şi acum există o stradă cu acest nume, un cartier de locuinţe şi o fabrică de tricotaje. Această denumire este improprie deoarece indică o cetate sau o localitate dacică, inexistentă în aceste locuri şi nicidecum una medievală.
          Cronicarul Grigore Ureche, în cronica sa[1], vorbeşte de cetatea refăcută de Ştefan cel Mare în 1483 pe care o denumeşte „Smederova”; Miron Costin[2] o aminteşte în Poema polonă, iar Dimitrie Cantemir[3] a consemnat că nu departe de oraşul Roman, pe malul de răsărit al Siretului se vede un loc numit de locuitori „Smederova”. Aceste denumiri se datorează, în mare parte, unor transcrieri greşite din limba slavonă. În sec. XV această cetate era cunoscută cu numele de Cetatea Nouă a Romanului iar pârcălabul ei amintit în majoritatea documentelor ca pârcălab al Cetăţii Noi de la Roman. Primul fiind Oancea sau Oanţă, amintit într-un document dat la 15 septembrie 1466, când se consideră deci, că cetatea era terminată.
        Se ştie că în 1467 regele Matei Corvin, înainte de lupta de la Baia a trecut şi a poposit la Roman, iar scriitorul Bonfinius, care l-a însoţit pe Matei Corvin  în expediţia din Moldova, dă câteva informaţii despre oraşul Roman, înconjurat cu val, întărituri din lemn şi şanţ; de asemenea, vorbeşte şi despre cetatea de pe malul Siretului, care „era întărită mai mult cu oaste decât cu fortificaţii”
         În legătură cu ultima informaţie se poate spune că Bonfinius nu a văzut cetatea, scriind despre ea numai după informaţiile primite de la alţii, deoarece, după cum se ştie, fortificaţiile erau destul de serioase pentru a scăpa unui cronicar obişnuit cu sistemul de apărare a evului mediu.

        Rolul cetăţilor din Roman în 1467 a fost minim dacă ne gândim că Matei Corvin a intrat cu uşurinţă în oraş, unde a stat şapte zile, iar la plecare a dat foc oraşului şi, probabil, şi cetăţii de pe malul stâng al Siretului. Un atac încununat de succes împotriva acestei cetăţi ar fi fost consemnat de Bonfinius, însă regele Mateiaş nu a încercat aceasta de frica unei înfrângeri, neştiind, mai ales, ce forţe mai puteau fi în pădurile din jur.
          În timpul campaniei otomane din 1476 Cetatea Nouă a Romanului a avut de suferit. Acum Ştefan cel Mare se afla cu 6000 de ostaşi la Cetatea Nouă a Romanului. Distrusă de turci, între 1476-1478 nu mai semnează pârcălabul de Cetatea Nouă a Romanului documentele domneşti, deci acesta nu mai era în funcţiune.

        Deşi nu se cunosc evenimente deosebite legate de Cetatea Nouă a Romanului zidurile ei au suferit distrugeri în mai multe rânduri. Ea a continuat să rămână ca o fortificaţie de prim ordin pentru Moldova până mult mai târziu, deşi unele scrieri vorbesc de faptul că în timpul domnitorului Petru Rareş a fost nu numai părăsită dar şi distrusă, iar locuitorii „strămutaţi în Oraşul Roman”, iar mai târziu se vorbeşte de o distrugere totală efectuată de Alexandru Lăpuşneanu, deşi pârcălabii de la Cetatea Nouă sunt consemnaţi până mult mai târziu[4].

        În orice caz  în sec. XIX Cetatea a fost complet distrusă, iar piatra folosită la construcţiile civile din satul Gâdinţi şi oraşul Roman, rămânând sub pământ doar fundaţiile, iar în unele locuri până la primul etaj sau la nivelul ferestrelor[5].

        Cercetările arheologice efectuate la această cetate au lămurit multe din problemele acestei fortificaţii atât din punct de vedere al construcţiei cât şi din cel al sistemului de apărare al Moldovei sec. XV. Astfel, s-a putut constata că fortului iniţial construit în 1466 i s-a adăugat o curtină exterioară în 1483 întărită cu ziduri, turnuri şi şanţ de apărare în care era abătută apa Siretului[6].

