Academicianul Solomon Marcus vine la Colegiul Naţional ,,Roman-Vodă”

Academicianul a răspuns invitaţiei adesate de conducerea colegiului, cu prilejul conferinţei susţinute de Solomon Marcus la aniversarea a 146 de ani de la înfiinţarea Colegiului “Ferdinand I” din Bacău. ,,În şcoala românească, întrebarea a fost aşezată sub semnul obrăzniciei, or a interzice întrebarea înseamnă a omorî educaţia”, a fost aprecierea care a impresionat asistența.

Academicianul Solomon Marcus va susţine o conferinţă la Colegiul Naţional “Roman-Vodă” din Roman, în luna martie a anului 2014. Distinsul oaspete a acceptat cu plăcere invitaţia făcută de directorul Colegiului Naţional “Roman-Vodă”, profesoara Mihaela Tanovici, data exactă a evenimentului urmând să fie stabilită ulterior, cu acordul ambelor părţi. “Am avut onoarea de a adresa invitaţia pe 2 decembrie, la Bacău, la manifestările organizate cu prilejul aniversării a 146 de ani de la înfiinţarea Colegiului «Ferdinand I» din Bacău, colegiu cu care am încheiat un proiect de parteneriat. A fost pentru mine o plăcere să fiu alături de un om care emană bine, de un medic de suflete cum este academicianul Solomon Marcus”, a spus profesoara Mihaela Tanovici, directorul Colegiului Naţional “Roman-Vodă”. Aceasta, alături de un grup de elevi, a reprezentat colegiul romaşcan la manifestările de la Bacău.

Să schimbăm sensul verbului “a învăţa”

Discursul pe care l-a susţinut Solomon Marcus în cadrul conferinţei “Răul care ne înconjoară. Îl vedem? Îl diagnosticăm? Acţionăm?” a fascinat audienţa prin simplitatea lui şi prin luciditatea cu care a punctat tarele învăţământului românesc, prin enunţarea unor adevăruri simţite, poate, de cei toţi din sală, dar care nu fuseseră spuse cu voce tare.

“Trebuie să învăţaţi să vă revendicaţi drepturile. De la 14-15 ani, trebuie să începeţi să fiţi conştienţi de nevoile voastre spirituale, psihologice, intelectuale. Să fiţi conştienţi de ele şi să vi le revendicaţi! De la voi se aşteaptă schimbarea, pentru ca răul ăsta frecvent care ne înconjoară să fie diminuat şi – de ce nu? – înlăturat. Soluţiile nu vin de la puterea politică. În nicio ţară schimbarea nu vine de la puterea politică, ci de jos, de la oamenii care şi-au conştientizat drepturile. Trebuie să conştientizaţi această trecere de la imaginea tradiţională a «copilului cuminte», văzut printr-o reprezentare ca zonă militară, obligat să execute comenzi primite de la adulţi. Dacă nu ieşim din această imagine, nu avem cum să luptăm împotriva răului. Și e grav să te obişnuieşti cu răul, pentru că, dacă te obişnuieşti, rişti să nu-l mai vezi. În şcoala românească, întrebarea a fost aşezată sub semnul obrăzniciei, or a interzice întrebarea înseamnă a omorî educaţia. Trebuie să schimbăm sensul verbului «a învăţa»”, a fost îndemnul adresat de academicianul Solomon Marcus audienţei formate din elevi, profesori şi părinţi. Solomon Marcus este cunoscut și apreciat mai ales ca  matematician- domeniul principal al cercetărilor sale a fost analiza matematică, matematica și lingvistica computațională -, dar a publicat numeroase cărți și articole pe diferite subiecte culturale, din poetică, lingvistică, semiotică, filosofie, sau istoria științei și a educației.
ziarulderoman.ro

