Sifora Sava – poezie

Coşuri plutind

Prin sfânta rouă noaptea,
coboară… aroma a fructelor,
legumelor comoară.
Grădinile, livezile…
se prăpădesc de atâta,
bogăţie… frumuseţe…
proprietarilor…bineţe.
Coşuri plutind…
rânduite adunând.
Solare – raze – diamante
le mângâie pe toate
un fluviu nesfârşit
de sănătate curge cu


vitamine, minerale
imense neajunsuri
să alunge.
Coşuri plutind
rănduite-n pieţe…
cumpărătorilor bineţe.
…………………………………..
Coşuri plutind…
vuietul – rotund…
rostind – vibrând – cântând.
Mulţumeşte omenirea !!!
Repetând – învăţând…
Divinitatea rând pe rând.

***
Nestemate

Cu bucurie dimineaţa
flutură-n perdele,
ia visele zburândule.
În Calea lactee… cu trudă,
iubire, bucurie, pace,
celulare – nestemate le face.
Daruri minunate perpetuând, umanitate.
Îngeri trudind, plângând…
răsădesc nestemate în inimi pe pământ.
………………………………………………………….
De ce plâng îngerii Doamne ?!
Răul este acolo fiule…
Produceţi, vindeţi, consumaţi : Praf de puşcă,
dinamită, arme atomice.
Săracele mele nestemate,
Oamenii.!!!

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Sifora Sava și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.