        Este interesantă atât forma cetăţii cât şi sistemul de construcţie. Fiind vorba de o cetate de piatră construită pe nisip au trebuit să se folosească metode speciale ca greutatea construcţiei să nu se lase în pământ. Rezolvarea acestei probleme în chip ingenios se datorează unor meşteri pricepuţi, care au folosit grătare de lemn la baza zidurilor, asigurând prin aceasta o presiune uniformă. Din punct de vedere al formei, ea se deosebeşte de toate celelalte datorită, în primul rând, faptului, că este construită în câmp deschis.

        Vizitatorul acestor vestigii medievale va fi impresionat, în primul rând, de masivitatea construcţiei, de puternicele turnuri circulare, care întăreau zidurile fortului iniţial, de poarta de intrare cu vestita „capcană de şoareci”, de zidurile şi turnurile dreptunghiulare ale curtinei exterioare, a căror grosime ating 4 m, precum şi de şanţurile de apărare, din care, primul căptuşit cu plăci de piatră, iar celălalt, de mărime considerabilă, prin care curgea o parte din apa Siretului.

      

Source: From en.wikipedia - 20:24, 15 Dec 2003...

  Fiind cea mai originală fortificaţie medievală din ţara noastră, singura construită în întregime de cel mai de seamă reprezentant al muşatinilor – Ştefan cel Mare şi Sfânt, Cetatea Nouă a Romanului constituie unul din principalele monumente ale Romanului, care merită să fie restaurat. Apropierea de oraşul Roman, posibilitatea creării unei linii de acces chiar pe digul care duce către confluenţa celor două mari râuri – Moldova şi Siretul, precum şi iminenta realizare a unei zone turistice atât de benefice pentru populaţia acestui târg moldav, dar şi pentru numeroşii turişti străini, ne face să credem că merită un efort financiar, atât pentru restaurarea acestei cetăţi unice, cât şi pentru crearea unui punct de atracţie pentru vizitatori.

        Propunem, aşadar, realizarea, pentru început, a unui proiect de restaurare, care să aibă în vedere, fie conservarea zidurilor existente şi ridicarea fundaţiilor şi a elevaţiei zidurilor şi turnurilor la o anumită înălţime, fie reconstruirea cetăţii pe baza rezultatelor săpăturilor arheologice şi a similitudinilor cu cetăţile construite de Ştefan cel Mare.

        Proiectul poate cuprinde şi realizarea unei legături directe între oraşul Roman şi cetate, prin amenajarea unei şosele sau a unei linii de tramvai pe digul, existent deja, pe malul stâng al Moldovei, care ar scurta cu 2-3 km distanţa dintre cetate şi oraş, obţinându-se, totodată, un complex turistic inedit de mare atracţie.


[1]. Gr, Ureche, Letopiseţul Moldovei, Bucureşti, 1955, p. 97; Idem, Bucureşti, 1958, p. 106, 161.

[2]. Miron Costin, Istorie în versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească (Poema polonă), în Idem, Opere, ediţie critică, studiu introductiv, comentarii, variante, indice şi note de P.P Panaitescu, Bucureşti, 1958, p. 219.

[3]. D. Cantemir, Descrierea Moldovei, traducere de Gh. Adamescu, Bucureşti, 1973, p. 12-13.

[4]. Doru Mihăescu, Contribuţii asupra importanţei Cetăţii de la Roman, a lui Ştefan cel Mare pornind de la o ierarhie statistică şi de la analiza unor vechi denumiri, în Din istoria oraşului Roman – 620 de ani de la prima atestare documentară, Roman, 2012, p. 32-40.

[5]. Melchisedec Ştefănescu, Cronica Romanului şi a Episcopiei de Roman, Bucureşti, 1874, p. 13-14.

[6]. V. Ursachi, Iniţierea cercetărilor arheologice sistematice la Cetatea Nouă a Romanului, în Miscellanea Historica et Archaeologica in Honorem Professoris Ionel Cândea, Brăila, 2009, p. 275-294; L. Chiţescu, Principalele rezultate istorice ale cercetărilor din Cetatea medievală de la Gâdinţi (r. Roman), SCIV, 17, 2, 1966, p. 405-414; Idem, Cu privire la tehnica de construcţie a Cetăţii Noi de la lângă Roman, SCIV, 18, nr. 4, 1967, p. 661-669; Idem, Fortificaţiile Moldovei până la mijlocul secolului al XV-lea, Carpica, V, 1972, p. 143-164; Idem, Fortificaţiile Moldovei în timpul lui Ştefan cel Mare, SMMIM, 7-8, 1974-1975, p. 99, 108-109.

