Sifora Sava – versuri

Torţe

Cu adevăr şi cu lumină
te îmbrăţişez prietenie.
Eşti aur !
Smirna !
O voi numi
comunicare – unitate.
Iertînd cu bunătate
vor creşte diamante din păcate.
In sufletele torţe, am să aprind
Tămâie !
Şi vom simţi viaţa prin
Prietenie.

***
Pe prispă

Pe prispa casei… mă aşteaptă MAMA…
când urmă nu-i de mine nicăieri.
M-am dus cu „Valul diasporei”
vâslind speranţele-n dureri.
Şi bat pe zero mai în toate
dar am ce mi-am dorit.
„Străinătate – necunoscutul infinit”
„Libertate – comunicării cu porţile-ncuiate”
„Societate – de muncă avem dar nu se poate”
Străină prea frumoasă, cu drum întors te-ai logodit.
„Dreptate – instanţe din granit, feriţi-vă de legi în circuit.”
Facem ce putem, ba ce ne lasă, prea rar ce ne-am dorit,
ades – amar…. ce nu mai vrem.
Nu există nimic gratuit.
Tribut al existenţei de plătit.
Pe „Planeta Albastră”
TU şi EU
Amarul cre-l arde o MAMĂ îl ştie numai DUMNEZEU.
***
A fi

Din drumul tău… să nu te abaţi.
Şi munca ta să fie cânt nu jale.
Tangente răii – ţi vor trânti…
Fereşte – te … fereşte – te…
Dar nu urâ.
Deşi de atâtea ori e drept.
Ca să plesneşti … „Venina răutate”
Abandonează cât se poate.
Comorile din tine să nu le mocirleşti.
Să ierţi şi să iubeşti.
……………………………………………………….
Stai liniştit… fii răbdător…o…o…or !!!
Şi nu te mai gândi.
Ce – ai semănat….
Şi Tu şi EU şi Noi şi Voi
Exact acceia vom primi.
………………………………………………………
Divina lege… ! Verbul „ A fi ”

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Sifora Sava și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.