***

Interviu cu academicianul Solomon Marcus

Savantul Solomon Marcus s-a născut la 1 martie 1925, la Bacău, iar după absolvirea studiilor liceale în orașul natal, a urmat cursurile Facultății de Matematică din cadrul Universității București. A obținut ulterior titlurile științifice de doctor în matematică și doctor docent. După absolvirea facultății, a predat ca profesor la Facultatea de Matematică din cadrul Universității București. Este autor a numeroase studii interdisciplinare, de cărți ce privesc utilizarea matematicii în lingvistică, în analiza teatrală, în științele naturale și sociale ş.a. Cărțile sale au fost traduse în multe țări ale lumii. A publicat peste 50 de volume în România și care au fost traduse în mai multe limbi din Europa și nu numai și mii de articole în reviste științifice sau de specialitate. Opera sa a fost citată de peste 1.000 de autori. Din 1993 devine membru corespondent al Academiei Române, iar din 2001 membru titular. Deși domeniul principal al cercetărilor sale a fost analiza matematică, matematica și lingvistica computațională, a publicat numeroase cărți și articole pe diferite subiecte culturale, din poetică, lingvistică, semiotică, filosofie, sau istoria științei și a educației. Publicăm astăzi doar începutul acestui interviu.

– Am cam multe întrebări, domnule academician, să vedem însă la care ne oprim…

– Da, dar ştiţi ce se întâmplă; vă spun şi eu un lucru: eu am observat că mai totdeauna, când mă pregătesc pentru o întâlnire cu publicul, o conferinţă, o lecţie, sigur, vin cu un plan de acasă, un punctaj, dar în ultimul moment, în funcţie de cum arată oamenii din faţa mea, care este spiritul care creează atmosfera, de cum mă simt eu, schimb; şi uneori dau peste cap, dau total peste cap planul cu care am venit. Vă dau un singur exemplu: aşa mi s-a întâmplat la Focşani, unde are loc de fiecare dată în luna mai faza pe ţară a concursului “Plus sau minus poezie”, cu copiii care excelează atât la literatură cât şi la matematică. Şi am venit cu un punctaj de acasă, cu un plan să discut cu ei, ce fel de probleme se propun, cum au răspuns ei în anii anteriori… Şi, în momentul în care am venit la tribună şi am văzut o sală plină de copii, copii-adolescenţi – acest concurs se adresează elevilor de clasele a V-a şi a VI-a gimnaziu – am avut deodată revelaţia faptului că, domnule, aceşti copii se află la momentul foarte delicat al trecerii de la copilărie la adolescenţă, care pune foarte multe probleme, creează crize uneori. Şi am abandonat tot punctajul cu care venisem de acasă şi am improvizat pe această temă: ce se întâmplă când ieşim din copilărie şi intrăm în adolescenţă, în ce a constat raiul copilăriei, ce pierdem ieşind din el, ce ne aşteaptă… Şi am câştigat, pentru că am reuşit să-i prind, să le captez o atât de mare atenţie încât şi acum, după atâta timp, primesc în continuare mesaje electronice de la copiii care erau în această sală să-mi ceară sfaturi, să-mi spună ofurile lor. Deci, am dat complet peste cap punctajul cu care venisem. Cam aşa se întâmplă lucrurile. Trebuie să fii pregătit totdeauna, că s-ar putea să nu vinzi marfa cu care ai venit de acasă. De acord?

– Da, da, dar dumneavostră sunteţi pregătit totdeauna…

– Vedeţi, aici e vorba nu de pregătire… Mi-aduc aminte că Moisil (Grigore Moisil, alt mare matematician român; n.n.) era la o emisiune la televiziune împreună cu actriţa Irina Petrescu, care a murit nu de mult. Şi îi spune lui Moisil: „Domnule academician, vă pun o întrebare, dumneavoastră v-aţi pregătit pentru această emisiune, pentru că, vă mărturisesc, eu nu prea am avut timp să mă pregătesc?”. Şi Moisil i-a răspuns următorul lucru: „Eu nu m-am pregătit pentru emisiune, eu m-am pregătit o viaţă întreagă. Şi, culmea, ei credeau că discută acest lucru cu vreo câteva minute înainte de a intra în emisiune, ca după aia să afle că erau deja în emisiune…

 Nicolae SAVA  zch.ro

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Mihaela Tanovici, Solomon Marcus și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.