 

PROIECTE NECESARE

1 – Transferul terenului de la comuna Gâdinţi la municipiul Roman sau un proiect comun cu Primăria Gâdinţi.
2 – Ridicarea fundaţiilor şi a elevaţiei zidurilor şi fundaţiilor, cel puţin până la înălţimea de 1-2 m.
3 – Reconstruirea cetăţii. Pe baza rezultatelor săpăturilor arheologice, până la înălţimea de circa 10 m.
4 – Reconstruirea fortului principal din interiorul cetăţii, până la înălţimea de 5-6 m.
5 – Reconstruirea doar a unei porţiuni de zid – eventual poarta de intrare, flancată de două turnuri, precum şi a turnului rectangular până la 1-2 m.
6 – Reconstruirea şanţului de apărare placat cu piatră, care aparţine fortului iniţial.
7 – Reconstruirea „capcanei de şoareci” la fortul iniţial.
8 – Excavarea şanţului de apărare şi abaterea Siretului prin el sau excavarea doar a unei părţi din el, cu construcţia unui pod de lemn.
9 – Căi de acces:
Varianta I – Şoseaua Roman – Vaslui până în satul Gâdinţi (asfalt); din satul Gâdinţi spre cetate – circa 1,5 km – drum pietruit; acces în cetate nu există – trebuie realizat pe o distanţă de circa 50-100 m.
Varianta II – Realizarea unei şosele sau a unei linii de tramvai, pe digul existent deja, pe malul stâng al Moldovei, care ar scurta cu 2-3 km distanţa dintre oraş şi cetate, construindu-se totodată, un complex turistic inedit, de mare atracţie, la confluenţa Moldovei cu Siretul, prin amenajarea unui ştrand şi folosirea celor două zone împădurite de la confluenţă. Tot aici trebuie realizată o punte de trecere peste Siret la cetate ori trecerea pe cablu cu bărci sau pe un pod plutitor. În jurul cetăţii, folosindu-se pădurea din apropiere, precum şi lunca, se pot realiza diferite construcţii turistice, inclusiv a unei pârtii de schi pe dealul Pogan, cu un hotel sau alte amenajări turistice în locul tancodromului.
În apropierea cetăţii, în partea de est există un teren plan cu o suprafaţă de circa 10 ha, unde pot fi realizate diferite construcţii, inclusiv hoteluri. Apropierea de o pădure pe dealurile din jur şi lunca Siretului spre satul Ion Creangă constituie, de asemenea, o atracţie pentru turişti.
Apelăm la toţi inginerii constructori sau arhitecţii legaţi de Roman prin naştere sau adoptaţi prin funcţiile avute în acest oraş moldav să contribuie, voluntar, la această iniţiativă prin realizarea unor proiecte de restaurare a zidurilor, la cote diferite, pe care le consideră necesare în cadrul unor etape de restaurare a acestui minunat edificiu militar medieval, inclusiv căile de acces, legăturile cu oraşul Roman sau diversele amenajări în atractiva zonă în care se află Cetatea. Din punct de vedere istoric pot oferi toate detaliile privind fortificaţia, cercetările arheologice cu rezultatele lor etc.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Articole, Vasile Ursachi și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Dr. Vasile Ursachi: Cetatea nouă a Romanului – o mare şansă pentru romaşcani

  1. doina zice:

    Mulţumiri pentru acest extraordinar de interesant articol ! Mă înclin cu respect şi admiraţie în faţa profesionalismului şi dăruirii dumneavoastră pentru tot ce inseamnă istorie şi cultură a Romanului. Vă doresc minţi şi uşi deschise în tot ce veţi intreprinde legat de acest proiect care , pentru Roman, ar însemna mai mult decât un pas înainte.

  2. catalin zice:

    cu toate ca traiesc un pic mai in sus (Sagna), ideea si proiectul sunt deosebite pt istoria noastra, mai ales ca arheologia duce zona f „departe”. Si pt a continua un mic detaliu, ce pot face „oficialii” e sa puna ceva indicatoare spre monumente si un panou cu o descriere, chiar daca sunt doua pietre…pe moment. e o idee dar din pacate e doar un sprijin moral….inainte…!

Comentariile sunt închise.